Omul care vorbeste in soaptd ‘Tacerea este singurul remediu impotriva boli morbide care ne ind specia, Abia in ultimul timp ne-am dat seama de acest lucru. C ce nu inscamni ci maladia care ne extermina incetul cu incetul imine in continuate incurabild. Dar, datoritd ticerii, se poate a intirzia oarecum faza finald. S-a observat ci oamenii care tac trfiesc mai mult decitt cei care vorbesc. Iar cei care isi vorbesc in soapti triiesc mai mult decit cei {si vorbese cu voce tare, Ceva sanse suplimentare au si oamenii care capitoneaza usile si peregii, care isi zidesc ferestrele, isi pun vath urechi $i isi umplu gura cu apa. in general, nimeni nu mai ascultd mm zicd sau stiri. Jar in faya televizorului stim numai pent imagini. Dar aceste mésuri nu sunt suficiente. Chiar si asa, boala uci iner-un ritm galopant. Sunt oameni care iau trenul pentru ca trebuie ajunga undeva, iar la gata de destinasie un sfert dintre ei sunt mo: intrucét s-au gindir prea intens la propria lor cilitorie. Toate ex siile, cilatoriile, iesiile in grup au fost de altfel interzise. Chiar depl sirile scurte in familie au devenit din ce in ce mai periculoase din ca strigitelor de bucurie ale copiilor. O traversare a oragului in metrou es mortal pentru cincizeci la suta dintre pasageri De acum incolo nimeni nu mai are voie si vorbeasc’ in loc publice. Este incredibil cum poate muri un om pentru nimic. fntreb cineva ct e ceasul, omul are amabilitatea de a se uita la ceas si, inain de a deschide gura, cade ripus. Sau, la intrarea in bloc, din reflex dat sbund ziua” unui vecin, el imi rispunde tot din reflex si poftim, pribusim améndoi. Chiar si pronungate in gind, cuvintele sunt ucigase.Oma din cere Nicio masini’ mu mai circuld pe strada un claxon sau o firin pusi ruse poate ucide orice forma de vial pe o raz de o mie de metri. ‘Oamenii se deplaseazd unul cite unul si cit mai incet cu putinya. Cine fuge tropaind pe strada este considerat un asasin. La fel, este interzis fil te apropii de cineva fird un motiv valabil si fir acordul prealabil al persoanei de care vrei sd te aptopii. Pot fi numitagi deja cu sutele ‘oamenii pe care noi i-am omorat din greseali, pentru ci ne-am impie- icat in dreptul lor sau am scapat o cheie, pe trotuar, la picioarele lor. De cind trim ins cu tofii retrasi in casele noastre, flagelul a dat mult inapoi. Nu mai iesim la cumparituri pentru ci personalul specia- linat al municipalitigii ne imparte zilnic rayia de mancare, Cuvantul de ordine al medicilor este ca fiecare si riménd intins in patul siu, cu ochii Inchisi. Cum boala a devenit teribil de perversi, se poate muri uneori jidintr-o simpla clipize a ochiului. Dar cu toate aceste miisuri de precaufie, mortaltatea riimane destul de tidicata pentna cX nu avem cum si nu ne auzim batile inimii. Tic-tacul {sta infernal pare si fie ultima primejdie care ne mai pandeste, si cea mai crunti, s-ar prea. Dac’ am gisi o modalitate pentru a o starpi, tm putea trai, cu sigurany, la infinit. 121Alergatorul Nu mai pot sf ma opresc. Ciudat... Pentru ci totul a inceput ca de obicei... M-am_ m-am spalat, mi-am but cana de lapte indulcit cu miere si am iesit de obicei pentru antrenamentul de dimineatd... Am inceput si alerg. si dup’ citeva sute de metri mi-am dat seama ci nu mai pot si opresc... E pentru prima data c mi se intimpli asa ceva. Cand am trecut prin fafa chioscului de ziare, domaul Pantelis mai deschidea... Mi-a spus bund dimineaya”... Eu am vrut si in nese pufin... ca si-i sispund... am intors capul spre el... si cind rispund... eram deja departe... Ciudat, foarte ciudat... Nimeni nu-si dé seama c mi se intimpla, ce mi se intimpla... Domnii trecitori... ei stiu una si bund... Ei st c& cu sunt alergitorul orasului... Ei stiu ca eu mi antrenez... in care zi... pe strizile orasului... ci alerg intotdeauna... intre acel ore... si ci urmez intotdeauna... acelasi traseu... oamenii s-au obi nuit cu mine... De obicei ii salut alergind... Cand ma intreaba cat ceva... le rispund alergind... Cand imi fac semne cu mana... le 1 pund cu cite o reverengi... alerpind... Dar de data asta... pur si simplu nu mi mai pot opri... Mai mt decit atit... imi este imposibil s-o iau la dreapta... sau la sténga., Sunt, pare-se, forgat sf alerg drept inainte... Ceva nu e in regula... asta sunt sigur... dar ce?