Activitatea oricărei entităi economico-sociale este influenŃată într-o mare măsură de
factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici,care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. PerformanŃa instituŃională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluŃia economică la nivel local, regional, naŃional şi internaŃional, de progresul social intern şi de integrarea înstructurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene. Cuceririle tehnologice, invenŃiile şi inovaŃiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităŃilor educaŃionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituŃia de învăământ, pentru a identifica oportunităŃile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituŃională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenŃe în activitatea Şcoala Gimnazială Ip. Factori politici Cadrul legislativ, specific învăŃământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de învăŃământ - Planul strategic al Ministerului EducaŃiei Nationale cu priorităŃile: descentralizare, asigurarea calităŃii, resurse umane, învăŃarea continuă, ofertă educaŃională flexibilă,accesibilitate la educaŃie, diversitate culturală, standarde europene; apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraŃie şi finanŃare şi existenŃa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenŃialul unităŃilor de învăŃământ, Strategia de dezvoltare a judeŃului Salaj 2013-2020, Strategia de dezvoltare a regiunii N-V pentru perioada 2007-2013; deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare,evaluare şi consiliere; liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenŃa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaŃională (piaŃa cărŃii şi manualelor, achiziŃiile de material didactic,programe de formare a personalului); existenŃa unor strategii de adaptare a sistemului de învăŃământ românesc la standardele europene şi internaŃionale; cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea infrastructurii învăŃământului - Programe de finanŃare a învăŃământului preuniversitar: PRIS (Proiectul pentru Reabilitarea Infrastructurii Şcolare),POR 2007-2013,alte programe; sporirea resurselor materiale şi informaŃionale la dispoziŃia unităŃilor de învăŃământ prin proiecte şi programe finanŃate de statul român sau de către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăŃirea fondului de carte, SEI (sistem educaŃional informatizat); finanŃarea de către stat a programelor de asistenŃă socială pentru elevi -Programul guvernamental „Lapte - Corn", Programul „Euro 200",acordarea burselor pentru elevii capabili de performanŃă"Dinu Patriciu"; existenŃa proiectelor de pregătire şi perfecŃionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităŃi de educaŃie şi formare profesională cadrul legal favorabil accesului de către unităŃile şcolare la fonduri structurale. Factori economici cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi agenŃi economici (donaŃii, sponsorizări) ; descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanŃarea învăŃământului, astfel încât unităŃile şcolare să poată valorifica superior potenŃialul financiar, uman şi material de care dispun; orientarea actuală impune translarea interesului unităŃilor şcolare spre o cultură a proiectelor; migraŃia forŃei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forŃă de muncă din partea pieŃei interne şi externe în diverse calificări şi profesii. Factori sociali fluctuaŃiile demografice influenŃează cifrele de şcolarizare ale unităŃilor de învăŃământ; creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei nfracŃionalităŃii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorŃialităŃii; oferta educaŃională adaptată intereselor elevilor; aşteptările comunităŃii de la şcoală; rolul sindicatelor şi a societăŃii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituŃională; cererea crescândă venită din partea comunităŃii pentru educaŃia adulŃilor şi pentru programe de învăŃare pe tot parcursul vieŃii transformă unităŃile de învăŃământ în furnizori de servicii educaŃionale. Factori tehnologici civilizaŃia informaŃională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp,cunoştinŃele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice; răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul(internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaŃiilor în timp scurt; rata ridicată a progresului ştiinŃific şi tehnologic obligă individul să înveŃe pe tot parcursul vieŃii, şi implică o reactualizare a cunoştinŃelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei; generalizarea practicilor educaŃionale inovatoare (AEL, SEI, ) conduce la modernizarea actului educaŃional tradiŃional; Factori ecologici integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în protejarea mediului de către unităŃile şcolare; educaŃia ecologică în unităŃile de învăŃământ devine prioritară; prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să se implice în rezolvarea problemelor de mediu prin implicarea în proiecte ecologice; economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel încât să se protejeze mediul înconjurător. Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcŃiilor de acŃiune strategică a Şcoala Gimnazială Nr. 1 Ip pentru perioada 2013-2018.