Hemoragie Digestiva Superioara

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII STIINTIFICE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA

BUZAU
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR :
TURCU LUMINITA GABRIELA
ABSOLVENT :
CHIOSEA MARCEL CATALIN
-2016-
1
ÎNGRIJIREA COPILULUI CU LARINGITĂ ACUTĂ
2
ARGUMENT
„Sănătatea” este echilibrul biologic dintre organism si mediu, în care toate funcţiile
organismului se desfăşoară în mod optim.
Sănătatea poate fi influenţată de o serie de factori cum ar fi: factori fizici, factori
psihici, factori sociali, factori biologici, factori socio-economici.
Boala este un proces complex, dinamic, la care ia parte intregul organism, având o
etiologie diferită si reacţii individualizate din partea organismului.
Preocupările de promovare a sănătăţii se numără printre cele mai vechi activităţi ale
omului. Educaţia pentru sănătate, prevenirea imbolnăvirilor sunt obiectivele principale ale
cadrelor medicale. Dintre multiplele patologii existente voi prezenta afecţiunea
LARINGITA LA COPIL.
Funcţia respiratorie reprezintă una din funcţiile vitale ale organismului uman. Orice
dereglare a aparatului respirator poate duce la complicaţii ce pot avea urmari grave daca nu
se acordă importanţă si daca nu se intervine în timp util. Copiii, în special cei de varstă
fragedă, au cunostinţe reduse despre lumea inconjurătoare iar noi, cadrele medicale, avem ca
obiectiv principal educarea lor privind prevenirea imbolnăvirilor. Măsurile de profilaxie ce
se impun cuprind:
 educaţia sanitară privind igiena, alimentaţia, somnul, odihna;
 vaccinarile specifice vârstei;
 supravegherea atentă a copiilor de către familie şi cadrele medicale.
Nursa prin sarcinile de bază care-i revin:
 asigurarea condiţiilor optime de ingrijire a pacientului(în ambulatoriu,
circumscripţii sanitare, cămin, creşă, şcoală);
 contribuie la acţiunile de depistare a bolilor;
 contribuie la acţiunile profilactice şi de educaţie sanitară cu efecte pozitive
la imbunătăţirea stării de sănătate.
3
MOTTO:
”Se zice ca timpul trece. Timpul nu trece niciodată.

Noi trecem prin el.”
4
CUPRINS:
INTRODUCERE..............................................................................................9
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR..................................................................................................12
NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE LARINGELUI...............13
GENERALITĂŢI............................................................................................18
EXAMENELE EFECTUATE..........................................................................19
INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE..........................................................22
ETIOPATOGENIA INFECŢIILOR RESPIRATORII....................................23
PROFILAXIA INFECŢIILOR RESPIRATORII............................................24
LARINGITA ACUTĂ LA COPIL..................................................................25
FORME CLINICE...........................................................................................25
PREZENTARE CAZURI................................................................................35
CAZUL I..........................................................................................................36
CAZUL II.........................................................................................................69
CAZUL III......................................................................................................98
TEHNICI APLICATE....................................................................................125
EVALUARE GLOBALĂ...............................................................................127
OXIGENOTERAPIA......................................................................................130
PROCEDEE LOCALE TERAPEUTICE LARINGIENE..............................128
CONCLUZII REFERITOARE LA ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU LARINGITĂ
ACUTĂ....................................................................................133
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................135
5
6
APARATUL RESPIRATOR
7
LARINGELE
8
INTRODUCERE
Laringele uman, etapa cea mai complexă de dezvoltare a laringelui, indică, in

ontogeneză, acea schemă evolutivă filogenetică, de la simplu la complex.
La embrionul de 2,4-2,5mm, a 20-a zi de gestaţie, apare la nivelul peretelui anterior al
intestinului primitiv cefalic o concavitate denumită şantul laringo-traheal. Rapid, apare o
proeminenţă care reprezintă mugurele de formare al tractului respirator. El este situat caudal
de primele patru arcuri branhiale.
In cursul saptămânii a 4-a, extremitatea caudală a proeminenţei se divide in două
schiţe bronşice (a 24-a zi, embrion de 2,5-3mm). Porţiunea cranială a mugurelui respirator
descris, care devine tubular, formează spaţiul laringian sau despicătura laringiană sau
aditusul (la 24 de zile de dezvoltare embrionară), schiţa cea mai timpurie a laringelui (glota
primitivă).
A 26-a zi, embrionul avand 3-5mm, apare un sept celular, despărţind traheea de
esofag, tractul respirator de cel digestiv.
Caudal, tubul laringo-traheal progresează formând mugurii bronşici si apoi cei
pulmonari. In jurul glotei primitive apare o condensare de ţesut mezenchimatos, din care in
timp se vor dezvolta cartilajele şi musculatura laringiană.
In decursul saptămânii a 5-a, această atmosferă mezenchimatoasă duce la formarea
unor proeminenţe mediane, eminenta hipobranhială, schiţa viitoarei epiglote si doua
proeminenţe laterale, schiţele aritenoide. In felul acesta lumenul laringian are forma de T
sau Y, dar lumenul este obstruat rapid de o proliferare mezenchimală.
Din acest stadiu se pot identifica nervii laringieni superiori, iar septul traheo-esofagian
este complet. Dezvoltarea incompletă a acestui sept duce la existenţa diastemei laringiene
sau traheale posterioare. Cartilajele: cricoid, aritenoizii, epiglota, iau nastere din arcurile
branhiale VI si VII, fiind învelite dintr-o membrană fibroasă comună, constituind laringele
propriu-zis. Cartilajul tiroid, impreună cu hioidul si musculatura ridicatoare a faringo-
laringelui iau naştere din arcurile IV si V. Cartilajul tiroid este iniţial constituit din două
lame laterale ce se unesc median la embrionul de 3 luni (40mm). Laringele este obstruat de
ţesut mezenchimal pana la sfârşitul lunei a doua de viaţă intrauterine, moment cand ţesutul
se resoarbe complet. Resorbţia sa incompletă determină persistenţa unor stenoze congenitale
endolaringiene, de gravitate variabilă.
9
Epiglota se dezvoltă in saptămâna a 8-a, condrificarea durând 5 luni. Cartilajele
cuneiforme se dezvoltă în repliurile antero-epiglotice în luna a 7-a.
Diferenţierea musculaturii laringiene este dependentă de dezvoltarea cartilajelor cu
care fiecare muşchi este asociat. Imediat după apariţia rudimentelor cartilaginoase, din
condensarea mezenchimatoasă intra-laringiană se dezvoltă o masă musculară cuprinsă între
lama cartilajului tiroid în exterior şi cartilajele aritenoide posterior. În musculatura corzii
vocale există o importantă dualitate embriologică; muşchiul arivocal situat posterior este
format precoce, pe când muşchiul tirovocal este multă vreme o substanţă mezoblastică încă
nediferenţiată. La embrionul de 3 luni laringele are formate toate părtile componente.
Ventriculul laringian apare în momentul dezvoltării adevăratelor corzi vocale, ca o
evaginaţie a cavităţii laringiene, în săptamâna a 8-a. Separarea adevăratelor corzi de benzile
ventriculare, ce conţin o stromă fibroasă din mezemchimul condensat intralaringian, se
realizează in luna a 3-a de viaţă.
Repliurile ariteno-epiglotice se dezvoltă din marginile laterale ale arcului IV în lungul
unei linii cuprinsă intre eminenta hipobranhială si eminenta aritenoidiană a arcului VI.
Chisturile congenitale ale regiunii supraglotice sunt rămăşiţe posibile ale pungii III branhiale
situate cranial de derivatele arcului IV.
Crescând treptat, laringele prezintă o cavitate endolaringiană, definitivă în a 3-a lună
iar în exterior se alungeşte şi se subţiază. In luna a 2-a laringele are lungimea de 2,5mm, în
luna a 6-a 15mm iar în luna a 9-a 20mm. Corzile vocale ocupă o parte importantă a endo-
laringelui astfel încat evolueză treptat spre funcţia fonatorie.
In stadiile precoce ale dezvoltării, laringele este situat cranial, aproape in contact cu
orificiile choanelor. Evoluţia sa caudală se face progresiv şi se continuă după naştere. Acest
descens este propriu omului.
La naştere, marginea superioară a epiglotei atinge marginea superioară a C3, marginea
inferioară a cricoidului atinge mijlocul lui C6. La adult, marginea superioară a epiglotei
ajunge la C4 iar marginea inferioară a cricoidului la C7.
Epiteliul intern de înveliş al laringelui provine din endoderm. Iniţial, de tip poliedric
embrionar, epiteliul se ingroaşă progresiv. In a 3-a lună apar primele elemente ciliate la
nivelul benzilor ventriculare şi ventriculilor. Spre luna a 5-a–a 6-a, epiteliul corzilor se
modifică si devine pavimentos stratificat, de tip malpighian. Iniţial limitat la marginea liberă
a corzilor, acest epiteliu se întinde la nivelul benzilor ventriculare şi al epiglotei.
10
Primii burjoni glandulari apar spre luna a 4-a, la început pe faţa vestibulară a epiglotei
şi a benzilor ventriculare. Apoi glandele acinoase se dezvoltă în tot vestibulul, în ventriculi,
subglotic, dar nu există la nivelul corzilor.
Ca o concluzie a datelor de embriologie, menţionăm următoarele:
 evoluţia ontogenetică a laringelui uman este urmarea firească a evoluţiei sale
filogenetice, pe care o urmează întocmai;
 apariţia cartilajului şi a musculaturii laringiene este strâns legată de evoluţia
aparatului mezenchimatos branhial;
 în cursul dezvoltării ontogenetice, laringele suferă un proces de caudalizare care nu
încetează nici după naştere, proces propriu speciei umane;
 epiteliul intern laringian provine din endoderm si prezintă o evoluţie particulară la
nivelul corzilor şi al altor regiuni ale laringelui, transformandu-se din poliedric
embrionar în pavimentos.
11
NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI
RESPIRATOR
Aparatul respirator este responsabil de menţinerea într-un ritm optim a schimbului de

