Era ziua de 35 mai ta ziua de 35 mai, aga fncit era firesc ca En Ringelhuth si nu se mire de nimic. Daca lucrurile ce aveau sa i se intimple in ziua aceea s-ar fi petrecut mumai cu o saptamina fnainte, si-ar fi spus cu siguranta cd ori lui, ori globului pamintese ii lipseste o doaga. Dar fn ziua de 35 mai omul trebuie sa se astepte la orice.Pe ling toate cele, mai era gi intr-o zi de joi. Unchiul Ringelhuth igi luase nepotul de la scoala si apoi o porniseraé impreuna spre casa. Konrad piirea catranit. Unchiul nu bag’ de seama; se bucura doar cA peste citeva minute aveau si se ageze la masa. Dar inainte de a povesti mai departe, tre- buie sa dau o explicatie de ordin familial. Aga- dar: unchiul Ringelhuth era fratele tatalui lui Konrad, $i pentru c unchiul nu era inc& insu- rat si locuia singur, i se ingéiduia ca in fiecare joi la prinz si-l ia pe nepotul sau de la scoala, Mincau impreuna, stateau de vorba, beau cite © ceasca de cafea, iar cdtre seara unchiul il aducea pe baiat la parinti. Joile acestea erau tare nostime. Cci unchiul Ringelhuth nu avea nevastd care si-i giiteascd. Si nici femeie de serviciu nu tinea, De aceea, in joile cu pricina, el si Konrad mincau cele mai trasnite feluri de mincare. Uneori, sunci de Praga cu frigca. Alteori, covrigi sarati cu gem de coacdze, Sau placinta de vigine cu mustar englezesc. Prefe- rau mustarul englezesc celui autohton pentru c&-i mai iute si infeapa la limba de pare-ar avea ace in el. $i cind, dupa asemenea dejun, li se faicea rau, scoteau capul pe fereastra si rideau cu atita pofta, ci vecinii spuneau: — Farmacistul Ringelhuth si nepotul lui au luat-o razna, saracii! : Ei, gi va sa zici o pornisera pe Strada Ver- santului, iar unchiul tocmai intrebase: ,,Da’ ce-i cu tine, baietas?“, c& simfi pe cineva trigindu-1 de haina. Cind se fntoarseré amindoi si vada ce-i, in fata lor se afla un cal mare, negru care-i intreba politicos: — Aveti cumva o bucaticd de zahar la dum- neavoastra? Konrad gi unchiul clatinara din cap. — Atunci, scuzati deranjul, grai calul cel mare gi negru, fi salut cu palaria lui de pai si dadu sa plece.