APLICATIT TRUCTIA DE MAS INE rn wy 13 14 15 CUPRINS Prefata Lucrarea nr. 1 MASURAREA LUNGIMILOR PRIN METODA ABSOLUTA Lucrarea nr. 2 MASURAREA LUNGIMILOR PRIN METODA RELAT! Lucrarea nr. 3 MASURAREA SI CONTROLUL UNGHIURILO} CONICITATILOR Lucrarea nr. 4 MASURAREA $1 CONTROLUL FILETELOR M Lucrarea nr. 3 MASURAREA $I CONTROLUL ROTILOR DINTATE CILINDRICE Lucrarea nr. 6 MASURAREA SI CONTROLUL RUGOZITATII SUPRAFETELOR Lucrarea nr. 7 CONTROLUL PIESELOR CU AJUTORUL CALIBRELOR LIMITATIVE, Lucrarea nr. 8 5 CONTROL DIMENSIONAL CU APARATE Lucrarea nr. 9 MASURAREA PRIN COORDONATE A DISTANTEI DINTRE CENTRELE —ALEZAJELOR $1 PARALELISMULUI AXELOR ALEZAJELOR Lucrarea nr. 10 PREZENTAREA DATELOR OBTINUTE PRIN M: CALCULUL PARAMETRILOR STATISTICI Lucrarea nr. 11 CONTROL STATISTIC DE RECEPTIE A PRODUSELOR, PRIN ATRIBUTE Lucrarea nr. 12 CONTROL STATISTIC DE RECEPTIE A PRODUSELOR, PRIN MASURARE APLICATII ANEXE BIBLIOGRAFIE ICE SCTRICK, URARE $1 79MASURAREA $1 CONTROLUL DIMENSIONAL AL PIESELOR IN CONSTRUCTIA DE MASINI *INDRUMAR DE ORARI Di BOR: LUCRAREA NR.1 MASURAREA LUNGIMILOR PRIN METODA ABSOLUTA 1.1. NOTIUNI DE BAZA in procesul de fabricatie si de exploatare a diverselor piese se masoard diferitele dimensiuni ale acestora pentru a fi comparate cu valorile inscrise in desenele de executie Miasurarea este operatia metrologica prin care mirimea de masurat, al carai purtator este obiectul de masurat, se compara cu unitatea de masurd, incorporatd int-un mijloc de masurare. Rezultatul misurarii se numeste valoarea numeric a marimii masurate sau dimensiune efectiva. Dupa precizia de masurare, metodele de masurare se clasificd in doua grupe - metode de laborator, in care se determina $i se tine seama de erorile de masurare: ~ metode tehnice sau de atelier, in care nu se fine seama de erori, rezultatele masurdrii find chiar valorile indicate de mijlocul de masurare. Mijloacele de masurare, dupa complexitate, se clasificd in: masuri, instrumente. aparate, instalatii gi sisteme de masurare Dupa originea sistemului de coordonate deosebim ~ metoda absolut (indica valoarea marimii de masurat in raport cu originea sau cota zero); ~ metoda relativa (indicd valoarea marimii de masurat in raport de o baz de referinta diferita de originea sistemului de coordonate). Metoda absolut’ de misurare, raportind intotdeauna mirimea de masurat la originea sau cota zero a sistemului de coordonate, evalueazA intreaga marime a acesteia, cu un mijloc de masurare adecvat si determini dimensiunea efectiva. Mijloacele de masurare utilizate pentru masurarea absoluta a Iungimilor sunt: rigle gradate, sublere, micrometre, microscopul de atelier, aparate si masini de masurat lungimijn cadrul acestei lucrari de laborator se vor folosi pei !ungimilor urmatoarele instrumente si aparate ntru masurarea abso fublere, micrometre, aparat de masurat lungimi de tip Abbe vertical, 1.2. MIJLOACE DE MASURARE Sublere Subleral este un instrument de msurare aleatut dintr-o right gradata si un curs¢ Sistem de citire cu vernier (Ag. 1.1.a), cu eadran (fig. 1.1.b) sau sistem electronic cu numericd (fig. 1.1.¢). Sublere se folosese pentru mas directa a dimensiunilor —exte: interioare, de adancime si pentru 2s masurari, respectiv, pentru canale,.pe trasaj, de dantura, de centrare, pe reglarea frezelor, etc, Sublerele se clasifica astfel: ~ dupa limita superioara de masurare L L = 150; 200; 300; 500; 800; 1000. 1500; 2000 mm; - dupa valoarea diviziunii vernierului: & 0,1 mm, 0,05; 0,02 mm. (fig. 1.2), ee Ot mm 10 Scara de pe b rigla rogiveams 12 Vernier 1Odivizioni cd) Fig. 1.)) Sublere Fi yuri de verniere liniare