gaze intre organism si aerul atmosferic, funcţia vitală a organismului ce ne permite
introducerea oxigenului si folosirea lui de către celulele corpului pentru producerea de
energie şi eliminarea dioxidului de carbon – substanţă toxică pentru organism.
Aparatul respirator este format din:
 căile aeriene superioare: - nas si cavităţile nazale;
- faringe;
- laringe;
 căile aeriene inferioare: - trahee;
- bronhii;
- alveole pulmonare;
 plămâni.
Primul organ prin care trece aerul inspirat este nasul (fosele nazale), care reglează
in mod reflex reacţia aparatului respirator faţă de aerul atmosferic. Aerul trece din nas in
faringe, iar de la nivelul acestuia trece in laringe. Între faringe şi laringe există un cartilaj
cu formă de limbă numit epiglotă, care în timpul deglutiţiei se închide spre spate şi
obturează intrarea în căile aeriene.
Căile aeriene inferioare sunt reprezentate de trahee, bronhii şi alveole pulmonare,
constituind arborele traheo-bronşic.
Traheea este un conductor unic si median care se bifurcă în cele două bronhii
principale. La nivelul traheei, aerul indiferent de temperatura externă, are 36°C. Bronhiile
ajung la nivelul plămânilor unde se ramifică în bronhii lobare, apoi în bronhiole. Locul de
pătrundere a bronhiilor în plămâni se numeşte hil.
Plămânii sunt aşezaţi de o parte şi de alta a mediastinului în cutia toracică.
Plămânul drept este alcătuit din 3 lobi, iar plămânul stâng din 2 lobi. Ambii plămâni
sunt înveliţi într-o foiţă subţire dublă numită pleură. Alveolele formează ţesătura fină a
plămânului.
12
Mucoasa căilor aeriene de la nas până la alveolele pulmonare este acoperită cu cili
aflaţi într-o continuă mişcare vibratilă, ei deplasează particulele străine de la interior către
exterior şi le elimină.
NOŢIUNI DE ANATOMIE ALE LARINGELUI
DEFINIŢIE
Laringele este un organ cavitar, tubular, care face parte din căile aeriene superioare
care îndeplineşte două roluri:
 conduce aerul către plămâni;
 reprezintă principalul organ al fonaţiei;
LOCALIZARE
Laringele se află în regiunea anterioră a gâtului, sub osul hioid şi înaintea faringelui,
este acoperit de piele, muşchi şi de glanda tiroidă. Situarea laringelui variază odată cu
vârsta: la nou-născut este situat la nivelul primelor 4 vertebre cervicale, la vârsta de 12-14
ani ocupă poziţia sa definitivă, iar în funcţie de sex – la femei este mai ridicat cu 0,5-1 cm
faţă de bărbaţi.
13
CONFIGURAŢIA EXTERNĂ
Laringele are forma unei piramide triunghiulare cu baza îndreptată în sus, spre faringe
este reprezentată de către orificiul superior al laringelui. Vârful este îndreptat în jos şi se
continuă cu traheea.
Faţa posterioară formează peretele anterior al hipofaringelui şi este acoperită de
mucoasa faringiană.
Feţele anterolaterale (dreaptă şi stângă) sunt acoperite de glanda tiroidă, muşchii
subhioidieni, fascia cervicală, muşchiul pielos şi pielea. Marginile sunt în număr de trei,
două posterolaterale şi una anterioară.
CONFIGURAŢIA INTERNĂ
Laringele este un organ tubular situat vertical. Dacă vom privi în interiorul lui prin
orificiul superior, vom observa patru plici întinse în sens sagital, câte două de fiecare parte.
Se deosebesc două plici superioare, numite plici ventriculare sau coarde vocale superioare
(dreaptă şi stângă) şi două plici inferioare numite şi plici vocale sau coarde vocale
inferioare.
14
LARINGE NORMAL
Plicile ventriculare sunt formate dintr-o lamă fibroelastică acoperită de mucoasa

