| | Specificul educatiei morale este determi suclertafle moralei, ca feromen social, care-i con rie. de condiile sociopsinologice ce sunt in er Setate i raportarea la subject ~ fata cel pedagogice a educafiel moralé./ itspensabile fundamenté nat, pe de o parte, de fer confinutul, iar pe de alta Nicate in realizarea ei. Raportarea Je douad cadre de referinta Pe parcursul fapitolului ne vo opri asupra diverselor aspecte pe care”le-implicd aceste Joordonate in masura in care ole au vrep contingent’ cu actiunea educationalé grace’, explicand si justificand, din punct de ved torala, ca fenomen social, reflecta retatile fore pedagogic, aceast actiune. ce se stabilesc intre coameni, in ostaza tor de subiecti reali ce se afla in interactiune, intr-un context social iioiimitat in spativ_si timp. Din aceasta persp sanstiinfei sociale,/ deosebinducse de celelalte nwdul in care Sé realizeaZza roflectarea si prin ef teflectat. Referitor la obiect, din definitie rezulta cé gociale dintre oameni ce apar ‘in procesul in tw tine de raporturile sociale in extensia $i moralei. Este vorba doar de acele relatii care ant ectiva ea ne apare ca O forma a forme prin obiectul refiectat, prin ‘ectul reflectdirii asupra obieotului 4 este vorba de anumite raporturl fiunii lor, Natural c& nu tot ceea profunzimea lor reprezinta obiect al terior au fost asimilate de vvnstiinta sociald si se referd la interactunca dintre oameni, ca subiecti reali. ceeleveftect’ intotdeauna acea latura a acfiunll umar in care se intruchipeaz ‘utile omului fata de alti cament st fata do sine insugi, in care se rezolvs sontradictille dintre oament, dintre om si societate" oncomitent, atat (LH _ = = De agi rezutté fearacterul ‘ub forma unor modele ideale de Comportare erenilor in vederea adoptérii si realizar -ermetrul idealului_ moral, promulgat de Sort nifestari ale.celatilor co exprima ele in comportamentul acestora.,precum gi wim ar trebui s se realizeze aceste relat; luszar, 1967, p. 177) inde: : iv al moralei (N. Margineanu, 1973, P- 84). In acelasi yp, valorile au caracter general uman dar st unul coneret-istoric. gi ipostaze nerealizate. S in consecinta de n : Exprimand exigentele wi SAL ul lor, individul ist exteriorizeaz -gindinea $2 " orala in fapie si acini concrete. Ele sunt acelea care dau patanta idealului, generand nemilocit cerinfe de comportare sub forma unor HW. Normele morale’ profesional, fale moralel scolare sunt intersecteaza si adele de actiune’ inte din acest punct de vede aceste norme, precepte $I ernple concluder jondifioneaza reciproc ‘pupa forma de exprimare Forni se pot formula printe-Un Snsamblu de propozitii sub forma de interdict fonligatii) si permisiunt (imperative). Primele se caracterizeaza prin aceea ca frlurzic sau introduc unele ectrichi privitoare a comportage? oamenilor, pe cand folelalte orienteaza si irectioneazé aceasta comporta Ele poseda 0 forta nrmativa ce se asigura prin intermediui unor mecanisie speciale cum ar fi presiunea opiniel publice, Sbiceiurile, tracitile, blamul, obarea etc. Care tive pe care o implica toate aceste yin procesul conviefulri originea acestei forle normal fot in realitate, respect mai multor valori, prin interme roca sensuli) PS In cant ingerea lor generals” privitoare ia valabiltatea si utilitatea 28a, Ut menor or, aderarea la ele contribuind fy realizarea unor interese SI aspiratii Tocmial ci dividuale in acelasi timp "Numai acele norme dobandese putere i uisive a J woimativa, pot devent “indeobste cunoscute” si pot ina Tn ,constiinta obsteasca” Batumi J care s-au vadit ca tendinte si s-au «justificat» in realitate’ (T. Huszar, 1967. P- usw J 193). Atata timp eat o anu! norma nu se materializeazé ‘comportarea jor sau, ou alte cuvinte, atata timp cat ea nu se manifesta | a a aceasta forla " snd ins) |. vamenilor, a majo! sivitaty | inmod real ca om Stare uv | vormativa, de directionare 5 comport = nivel social aceste norme, $2 cristalize: de fitrare si apreciere a actiunilor concrete, a faptelor mo evant, cu ajutorul judecdti morale Norma morala si jude cuvant jraned interdependent. ‘Prima precede aciiunea cede com presoriind cum ar trebul sf fie, Pa! de a doua suc sara ei la etalonul reprezentat de ideal fe cagtiga cu pti ‘edie statistica a comportarit sociale” nu va aves arvontuilui individual at oamenilor az printr-un indelungat proces 1 rale individuale, Int-un | ata morala se afl 0 > morale lejul acestor operare, j dud finalitatea prin rapo' sidui» | morale recunoscute St ‘acceptate. Experienta ce S| na etc) judecati morale se cristalizeaza apoi In norme care Sevin .modele" si ,prototipurl” anumnite | de actiune. Judecata vine cA precizeze daca fapta morala a fost justa sau nu, mnifestari iva gativa, pe cand norma ne indica cum atfrebui 4 yficat de {| se deruleze "forma posibilé pe care ar trebui $- ean wulte ar fi Conchidem, deci, 3 actiunes Fyucativa, cu finalitate morale, Se sntele pe | desfagoara pe Tondul unor factori extrinsect St contextuali, Ei ar putea fi telor prin sjstematizati in dova categoril morala social gi moralitatea microcolectivitatiior ee en Gn care este inclus copltul Bupa cum am precizat, morala sociala reprezinta un 207