UNIVERSITATEA ,LUCIAN BLAGA’ SiBIU FACULTATEA DE TEOLOGIE ,ANDRE! SAGUNA” ( ' SUPORT DE curs ili -20ll. - semestrul | Spiritualitate ascetica si misticad Diac. Prof. Dr. loan |. ica jr. ‘sist. lerom. Dr. Vasile BirzuCuprins | + Spiritualitate asceticd gi mistica p. 3 1 2 Spiritualitate misticd individuala si comunitaré 9. 8 1.3 Ascetica si Mistica - istoricul disciplinei in teologia romaneascap. 18 14.5 Spiritualitatea ortodoxd, Istoric, Figuri reprezentative p. 28 6 Fundamentultrinitar hristologic si pnevmatologic-eclesial p. 39 i 7 Ztapele viet svirituaie p. 45 2.50 ce 18 psihologia spirituata triparti fecte si csumi p. 57 110 Cele 8 gancuri ale rautatii . 60 pe | “4-12 Cele 7+3 vinuti sie purificsrii p. #8 113 Huminarea 9. 81 1 14 Unirea cu Dumnezey p. 93 - 104 Bioliografie: Thomas Spidlik - Manual sistematic de spiritualitate, vol. | Nicolae Mladin - Prelegeri de Mistica D. Staniloae ~ Spiritualitate Ascetica si Mistica Nichifor Crainic - Sfintenia - implinirea umanuluii 1 Spiritualitate ascetica si misticd Spiritualitatea este discipiina teoiogica ce prezinta modul comuniunii si unirii omului cu Dumnezeu, a viesii sale in Hristos si iniprin Duhul Sfant avand ca scop induhovnicirea omului inteles in integritatea sa somatica. ‘Numeie de spirituaiitate exprima mai ales viata in Duh a sufletului” care se impartiseste de Duhui ‘stint ce-L face prezent pe Hristos si pe Tatal, prin partea sa cea mai inaiti numiti spirit sau inima, S-ar mai putea numi si stiinta comuniunii in Duh, insd nu stiinta comunicdrii spiritelor, definitie ce trimite direct la spiritism, ca si parte a stiinfelor ocuite printre care se numar& magia, astrologia si altele. Spiritualitatea s-ar deosebi de aceste practici ca stiinté distincté tocmai pentru c& intra in amanuntele ssihoiogice si teologice implicate in aceasti comuniune si unire, operind distinctii si definiri de etape si ‘ristturi ce faciliteazé infelegerea fenomenologiei inteme a acestei comuniuni. in functie de sistemele eoiogic-religios si psihologic sau traditia culturald ce le implica se poate vorbi in sens larg sau resirans si de Spiritualitate crestina sau ortodoxa, catolicd, macariand, palamiti, youa, budistd, tibetand, hindus, new age, roméng, spaniold. nafionaia. ete. etc, avand fiecare continut si forme diferite de manifestare si practic. Aceste aite spiritualitafi se deosetesc de spiritualitatea crestina autenticd toomai pentru cd nu unesc pe practicant cu Dumnezeui Adevarat inteies ca Spirit absolut imaterial. orizonrai comuniunii lor spirituale fiind definit de ‘emtititi si concepre spirituaie variate. ‘Spiritualitatea ce deserie aceasté comuniune a omului cu Dumnezeu, se mai numeste si Via jritualS sau viaté in Dubui Sfint, viatd in Dumnezeu. in Hristos lisus. etc. specifica tind starea de feriorate reciproca a subiectului divin si uman ce inti in comuniune intr-un mod :ainic, misterios, fat pentru care adeseori cuvantul ,.mistica” a fost folosit ca si termen echivalent pentru ceea ce inyelegem actuaimente prin spiritualitate. Tocmai pentru a distinge efortul omenesc de participarea divinuiui in acesté comuiniune. Viawa spiritual. unica datoriti sinergiei divino-umane de pe toate treptele ei, ¢ definitd torusi prin dou componente: 1 Asceza 2. Mistica. ‘Asceza desemneazi mai mult contributia si_efortul omului, iar mistica expune participarea Persoaneior divine la aceasta relatiei de indumnezeire a firii umane. ASCEZA. Ascezi etimologic vine de la cuvantul ascheo - care insemna a se exercita - ascheisi exerseazA se cheama aschitis. Prin asceza antici injelegeau un exercitiu metodic si constient care urmiireste un Scop, Homer. prin acest termen intelege prelucrarea artisticd si impodobirea tehnicd. Herodot, Platon si stoicii inteleg exercitarea in virtute. Xenofon, identified pe aschitis cu atlitis - atlet - intelege exerciti fizice. Filon din Alexandria, influentat de neoplatonici, prin ascet sau atlet infelege luptitorul spiritual care tinde sf ajungi la contemplatie. Cu acelasi sens se gaseste si la Sf. Pavel. Exist un sens fizic in care ascet este numit militarul ce face exercitii spre a ajunge soldat desdvarsit si atlenul ce face exercitii fizice spre a ajunge un sportiv desivarsit. Ghimnaziu (scoala) - a se exercita, a se deprinde si lupte gol, precum luptitorii in arena. Un sens moral, in care sub ascezi se intelege exercitarea puterilor psihofizice pentru a elimina inelinarile rele sia dezvolta virtutea: tot felul de nevointe necesare formatii personalitafii morale. Un sens mistic, prin care se intelege exercitarea fortelor psihofizice pentru a pregati sufletul si a-1 face capabil si contempie pe Dumnezeu. Tot efortul uman necesar pentru a ajunge la contemplatie - este asceza. ‘Sensul moral apartine stoicilor, sensul mistic lui Filo si neoplatonicilor. exercitiu, iar cel ce se ENSUL CRESTIN AL ASCEZEI in Crestinism termenul intélnit la Sf. Apostol Pavel, de mai multe ori. I Cor.cap.9, 24.27. Comparatii intre crestini si alergétorul din arena, si intre crestini si boxeri; cine vrea si lupte se abtine de la toate: pentru o cunund pieritoare, La fel si crestinul, trebuie sa se abting si exerciteze, céci el luptd pentru o cunund netrecétoare. Apoi, cel ce fuge in arend - crestinul trebuie si alerge la tinta: Hristos - toate celelalte netrebuincioase le lsd in urmd, privind numai la Hristos - ce e tinta noastra a tuturor ‘Tinta ascezei crestine e Hristo, unirea cu El, deci are un caracter misc.