laringiană. Ele se mai numesc şi coarde vocale false, deoarece au un rol pasiv în fonaţie.
Plicile vocale, formate din ligamente şi muşchi sunt acoperite de mucoasa laringiană.
Ele se mai numesc şi coarde vocale adevărate, deoarece au rol activ în fonaţie prin muşchiul
vocal.
Între plicile ventriculare şi plicile vocale de pe aceiaşi parte se află un spaţiu numit
ventricul laringian (Morgagni). Între coardele vocale inferioare şi cartilajele aritenoide se
gaseşte glota. Marginile cartilajelor aritenoide alcătuiesc glota intercartilaginoasă sau
respiratorie, de formă patrulateră, iar marginile coardelor vocale inferioare alcatuiesc glota
vocală sau intermembranoasă de forma unui triunghi isoscel. Glota variază ca dimensiuni
după cum coardele vocale de apropiere se departează. Coardele vocale împart cavitatea
laringelui în trei etaje: glotic, supraglotic şi subglotic.
 Etajul glotic sau mijlociu, este spaţiul din cavitatea laringiană în care se găsesc
coardele vocale şi ventriculii laringelui.
 Etajul supraglotic sau vestibular, este spaţiul care corespunde bazei laringelui,
are aspect de pâlnie îndreptată cu partea largă în sus şi prezintă un orificiu
superior limitat la nivelul unghiului tiroidian de epiglotă şi un orificiu inferior
limitat de coardele vocale superioare.
 Etajul subglotic reprezintă spaţiul de sub coardele vocale inferioare. Are formă
de pâlnie şi se continuă cu traheea.
15
STRUCTURA ANATOMICĂ
Laringele este constituit din schelet cartilaginos, ligamente (care unesc cartilajele),
musculatura laringelui si mucoasa laringiană.
Scheletul cartilaginos este alcătuit din nouă cartilaje: trei neperechi (tiroid, cricoid,
epiglota) şi şase perechi (aritenoide, corniculate, cuneiforme).
Cartilajul tiroid are forma unei cărţi deschise şi este format din două lame
dreptunghiulare unite pe linia mediană. Această muchie este mai pronunţată la barbaţi decât
la femei şi se numeste "mărul lui Adam". Cartilajul tiroid mai prezintă o incizură
superioară , numită incizură tiroidiană şi patru coarne: două mari superioare care se
articulează cu coarnele mari ale osului hioid şi două mici inferioare care se articulează cu
cartilajul cricoid.
Cartilajul cricoid are forma unui inel cu pecete, arcul inelului este aşezat în partea
anterioară iar lama (pecetea) în partea posterioară. Lama cricoidului formează peretele
posterior al laringelui, care se articulează cu cartilajele aritenoide şi cu coarnele inferioare
ala cartilajului tiroid.
Cartilajul epiglotic formează scheletul epiglotei, are forma unei frunze dispuse
vertical înaintea orificiului laringian. Baza priveşte în sus, iar vârful se prinde de unghiul
16
cartilajului tiroid. Faţa anterioară a cartilajului epiglotic este acoperită de o mucoasă care se
răsfrânge pe limbă, formând trei plici glosoepiglotice (două laterale şi una mediană). Faţa
posterioară a cartilajului epiglotic este acoperită de mucoasa laringiană.
Cartilajele aritenoide au forma unor piramide triunghiulare. Cartilajele corniculate
sunt sub forma unor noduli conici, situate deasupra cartilajelor aritenoide. Cartilajele
cuneiforme au forma unor noduli cilindrici.
Ligamentele laringelui (membrana tirohioidiană, ligamentele tirohiodiene,
tiroepiglotice, glosoepiglotice, faringoepiglotice, hioepiglotice, aritenoepiglotice, ligamentul
vocal şi ligamentul ventricular) unesc cartilajele laringelui între ele; acestea mai sunt legate
şi prin două articulaţii (cricotiroidiană şi cricoaritenoidiană).
Muşchii laringelui se împart în două grupe: extrinseci şi intrinseci.
Muşchii extrinseci au rol atât în deglutiţie cât şi în fonaţie, se inseră cu un capăt pe
laringe iar cu celălalt capăt pe un organ învecinat, astfel pot imprima laringelui diferite
mişcări.
Muşchii intrinseci au rol în funcţia respiratorie şi de fonaţie a laringelui, ambele
capete ale acestora sunt inserate pe cartilajele laringelui. După acţiunea lor asupra coardelor
vocale, aceştia se subîmpart în urmatoarele grupe de muşchi:
 muşchi dilatatori şi constrictori ai glotei;
 muşchi tensori ai coardelor vocale;
Laringele este căptuşit pe toată suprafaţa sa interioară de o mucoasă care se continuă
în sus cu mucoasa faringiană, iar în jos cu mucoasa traheală.
VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA LARINGELUI
Arterele laringelui provin din artera tiroidiană superioară şi din artera tiroidiană
inferioară.
Venele laringelui urmează traiectul arterelor. Limfaticele conduc limfa spre
ganglionii regionali (cervicali profunzi, laringieni şi traheali).
Nervii laringiali provin din nervul vag.
Nervul laringeal superior este senzitiv şi accesor motor ataşat de nervul vag,
ramurile lui se distribuie în zona subglotică şi glotică.
Nervul laringeal inferior sau recurent este o ramură a nervului vag, detaşat în zona
superioară toracică, cu rol motor pentru muşchii intrinseci.
17
NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE ALE LARINGELUI
FUNCŢIILE LARINGELUI:
Laringele îndeplineşte funcţii vitale de prim ordin:

 funcţie respiratorie: prin mişcări de îndepartare şi apropiere ale corzilor vocale, se
reglează automat debitul de aer care pătrunde în plămâni;
 funcţie de protecţie: a căilor respiratorii aeriene în timpul deglutiţiei, orificiul
superior al laringelui, se deschide pentru a împiedica pătrunderea alimentelor în
căile aeriene inferioare;
 funcţie în tuse şi expectoraţie: în timpul tusei glota se închide, apoi aerul care se
gaseşte în cutia toracică este expulzat brusc, deschizând glota şi antrenând
concomitent secreţiile din trahee;
 funcţie de fixare toracică: în timpul eforturilor fizice mari, glota este închisă, ea
blochează ieşirea aerului din plămâni, asigurand rigiditatea cutiei toracice. Dacă
este deschisă, diafragmul este împins în sus prin contracţia muşchilor abdominali
şi nu se mai realizeză presiunea intraabdominală necesară;
 funcţie fonatorie: formarea vocii este un mecanism complex, dependent de
numeroase organe a căror acţiune este reglată continuu de sistemul nervos;
 funcţia laringelui în circulaţia sângelui: variaţiile presiunii intratoracice negative
în inspir şi pozitive în expir, influentează şi circulaţia sanguină intratoracică ca o
pompă aspiro-respingătoare.
GENERALITĂŢI
Laringita este produsă de inflamaţia, iritarea sau folosirea excesivă a corzilor vocale
ce aparţin laringelui.
Unele din cele mai comune cauze sunt:
– infecţiile tractului respirator superior, in special viroza respiratorie (raceala) sau gripa;
– folosirea excesivă a corzilor vocale prin vorbitul îndelung si cu voce tare, prin ţipat sau
cântat;
18
– alergiile;
– expunerea la substanţe iritante, cum ar fi fumul sau substanţele chimice;
– boala de reflux gastro-esofagian: in acest caz este vorba de un reflux laringian.
Simptomele cronice sunt cele care durează două săptamâni sau chiar mai mult si ne
indică o afectare mult mai severă a corzilor vocale, decât o simplă inflamaţie, cum ar fi
afectarea nervilor, apariţia unor leziuni sau a unor polipi la nivelul laringelui si o posibilă
apariţie a unor zone îndurate, asa numiţii noduli laringieni.
Aceste probleme sunt cauzate cel mai frecvent de:
– infectii virale cronice;
– boala de reflux gastro-esofagian;
– aparitia cancerului;
– aparitia unor leziuni la nivelul laringelui;
Vocea ingrosată poate aparea si in mod natural, odată cu înaintarea în vârstă, pe
măsură ce corzile vocale se subţiază şi îşi pierd din tonicitate.
NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE
EXAMENUL LARINGELUI
I. EXAMENUL SUBIECTIV
Bolnavul poate prezenta:

1. Dispnee - senzaţie subiectivă de lipsă de aer. În afecţiunile obstructive ale
laringelui, anatomice sau funcţionale, dispneea poate fi obiectivată prin semne clinice,
sindromul purtând numele de insuficienţă respiratorie obstructivă superioară laringiană,
nume lung ce în limbajul curent este înlocuit cu termunul de "sindrom de dispnee
laringiană".
2. Disfonia – este o alterare a sunetului de fond laringian, produsă de modificări
anatomice (malformaţii, traumatisme, corpi străini, inflamaţii, tumori), sau de tulburări
funcţionale ale musculaturii laringelui. Sunetul laringian poate fi influenţat de modificări
toraco-pulmonare, endocrine, neuropsihice.
3. Tusea – poate avea o etiologie laringiană, când este de obicei uscată şi însoţită de
alte semen (disfonie, dispnee).
4. Durerea – laringiană este exacerbată de deglutiţie, de fonaţie şi poate iradia spre
ureche.
19
II. EXAMENUL OBIECTIV
1. Inspecţia. Laringele se găseşte în mijlocul regiunii cervicale anterioare, delimitate

de unghiul dintre regiunea submandibulară şi cervicală, stern şi cei doi muşchi sterno-
cleido-mastoidieni. Capul bolnavului trebuie să fie în rectitudine sau în uşoară extensie.
La bărbaţii slabi, proeminenţa cartilajului tiroid este vizibilă şi a fost denumită "mărul
lui Adam". În stări patologice, laringele poate fi deplasat lateral(tumora, colecţie purulentă
masivă), poate fi excesiv de proeminent(tumori, pericondrită). Putem întâlni fistule mediane
(de tract tireoglos) sau laterale (branhiale), proeminente în regiunea hioidiană (chist), sau în
regiunea glandei tiroide (tumori, guşă, noduli tiroidieni).
Adenopatia, se manifestă prin tumefacţii laterale, la fel flegmoanele laterocervicale,
chisturile congenitale, anevrismele carotidiene. Tot inspecţia pune în evidenţă două dintre
semnele majore ale sindromului de insuficienţă respiratorie obstructivă laringiană şi anume
coborârea laringelui în inspiraţie şi tirajul suprasternal şi supraclavicular (apariţia unei
depresiuni în aceste regiuni în timpul inspirului).
2. Palparea completează informaţiile culese la inspecţie. Ea se face metodic:
 Palparea reperelor axului visceral: în mod normal unghiul cartilajului tiroid se simte
bine, ca o proeminenţă dură, verticală, mediană. Aripile cartilajului se palpează între
police şi medius.
Deasupra se palpează o depresiune (membrană tirohioidiană), iar la marginea ei
superioară se poate palpa osul hioid, ca o potcoavă, între regiunea submandibulară şi
cervicală anterioară. Sub unghiul cartilajului tiroid se poate palpa o mică depresiune, este o
membrană cricotiroidiană, locul unde se practică traheostomia de extremă urgenţă.
Mai jos, o proeminenţă dură arată prezenţa cartilajului cricoid. Sub acesta, traheea
cervicală se palpează cu capul în extensie, uneori prea profundă şi acoperită cu prea multe
ţesuturi pentru a putea fi palpată.
Lobii glandei tiroide se caută de o parte şi de alta a traheei.
 Mobilizarea laterală a laringelui determină o senzaţie denumită cracment laringian,
determinat de frecarea acestuia de coloana vertebrală.
 Mobilitatea avtivă a laringelui şi a glandei tiroide care în timpul deglutiţiei suferă o
ascensiune, prin contracţia musculaturii subhioidiene.
20
 Palparea ariilor ganglionare cervicale se face aşezându-ne înapoia bolnavului; acesta
ţine capul uşor flectat, se imobilizează laringele cu o mână, iar cealaltă mână
palpează diferitele regiuni, prin mici mişcări de rotaţie.
Se apreciază prezenţa adenopatiei, sensibilitatea, numărul, consistenţa, forma,
volumul (în centimetri), mobilitatea în sens vertical şi orizontal. În situaţii patologice,
laringele poate fi dureros (pericondrită), putem constata deformarea sa (traumatisme,
tumori), dispariţia cracmentului laringian (tumori laringiene sau ale faringelui), imobilizarea
laringelui (tumori, cicatrici). Se poate constata emfizem subcutanat (plăgi înţepate
laringotraheale, fracturi laringiene, perforaţii esofagiene), hematoane (la hemofilici).
Adenopatia poate fi inflamatorie, acută, cronică (tbc. Ganglionar), afecţiuni de sistem
(limfogranulomatoză, tumori limfoganglionare), dar adesea este vorba despre adenopatie
neoplazică în cancerele faringelui, ale laringelui sau ale glandei tiroide.
III. EXAMENUL FUCŢIONAL
Se execută concomitent cu examenul fizic, întrucât anumite tulburări funcţionale pot

fi constante la examenul obiectiv (de exemplu o paralizie a unei corzi vocale).
Stroboscopia este o metodă de evidenţiere a mişcărilor corzilor vocale. Ea se bazează
pe principiul stroboscopic din fizică. Lumina becului stroboscopului se aprinde cu o
frecvenţă egală cu vibraţia corzii vocale. Această vibraţie este preluată de un microfon
aplicat extern pe laringe şi transmisă la partea electronică a aparatului. În această situaţie,
făcând o laringoscopie indirectă, corzile vocale se văd imobilizate chiar în timpul fonaţiei,
întrucât lumina le surprinde în aceeaşi poziţie. Dacă însă, cu ajutorul unui cursor, se
defazează puţin cele două frecvenţe (ale corzilor şi ale becului), atunci la fiecare aprindere a
luminii, coarda va fi surprinsă în altă poziţie şi astfel mişcările ei devin vizibile, mai lente
sau mai rapide, în funcţie de poziţia cursorului. Stroboscopia are importanţă în depistarea
defectelor mici de vibraţie, în special la cântăreţi.
Electromiografia înregistrează potenţialele de acţiune neuromuscularea şi poate face
deosebirea dintre o imobilitate a corzii prin paralizie nervoasă, prin artrită crico-
aritenoidiană sau prin invazie neoplazică. Electroglotografia, sonografia, sunt metode de
înregistrare electronică a sunetelor emise de laringe. Se folosesc în special în şcolile de
deficienţi auditivi, unde copilul surd învaţă să pronunţe sunetele, căutând să imite sunetele
produse de profesor sau pe ecranul osciloscopului. Probele ventilatorii, foarte utile în
21
pneumologie, nu sunt specifice pentru laringe. Doar VEMS (volumul expirator maxim pe
secundă) este influenţat în obstrucţiile laringelui.
IV. EXAMINĂRILE PARACLINICE
1. Examenul radiologic completează datele la examenul clinic. Radiografiile se

execută din profil, iar tomografiile din faţă. Se pot vedea reduceri ale lumenului laringian,
distrugeri ale cartilajelor (tumori, fracturi, supuraţii), împingerea organelor vecine etc. Se
pot folosi substanţe de contrast (lichide sau pulbere aspirate). Tomodensitometria
computerizată poate depista unele leziuni care nu apar pe radiografii.
2. Biospia este un examen curent şi obligatoriu, ori de câte ori leziunea poate ridica
suspiciunea de cancer. Se practică, ori prin larigoscopie indirectă, cu pense curbe, ori prin
laringoscopie directă. O biopsie negativă nu exclude cancerul şi adesea trebuie repetată de
mai multe ori, până se trage o concluzie valabilă. Cu variante, se poate utiliza citologia din
exudatul laringian recoltat cu un fragment de burete, direct din laringe sau puncţia bioptică
din masele tumorale accesibile din exterior, mai ales adenopatia laterocervicală.
INFECŢIILE RESPIRATORII
Infecţiile respiratorii reprezintă prima cauză de boală infecţioasă la copil. În medie

copilul prezintă 2-4 episoade pe an, cu două vâefuri mai semnificative.
Primul vârf este întâlnit la vârsta de 18-24 luni când copilul intră în contact cu tot mai
multe persoane, însă infecţiile respiratorii se pot produce şi imediat după naştere, apariţia lor
fiind dependenţa de: locul îngrijirii copilului (domiciliu sau colectivitate), calitatea
îngrijirilor, frecvenţa cu care aceasta intră în contact cu alte persoane din afara familiei.
Al doilea vârf este atins în jurul vârstei de 4-5 ani ca urmare a intrării copilului în
colectivitate, iar după vârsta de 10-12 ani frecvenţa infecţiilor respiratorii scade.
În perioada copilăriei, mai ales în perioadele friguroase, afecţiunile căilor respiratorii
cu etiologie infecţioase au o incidenţă crescută. Extinderea procesului infecţios, spasmul,
edemul, determină fenomene obstructive, blochează fluxul aerian şi provoacă manifestări
de hipoxie ce pot duce până la insuficienţa respiratorie acută.
La sugari şi copiii mici, există unele particularităţi anatomo-funcţionale care
favorizează sindromul obstructiv:
22
♦ dimensiune redusă a laringelui în comparaţie cu preşcolarul, şcolarul şi adoleşcentul;
♦ tendinţa edemului inflamator de extindere în sens descendent.
CLASIFICAREA INFECŢIILOR CĂILOR RESPIRATORII
Infecţia şi inflamaţia căilor respiratorii nu se limitează strict la o anumită structură

