tar
ura bazatt pe plug si cu
‘Ortodox’ si Protestants) -,
(care de obicei ficeau par
trebuie si avem in vedere :clasa,nobil
Fiecare diatre aceste grupuri jurma diferite v.
de clsatorie si de mostenire, care.fi:legau pe oameni de avere
absenja ei. ins pentru negustoricsismestesugari natura acestor
resurse era diferiti, prin urmare, si le familiale
erau diferite, deoarece initiativele; lor aveau in principal caracter146 FAMILIA EUROPEANA
domestic. Putem sk ne facem o imagine asupra diferentelor in
contextele urbane din documentele rimase din Florenja secolului
al XV-lea si din Ghentul secolului al XIV-Iea.?
Expansiunea burgheziei si proletariatul rural
in perioada renascent
diferengele amintite mai sus au atins
apogeul. Consolidarea
"Yfseminat cresterea numarului
61 al ranilor nevoiasi din
catre
Aceasti schimbare in economic a
aspectele procesului de formare a fami
sectorului profesional, care
Prin urmarey ip
igurat evolutiile,viitoare: in primul rand,
ortanfa, tot mai mare acordata
al doilea rand proletari-
‘de mune’, 0 data ce agricul-
1 central in economie.
-o,misurd mai mica sa
‘majore, 0 dati cu dezvol-
portante, cum ar fi China,
acestea si ceva mai tarziu in
sfarsitul Evului Mediu. Pe
urban se inmultea si
sectoayele artizanale cresteau. Dar o'iare parte a procesului de pro-
ducfie - mai ales cel din domeniul' flat in plind expansiune -
se desfiisura mai mult in zonele rurale “decat la oras, iar femeile
jucau un rol important in diversificarea économiei. fn China, productia
intern de mitase sustinea atét’ exportul(de-a Iungul Drumului
asa cum s-a int&mplat si cu
‘Asa-numita clas
se aflau industria
nordul Franjei, sau din memoriile unor
dinest, cum erau-
trebuiau si-si
de zicu
2i, precum si alte articole mai mult sau mai putin necesare.
Rolul jucat de aceste grupuri sociale de-a lungul timpului s-a
modificat o dati cu revol
‘cick negustorii ofereau famililor de rani
3, feriomen care a luat amploare o dati
‘pimant si cu dezvoltarea pietelor144
toate formele ei
supra vietii de fa
agrare, deoarece modul
_ PROTO-INDUSTRIALIZAREA $I INDUSTRIALIZAREA 149
putea migra sau desfeleni noi: terenuri {in plus, intr-un sat exista
Imotdeauna un numar de muncitoriifGrA pimant sau cu pAmant
fesut.,Cu cat numarul co;
att Serinmultea mar
justrie, ména de lucra reprezentatd de co
eputinta feme
iedicat adoptarea’In'mast| a mas
Jucru femir
rea, S-a mai"sugerat ci in China
sa ceva din-pricina’et
si tragi foloase de pe urma muneii lor chiar