DIC DI a Le A i iF vy SEIT ey ‘SERIE NOUA, Anul V, Nr. 9 - 10 (55 - 56), Septembrie - Octombrie, 1999; ASI ISSN 1223 - 9461 DQ Gan)CATEDRALA ORTODOXA ROMANA CARANSEBES CTITORI SI BINEFACATORI AI Cont: 45.36.50.21 CATEDRALE! EPISCOPALE CARANSEBES B.C.R. Carans ebes »Wiecare sd dea cum socoteste cu inima sa, nu cu parere de rau, sau de : ld, caci Dumnezeu iubeste pe cel care da cu voie bund.“ (Il Corinteni 9, 7) (urmare din numérul trecut) crt. Numele si prenumele | Localitatea Suma (40 | Heghedis Cosmin Caransebes | 50.000 —] Prot. 64 Parohia Borlova Cann etes | 350.000 Parohia Berligie Prot. Oravita_| 200,000 | Parohia Rerzeasea | Prot, Oravita | 500.000 ‘Parola Cielova Montanii | Prot, Oravita | 250,000) Parohia Forotic Prot. Oravita | 250.000 Parohia [ Prot. Oravita | 300.000 i ia_| 500.000 Parohia Hidia Prot. Oravita_| 200,000 649 |__ Parohia Mucoviste | Prot. Oravita_| 250.000 650 | Parohia Mileoveni_|_P 200.000 | Colectivul redactional: Presedinte: ~P.S. Dr. LAURENTIU STREZA Episcopul Caransebesului Redactor resp.: ~ Pr. Vicar loan Petras Membri = Prot. Dr. Vasile Petrica = Pr. Prof. Dr. Sorin Cosma ~Pr. Prof. Drd. lone! Popescu =diac, Nicolae Mirisan ~ Adrian Popescu Tehnoredactare computerizata si tiparire: TIPOGRAFIA DIECEZANA — CARANSEBES Str. Mihai Viteazu nr. 141 tel.: 055/229412, fax: 055/229402 652 653 Prot Oravila 6s “Prot Ora 655 | 656. Asliu Carmen 657 pear Ant Caransebes—| 200.000 [658 | Pain Marea Cari | 265.000 | Fein 5 Gole, 660 | ParohiaBorovi | PB] aco 000 L erculane | 661 Parobia Bania Boeaiile: 593.000 Herculane 4 62 Caransebes | 200.000 663 an {500.000 wt Caransehes | 1.000.000 es Prot. Baile] 450,999 66: Hoculane Tehnoredactor: ~ Cristian Frentiu 66 | ache Maria | Caransehes | ~100.000 667 Serban Ton 7.000.000 6068 | 000 669 5.000.000 610, 10,000,000 (continuare in numerele urmatoare) e-mail: episcop@ecs.10 Yoaia Diecezand, Septembrie - Octombrie 1999SFANTA SI DUMNEZEIASEA 2. Etapele dezvoltirii Sfintei Liturghii Marturii despre continuitatea Liturghiei pri- mare si despre siivarsitorii acesteia ne ofera docu- mentele epocii Paringilor apostolici, cum sunt : "Didahia celor doisprezece Apostoli" (ani 80- 100), "Epistola cditre Corinteni a tui Clement Romanut" (anii 96-98), "Epistolele Sf Ignatie al Antiohiei" (4107) §.a. Prima expunere a structurii Sfintei Liturghii o intalnim in Apologia I a Sfantului Tustin Martirul si Filozoful, scrisa in jurul anului 150, in care se descrie 0 liturghie baptismal (cap. 65) si o liturghie duminicalé (cap. 67). Sunt prezentate distinct cele doua parfi ale Liturghiei : Liturghia catehumenilor, cave cuprindea lecturi biblice»si predica, si Liturghia euharistica, care ineépea cu 0 rugdciune generald, sdrutarea pédéii, primitéd. darurilor de pdine si vin, amestecat cu, apa; Pugé- ciunea de multumire, (cu precigarea ci stivéi sitorul rostea rugiciuni "cate putea”) si'impdrta- sirea. in veacul al treilea nu intalnim,o descriere pe larg a Liturghici, din mai multe motive; dine care amintim acea “disciplind