anatomică, de aceea se împart în:
♦ infecţii ale căilor respiratorii superioare (CRS);
♦ infecţii ale căilor respiratorii inferioare (CRI).
TABLOUL CLINIC AL INFECŢIILOR CRS LA COPIL
Tabloul clinic caracteristic, comun pentru afecţiunile acute ale căilor respiratorii
(CRUP) la copil sunt următoarele:
♦ dispnee de tip inspirator;
♦ disfonie " voce răguşită ", voce voalată, voce aspră, " voce înabuşită " (datorită
afectării corzilor vocale);
♦ tuse – de obicei spastică cu caracter lătrător;
Manifestări obstructive tipice:
♦ stridor (zgomot şuierător al respiraţiei, specific în cazuri de spasm sau obstrucţiei a
laringelui);
♦ cornaj (zgomot inspirator cu caracter de şuierătură ce se produce la trecerea aerului
prin căile respiratorii îngustate din cauza unor leziuni, infecţii). Se aude de la distanţă.
♦ tiraj (depresiune ce apare în momentul inspirului la nivelul părţilor moi intercostale,
suprasternale, supraclaviculare, datorate presiunii atmosferice superioare presiunii aerului
din trahee şi laringe).
În formele severe ale CRUP-ului pot aparea semne de insuficienţă respiratorie acută:
♦ dispnee intensă;
♦ paloare;
♦ cianoză;
♦ efort respirator epuizant;
♦ alterarea stării de conştienţă.
ETIOPATOGENIA INFECŢIILOR RESPIRATORII

23
Cauzele afecţiunilor căilor respiratorii superioare sunt numeroase şi variate, rar se
întâlnesc izolate. Aceste cauze includ: factori determinanţi, factori favorizanţi, factori
locoregionali şi factori predispozanţi.
Unul dintre factorii determinanţi ai afecţiunilor căilor respiratorii superioare este
infecţia (mono sau polimicrobiană), iar aproximativ 90 % dintre aceste infecţii sunt virale.
Rolul jucat de bacterii este mai dificil de evaluat, dar tablourile clinice determinate de ele
sunt cele mai severe. De cele mai multe ori contaminarea se face pe calea aeriană prin
inhalarea germenilor răspândiţi prin tuse şi strănut.
Flora saprofită conţinută de mucoasa căilor respiratorii, devine virulentă sub acţiunea
factorilor favorizanţi, care determină reacţii congestive ale mucoasei respiratorii la nivelul
organelor componente, micşorând rezistenţa şi puterea locală de apărare. Rolul cel mai
important, ca factor favorizant, îl joacă climatul rece şi umed, dând un caracter sezonier
afecţiunilor respiratorii.
Factorii locoregionali sunt reprezentaţi de: obstrucţii ale căilor respiratorii; atmosferă
impură – plină de praf, fum, gaze toxice; abuzurile şi eforturile vocale; consumarea unor
băuturi foarte reci când copilul este supraîncălzit.
Predispoziţia (de a face o îmbolnăvire) afecţiunilor respiratorii ţine de factorii care
înlesnesc producerea inflamaţiei mucoasei respiratorii: defecte anatomice, boli infecţioase.
PROFILAXIA INFECŢIILOR RESPIRATORII
Prevenirea şi combarea afecţiunilor căilor respiratorii necesită o serie de măsuri de

profilaxie generală şi locală în vederea fortificării organismului copilului şi evitării
îmbolnăvirii lui.
Măsurile generale de profilaxie sunt în primul rând, de ordin igienic, adresându-se
mediului şi modului de viaţă al copilului şi de creştere a rezistenţei organismului acestuia
împotriva infecţiilor prin vaccino-seroprofilaxie.
Mediul – ambianţa în care trăieşte copilul, trebuie să fie cât mai sănătoasă, cu un
microclimat optim, cameră separată, aerisită, cu o temperatură între 18-22 °C, şi cu atmosfera
nu prea uscată. Copilul trebuie obişnuit cu apa rece, aerul, soarele şi chiar (prudent) curentul.
24
Alimentaţia – copilul trebuie alimentat conform vârstei. Educarea mamelor de a-şi
alăpta copiii, participă la întreţinerea imunităţii transmise. Regimul alimentar al copilului,
trebuie să fie bogat în vitamine, fapt ce creşte rezistenţa organismului acestuia şi previne
inflamaţia căilor aeriene.
Factorii naturali – copilului indiferent de vârstă, nu trebuie să-i lipsească plimbările,
jocurile în aer liber, expunerea la soare, baile de curăţenie şi duşurile de înviorare, vacanţele la
munte sau la mare, în funcţie de indicaţii. Copilul trebuie educat de timpuriu, în vederea
însuşirii regulilor zilnice de igienă (spălatul dinţilor, al feţei, cum şi când să se spele pe mâini,
pieptănatul) şi supravegheat în primii ani de viaţă, pentru a efectua cât mai corect aceste
lucruri.
Măsurile locale – constau în măsuri de igienă specifice a componentelor anatomice ale
aparatului respirator. Se interzice introducerea şi ţinerea în cavitatea bucală a diferitelor
obiecte necomestibile, traumatizante, contaminate; interzicerea alimentelor şi băuturilor
iritante, prea fierbinţi sau prea reci; educarea copilului de a-şi folosi vocea într-un mod
raţional, evitând ţipetele şi abuzurile de exerciţii vocale.
LARINGITA LA COPIL
DEFINIŢIE: Laringitele sunt afecţiuni caracterizate prin inflamaţii acute ale mucoasei
laringiene, determinate de diverse bacterii şi virusuri, cu etiologie polimorfă; astfel funcţia
respiratorie a laringelui este tulburată, constituind o problemă în trecerea aerului prin spaţiul
glotic şi incapacitatea plămânilor de a asigura oxigenarea sângelui şi eliminarea dioxidului de
carbon.
FORME CLINICE
În funcţie de frecvenţă şi de severitate, laringitele acute se împart în:

♦ Laringita acută supraglotică (Epiglotita);
♦ Laringita acută subglotică virală (Crup viral; Laringita nebacteriană);
♦ Laringita spasmodică (Laringita stridulosă; Crupul spasmodic recurent);
♦ Laringita membranoasă (Laringo-Traheita-Bacteriană; Crupul membranos;
Traheita);
♦ Edemul laringian (Edemul Quincke).
25
LARINGITA ACUTĂ SUPRAGLOTICĂ (EPIGLOTITA)
DEFINIŢIE: Laringita acută subglotică (Epiglotita) este o afecţiune determinată

exclusiv de bacterii (o infecţie severă bacteriană) rapid progresivă, localizată la epiglotă şi
ţesuturile supraglotice care îngustează lumenul căilor respiratorii superioare cu risc major de
obstrucţie completă. Haemophilus influentae tip b (HIb) este responsabilă de aproape toate
cazurile de epiglotite acute infecţioase. Sunt citate cazuri rare produse de streptococul beta-
hemolitic din grupele A, B, C, de pneumococ şi stafilococul auriu.
Trebuie considerată o urgenţă pediatrică, având debut brusc, evoluţie rapidă uneori
chiar dramatică, punând viaţa în pericol.
INCIDENŢA: Epiglotita survine la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani.
Îmbolnavirile pot surveni în orice perioadă a anului, dar cu preponderenţa primavara şi iarna.
TABLOUL CLINIC:
♦ debut brusc „în plină sănătate” ceea ce o diferenţiază de alte îmbolnaviri precedate de
manifestări locale discrete;
♦ pe fond de stare septică cu: hipertermie, paloare, apnee, conştienţă alterată;
♦ dispnee inspiratorie severă, durere faringiană, disfonie, hipersalivaţie;
♦ stridor inspirator cu tonalitate mai joasă, însoţit de tiraj sub şi suprasternal;
SEMNUL PATOGNOMONIC:
Asocierea sialoreei cu stridorul inspirator este semnul patognomonic pentru epiglotita
acută. Copilul are o poziţie caracteristică: şezând cu capul flectat şi corpul înainte, pentru a
putea respira mai bine el ţine gura întredeschisă şi la fiecare inspiraţie are mişcări de profuzie
a limbii creând astfel un spaţiu mai larg de ciculaţie a aerului. Copilul cu febră ridicată (38,5
39 °C), dispnee inspiratorie, disfagie, sialoree, vocea este stinsă.
ETIOLOGIE:
În procent de 95% din cazuri, agentul patogen infecţios este Hemophillus Influentae B;
streptococ β hemolitic grup A, B, C; stafilococ, pneumococ, bacili gram negativi sau alţi
agenţi patogeni pe un teren cu imunitate scăzută.
Pot exista şi epiglotite neinfecţioase:
♦ arsuri termice sau chimice;
♦ inhalare de fum sau vapori calzi;
♦ arsuri prin ingestia unor substanţe caustice;
♦ iritaţie secundară ingestiei unui corp străin;
26
♦ ca urmare a unei reacţii alergice;
EXAMENE PARACLINICE
Examen O.R.L. – laringoscopia se efectuează cu multă prudenţă, arată o epiglotă intens

edemaţiată, de culoare roşie, ce interesează zonele din jur.
Examen radiologic: radiografia căilor respiratorii superioare pentru a se face
diferenţierea de abcesul retrofaringian, laringita subglotică.
Examene de laborator – V.S.H., hemogramă (arată leucocitoza cu neutrofilie),
hemocultură (în peste 80% din cazuri, hemoculturile sunt pozitive pentru HIB).
DIAGNOSTICUL POZITIV
Diagnosticul pozitiv se va pune pe examenul clinic şi paraclinic.

La examenul clinic se observă: febră ridicată, dispnee inspiratorie, poziţie şezând cu
capul flectat şi corpul aplecat înainte, sialoree asociată cu stridorul inspirator, disfagia. La
examenele paraclinice: laringoscopia şi hemocultura pozitivă pentru agentul infecţios H.I.B.,
hemogramă caracterizată prin leucocitoză şi neutrofilie.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Diagnosticul diferenţial se face cu:

♦ dispneea asmatiformă;
♦ laringitele subglotice (rinoree, tuse lătrătoare, voce răguşită);
♦ corpi străini faringieni;
♦ abcesul retrofaringian (tulburări de deglutiţie, hipersalivaţie, voce pastrată, refulare
nazală a lichidelor ingerate);
♦ hipertrofia vegetaţiilor adenoide;
♦ stenoză subglotică (la cei cu laringite recidivante).
COMPLICAŢII:
♦ edem pulmonar;
♦ asocierea cu pneumonie;
27
♦ şoc septic;
♦ laringotraheită bacteriană (copilul avand aspect toxic).
TRATAMENT
Epiglotita se tratează ca o infecţie bacteriană severă cu antibioterapie (în funcţie de

agentul patogen), calea de administrare I.V.. Durata tratamentului este variabilă în fucţie de
gravitatea bolii şi de răspunsul organismului la antibioticul administrat. În cazurile grave,
internarea copiilor cu epiglotită este obligatorie.
PRIORITĂŢILE TERAPEUTICE:
1. Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii superioare prin:

♦ transportul de urgenţă la spital în poziţie şezând;
♦ oxigenoterapie;
♦ supravegherea în permanenţă a funcţiilor vitale şi vegetative ale copilului;
♦ intubaţie oro-traheală sau nazo-traheală cu o sondă cu diametrul mai mic cu 1 cm decât
cea care ar trebui utilizată conform vârstei pacientului.
2. Antibioterapia: la indicaţia medicului.
Medicaţia va cuprinde:
♦ cefalosporine: cefatoxine sau ceftazidine în doze de 150 mg/kg/24h, administrare I.V. în
3 prize pe o durată de 7-10 zile;
♦ ampicilină 50-100 mg/kg/24h, administrare I.V. în 4 prize pe o durată de 7-10 zile;
♦ penicilină 100-150 mg/kg/24h, administrare I.V. în 3 prize pe o durată de 7-10 zile.
LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ

(CRUPUL VIRAL. LARINGITA NEBACTERIANĂ)
DEFINIŢIE: Laringita acută subglotică este forma cea mai comună de laringită la
copil şi care prezintă un tablou clinic major având manifestări principale datorate exclusiv
edemului inflamator.
INCIDENŢA: Cel mai frecvent sunt afectaţi copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 3
ani. Îmbolnavirile sunt legate de sezon, există un vârf al incidenţei la vârsta de 2 ani şi un vârf
de sezon la sfârşitul toamnei şi începutul iernii.
28
TABLOUL CLINIC: Debut progresiv, precedat de o banală infecţie a căilor
respiratorii superioare, cu urmatoarele simptome specifice: dispnee intensă inspiratorie,
disfonie, stridor, tuse aspră lătrătoare, fenomene de tip obstructiv cu insuficienţă
respiratorie(apar în cursul nopţii), febră moderată (sub 37,8 °C), voce răguşită, expiraţie
prelungită chinuitoare, inspiraţie zgomotoasă, dispnee cu polipnee (ce se agravează).
Copilul respiră dificil, dar nu prezintă cianoză, dispneea este de tip inspirator, iar când
este interesată şi traheea prezintă dispnee de tip expirator.
Din tabloul clinic lipsesc: hipertermia, disfagia, starea toxico-septică, manifestări ce
sunt prezente în epiglotită.
Laringita acută subglotică virală, este o urgenţă medicală, ea putându-se agrava datorită
epuizării în timpul respiraţiei determinând: tahicardie, hipotensiune arterială, cianoză,
tulburări de conştienţă, comă.
ETIOLOGIE: Laringita acută subglotică are aproape întotdeauna etiologie virală
produsă de: virusuri gripale (A, B, C) şi paragripale (tip 1,2,3), virus sincitial respirator, virus
rujeolic, herpes simplex, adenovirusuri.
DIAGNOSTICUL POZITIV se va pune pe examenul clinic şi paraclinic. La
examenul clinic se observă: dispnee intensă respiratorie, stridor, disfonie, tuse lătrătoare, voce
răguşită. La examenele paraclinice: hemocultura este sterilă, V.S.H. cu valori normale,
examenul ORL evidenţiază un proces inflamator la nivelul corzilor vocale şi al regiunii
subglotice.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face cu:
− dispnee asmatiformă;
− crupul rujeolic (enantem şi exantem);
− bronşiolită acută;
− crupul difteric ( voce stinsă până la afonie, la nivelul faringelui observam membrana
difterică specifică bolii ce se poate extinde în trahee şi bronhii);
− hemangiomul subglotic;
− laringomalacia;
− stenoză subglotică (la cei cu laringite recidivante).
COMPLICAŢII:
− edem pulmonar;
− laringită bacteriană;
− laringotraheită bacteriană (copilul are aspect toxic).
TRATAMENT
29
Obiectivul principal este ameliorarea şi îmbunătăţirea schimburilor gazoase în funcţie
de severitatea manifestărilor clinice, tratamentul se poate efectua în ambulatoriu sau în spital.
În cazurile uşoare, când tratamentul se poate administra la domiciliu:
√ pentru a ameliora accesele de tuse şi a îmbunătăţi schimburile gazoase, camera în care
stă copilul va avea permanent o atmosferă caldă şi umedă;
√ pentru a umidifica aerul din cameră se recomandă utilizarea unui vaporizator sau
nebulizator.
În acest fel se obţine o ameliorare a simptomatologiei copilului în câteva minute.
În cazurile grave, când tratamentul se administreză la spital:
√ administrare de oxigen umidificat;
√ urmărirea atentă a stării copilului, monitorizarea şi notarea în F.O. a funcţiilor vitale şi
vegetative;
√ asigurarea unei atmosfere liniştite şi confortabile în salonul copilului;
√ când copilul este stabilizat, i se administrează aerosoli cu adrenalină;
√ adrenalină – pentru copiii mai mici de 1 an, folosim un amestec ce conţine 0,25 ml din
soluţie 2,5% adrenalină racemică + 3,75 ml ser fiziologic pentru nebulizări.
√ pentru > 1 an folosim un amestec ce conţine 0,50 ml din soluţie 2,5% adrenalină
racemică + 3,75 ml ser fiziologic pentru nebulizări, se poate repeta doza dupa 30 de minute în
ambele cazuri determinând o reducere a edemului (acţiune aproximativ 2 ore);
√ hemisuccinat de hidrocortizon (H.S.H.) i.v. în doză de 10 mg/kg corp;
√ căldură uscată sub formă de comprese în regiunea cervicală anterioară;
√ microclimat adecvat: cameră cu temperatură între 20-30 °C, umiditate mai mare de
65%;
√ corticoterapie în doze mari şi scurte: (H.S.H. 10-30 mg/kg/zi i.v. în 3-4 doze;
dexametazonă 0,2-0,6 mg/kg/doză la 12 h i.v. 2-3 zile);
√ antibioterapie cu ampicilină 100-200 mg/kg/zi în 4 doze i.m., i.v., 5-7 zile.
În raport cu severitatea obstrucţiei, se va face intubaţie nazo-traheală folosindu-se sonde
cu calibrul în funcţie de vârsta copilului: 6-36 luni − 3,5 mm; 3-5 ani − 4 mm; > 5 ani − 4,5
mm; iar în caz de imposibilitate se face traheostomie. Copilul va fi supravegheat permanent.
LARINGITA SPASMODICĂ
(CRUPUL SPASMODIC RECURENT, LARINGITA STRIDULOASĂ)
30
DEFINIŢIE: Laringita spasmodică este un sindrom obstuctiv acut, recurent cu
localizare laringină, cu debut brusc, de obicei nocturn, fără a fi însoţit de semne de infecţie
respiratorie.
INCIDENŢĂ: Frecvent la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani.
TABLOUL CLINIC: Tipic, copilul se culcă seara complet sănătos şi se trezeşte brusc
în timpul nopţii, prezentând următoarele manifestări:
♦ tuse spasmodică lătrătoare;
♦ stridor;
♦ disfonie;
♦ cianoză discretă peribucal, perinazal şi la extremităţi;
♦ afebril.
Manifestările cedează după câteva ore, a doua zi, copilul având o stare generălă bună,
persistă tusea lătrătoare şi dispneea. Aceste fenomene se pot repeta 1-2 nopţi la rând sau la
intervale variabile de mai multe ori pe an.
ETIOLOGIE: Incomplet elucidate, poate apărea la copii cu teren atopic, la copii cu
profil psihologic particular (agitaţi, anxioşi, sub influenţa factorilor alergeni).
EXAMENE PARACLINICE: Examenul O.R.L., lipsa semnelor de infecţie
respiratorie, afebrilitate.
TRATAMENT: Conduita terapeutică – nu necesită spitalizare.
Tratamentul în ambulatoriu:
♦ asigurarea unei atmosfere liniştite şi confortabile în camera copilului;
♦ microclimat adecvat: camera cu temperatură între 20-30 °C, umiditate > 65%;
♦ în cazurile prelungite, se administrează corticoterapie şi aerosoli.
LARINGITA MEMBRANOASĂ
(CRUPUL MEMBRANOS, TRAHEITA, LARINGO-TRAHEITA BACTERIANĂ)
DEFINIŢIE: Laringita membranoasă este o afecţiune severă deseori produsă de o

combinaţie între bacteriile şi virusurile patogene. Este forma cea mai gravă şi se
caracterizează prin secreţii purulente abundente şi uneori prezintă membrane sau
pseudomembrane în lumenul traheal.
INCIDENŢA: Traheita este predominantă la copiii de sex masculin cu vârsta de
aproximativ 5 ani.
31
TABLOUL CLINIC: Debutul şi evoluţia bolii este progresivă, precedată de o infecţie
banală a căilor respiratorii superioare. Copilul se trezeşte brusc noaptea, cu urmatoarele
manifestări:
√ tuse care se diminuează sau încetează brusc ca şi cum traheea s-ar degaja de un dop de
puroi;
√ dispnee inspiratorie;
√ disfonie;
√ febră ridicată (peste 38,5 °C);
√ anxietate;
√ nelinişte;
√ convulsii;
√ cianoză;
√ somnolenţă;
√ insuficienţă respiratorie obtructivă.
Fonomenele se amplifică progresiv putând duce până la asfixie şi exitus.
ETIOLOGIE:
√ agenţii patogeni infecţioşi incriminaţi; Hemophillus Influentae; streptococ β hemolitic
grup A, B, C; stafilococul auriu; pneumococ sau alţi agenţi patogeni pe un teren cu imunitate
scăzută;
√ bacilul Loffler – agentul patogen al difteriei cu localizare laringiană.
EXAMENE PARACLINICE:
Examenul O.R.L. evidenţiază edem al mucoasei laringiene, false membrane, secreţii
purulente foarte vâscoase.
Examene de laborator: recoltăm exudatul faringian pentru punerea în evidenţă a
agentului patogen şi antibiograma pentru a vedea la ce este sensibil acesta, V.S.H.,
hemogramă, hemocultură (în peste 80% din cazuri hemocultura pozitivă pentru HIB).
DIAGNOSTICUL POZITIV se va pune pe examenul clinic şi pe rezultatul
hemoculturii (pozitivă).
DIAGNOSTIGUL DIFERENŢIAL se face cu:
√ epiglotita;
√ laringita acută subglotică;
√ insuficienţa respiratorie acută.
32
COMPLICAŢII: edem pulmonar, convulsii, stop cardio-respirator, granulom al corzii
vocale.
TRATAMENT
Traheita fiind o urgenţă majoră impune tratament în cadrul secţiei de terapie intensivă a
spitalului. Tratamentul cuprinde:
√ izolarea copilului (cât mai precoce);
√ administrarea de oxigen umidificat;
√ din 15 în 15 minute să se efectueze aspirarea secreţiilor, secreţiile aspirate se analizează
macroscopic şi microscopic;
√ se recoltează produse biologice pentru examene de laborator;
√ supravegherea permanentă a copilului;
√ se realizează o buna umidificare a căilor respiratorii superioare pentru a împiedica
uscarea secreţiilor;
√ în caz de insuficienţă respiratorie acută se efectuează intubaţie nazo-traheală sau la
nevoie traheostomie;
√ în funcţie de antibiogramă administrăm antibioticul de elecţie (iniţial Ampicilină i.v.,
asociată cu un alt antibiotic − Gentamicină − Streptomicină − Kanamicină);
√ corticoterapie i.v. sau sub formă de aerosoli.
EDEMUL QUINCKE
DEFINIŢIE: Edemul angionevrotic Quincke este un edem acut, rapid şi tranzitoriu,