arcand”, pe cate sivau impus-o crestinii pentru apararea otedinté? lor, pas- trénd tainic misterul sacramental, in: fata pagani- lor. Se poate adauga aici si faptul ci Sfanta, Litur- ghie era familiara credinciosilor, fcand parle, ¢a 0 necesitate, din viafa lor religioas’. Primele documente care ne transmit adevarate formulare liturgice, cu rugiciuni gi descrieri ale Liturghiei sunt acele scrieri anonime, numite “RGnduieli bisericesti", cum sunt : Traditia apos- tolicd a lui Ipolit, Constituyiile apostolice, Testa- mentum Domini §.a, Pentru a le spori autoritatea, ele au fost atribuite direct Méntuitorului sau Sfin- filor Apostoli, de la care le-au primit Clement Romanul si Ipolit (#235). Importanja lor liturgies const gi fn aceea ci materialul informativ transmis este mai vechi decat perioada in care au fost redactate. Cel dintéi si cel mai vechi formular de Litur- ghie, cunoscut pana acum, este cuprins in Consti- tufiile apostolice, document redactat in a doua juméitate a veacului al patrulea. Patriarhul Proclu al Constantinopolului. il consider’ pe Clement Romanul autorul consemnirii in scris a acestei AIA DIECEZANA, Septembri CUVANT CHIRIARHAL Liturghii, de aceea a fost numiti “Liturghia Clementind“. lata structura acestei Liturghii : Liturghia catehumenilor : a. — Lecturile biblice : 2 din Vechiul Testa- ment si 2-3 din Noul Testament, intre care se cén- ‘tau psalmi ; b. — Omilia sau predica ; c. — Patra ectenii pentru : catehumeni, ener- gumeni, candidaji la botez $i penitenfi, urmate fie- care de o rugiiciune si de binecuvantarea episco- pului, in timp ce acestia ieseau din biserica ; Liturghia credinciogilor : a. — Ectenia mare $i rugdciunea episcopului pentru credinciosi ; ‘b.— Séirutarea piicii si spdlarea mdinilor Jiturghisitorilor ; »)¢: — Aducerea de c&tre diaconi a darurilor de Paine si vin} pentru Sfanta Jertfa ; ds Rugtieinea euharisticd, rostits de epis- cop's: cn ec. — Eftenie si rugdciune pentru impartisire ; fim dmpartiisirea ; 8. —-Eelerie si rugdiciune de multumire ; h, “Incheierea Liturghiei prin salutul diaco- shului :“Jesifi fn pace” Ptimele explicari sistematice ale Liturghiei le gisim la-marii cateheti crestini, Sfaintul Chiril al Ierusalimului (+381), in Catehezele mistagogice, 1a Teodor de Mopsuestia (tc.428), in Catehezele bap- tismale, si la Sfantul Yoan Guri de Aur (+407), in Omiliile sale. Ritualul liturgic primitiv al primelor veacuri crestine era uniform ca structurd, dar cu anumite diferentieri de aménunt, datorate atat specificului etnic si a nevoilor locale in care el s-a dezvoltat, dar mai ales libert&jii stvarsitorului de a improviza rugdciunea euharisticd, prevazut& inc de primele documente, cum sunt : Didahia celor 12 Apostoli gi Apologia I a Sféintului Tustin Martirul. Pe o tema general comuna, au apiirut astfel diferite variante de rugiiciuni cuharistice, devenite “anaforale litur- gice”, care au fost atribuite si legate de numele anumitor personality ale Biserici crestine. # Dr. Laurentiu Streza, Episcopul Caransebesului