bine demarcat, ce impică straturile mai profunde ale pieli, inclusiv ţesutul celulo-adipos
subcutanat şi poate fi manifestat cu sau fără urticarie.
TABLOUL CLINIC: Afectează tegumentele şi mucoasele copilului. Edemul Quincke
este un edem indurativ, răspandit, palid, nepruriginos al pielii şi tesutului adipos subcutanat
care la presiune nu lasă amprentă. Copilul prezintă senzaţie de amorţire, care se poate asocia
sau nu cu urticarie.
LOCALIZARE: Frecvent interesează faţa copilului, în special buzele şi pleopele, dar
se poate localiza şi la nivelul laringelui (cea mai periculoasă localizare, deoarece poate
provoca asfixie) în procent de 25% din cazuri. Edemul localizat la nivelul laringelui, prezintă
următoarele semne: debut acut brusc, voce răguşită, tuse lătrătoare, dispnee inspiratorie,
respiraţie zgomotoasă, agitaţie, cianoză. Edemul are aspect palid, se extinde pe arii mari şi
este foarte dur. La copii edemul progresează rapid (în câteva ore) şi se localizează la nivelul
33
tractului digestiv şi al mucoasei căilor aeriene. Se impune tratament de urgenţă
(antihistaminice, corticosteroizi), iar prognosticul este deseori nefavorabil.
ETIOLOGIE:
♦ necunoscută, apare ca o reacţie alergică la alimente şi medicamente;
♦ la sugari şi copiii mici edemul Quincke este ereditar.
DIAGNOSTICUL POZITIV se va pune pe examenul clinic: edem, hiperemie a
mucoaselor căilor respiratorii.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL se face cu:
♦ dermatita de contact;
♦ edem limfatic;
♦ erizipelul.
COMPLICAŢII: edem pulmonar, asfixia (datorită edemului laringian), şoc
anafilactic.
TRATAMENT:
♦ întreruperea imediată a medicamentului incriminat;
♦ administrarea de oxigen umidificat;
♦ aşezarea copilului în poziţie de şoc, pentru a împiedica leziunile cerebrale ireversibile;
♦ administrăm medicamentul de elecţie al şocului: Adrenalină 0,5 – 1 mg din soluţia 1 ‰ ;
♦ supravegherea permanentă a copilului;
♦ corticoterapie după administrarea Adrenalinei: H.S.H. administrat i.v. începând cu 250
mg până la 500-1000 mg/zi fracţionat sau în perfuzie continuă;
♦ refacerea dezechilibrului volemic prin administrarea de soluţii perfuzabile;
♦ se efectuează intubaţie nazo-traheală sau la nevoie traheostomie pentru combaterea
hipoxiei;
♦ preventiv administrăm antihistaminice (romergan, feniramin).
34
STUDIU PERSONAL
PROCESE DE NURSING A TREI PACIENŢI CU LARINGITĂ ACUTĂ
35
CAZUL I
36
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Surse de informare:
♦ Pacient;
♦ Familie;
♦ F.O.;
♦ Echipa de îngrijire.
CULEGEREA DATELOR
Date relative stabile:

Nume M
Prenume C
Sex masculin
Data naşterii: 10.03.2015
Vârsta 1 an şi 11 luni
Origine română
Religie ortodoxă
Alergii nu prezintă alergii medicamentoase sau alimentare
Aspectul cavităţii bucale: – gingii roz şi aderente dinţilor;
– dentiţie conform vârstei;
– limba normal colorată, fără depozite;
– la examenul cavităţii bucale şi a faringelui
copilul resimte o durere intensă a mucoasei
faringiene şi laringiene.
37
Aspect facies: suferind, uşoară paliditate, încercănat;
Acuitate vizuală: ochi emetropi în limite fiziologice;
Acuitate olfactivă şi gustativă: percepe gustul şi mirosul bine;
Acuitate auditivă: fără semnificaţie patologică;
Semne particulare: nu prezintă;
Mobilitate articulară: articulaţii mobile, nu prezintă modificări de
coordonare a mişcărilor active voluntare;
Sistem osos: integru morfo-funcţional;
Grupa sanguină: A II, Rh+;
Date antropometrice: G= 12 kg, H= 89 cm;
Date variabile:
Domiciliu: Buzău, com. Cilibia;
Condiţii de locuit: locuieşte cu părinţii şi bunicul (fumător) în zona rurală intr-o casă
de cărămidă, compusă din doua camere, salubră, încălzită cu lemne, racordată la
canalizare, grup sanitar;
Condiţii psiho-sociale: stare de conştienţă, anxietate moderată, comunicare eficientă;
Data internării: 06.02.2016
Data externării: 11.02.2016
ANAMNEZA
AHC – mama neagă bolile infecto–contagioase;

APC – nu a suferit intervenţii chirurgicale;
APF – primul copil, sarcină fiziologică, născut la termen, prezentaţie
craniană, greutate 3200 g, înălţime la naştere 52 cm, icter
fiziologic 3 zile, alimentat natural până la vârsta de 11 luni, i-a
fost făcută profilaxia rahitismului, a fost imunizat conform
schemei de vaccinare în vigoare;
APP – la vârsta de un an şi 6 luni, a mai fost internat în secţia de

pediatrie cu diagnosticul PNEUMONIE CU COMPONENTĂ
ASMATIFORMĂ.
38
Motivele internării :
– dispnee inspiratorie;
– tuse productivă;
– obstrucţie nazală;
– disfonie;
– faringe hiperemic;
– febră 39,5 °C;
– tegumente hiperemiate;
– transpiraţii abundente;
– agitaţie psihomotorie;
– inapetenţă;
– anxietate moderată.
Istoricul bolii: Debutul – în urmă cu două zile, copilul prezenta tuse productivă, febră
39,5 °C, respiraţie dificilă. Mama i-a administrat (Panadol, Nurofen), simptomatologia a
persistat, motiv pentru care se prezintă la Spitalul Judeţean Buzău la unitatea primiri urgente .
În urma consultaţiilor medicale copilul este internat pentru investigaţii şi tratament de
specialitate în secţia de Pediatrie cu diagnosticul de Laringită acută; Pneumonie acută.
EXAMENUL CLINIC GENERAL
Starea generală – influenţată, febră 39,5 °C;

Tegumente şi mucoase – tegumente hiperemiate, mucoase umede, faringe hiperemic;
Sistem ganglionar – superficial, nepalpabil;
Sistem osteo-articular – integru, mobil;
Aparat respirator: torace normal conformat, dispnee inspiratorie,
obstrucţie nazală, tuse productivă, raluri subcrepitante,
murmur vezicular diminuat, fracvenţa respiratorie 48
r/min., respiraţie de tip costal inferior;
Aparat cardio-vascular: şoc apexian în spaţiul 5 intercostal stg. pe linia
medio-cervicală, cord în limite normale, zgomote
cardiace ritmice bine bătute, artere periferice
permeabile, 128 pulsaţii/min.;
Aparat digestiv: abdomen suplu, mobil cu respiraţia, nedureros la palpare,
39
tranzit intestinal normal;
Ficat, căi biliare, splină: în limite normale, nepalpabile;
Aparat uro-genital: loje renale nedureroase, rinichi nepalpabili, micţiuni
fiziologice, diureză 800 – 1000 ml., frecvenţa
micţiunilor 6 ziua, 1 noaptea;
Sistemul Nervos Central (SNC): orientat temporo-spaţial, nu prezintă
semne de iritaţie meningeană;
ELEMENTE DE IGIENĂ
Înainte de apariţia procesului hiperemic faringian, pacientul avea urmatoarele:

Obişnuinţe alimentare: Pacientul consuma preparate din carne de vită sau pasăre,
legume proaspete, produse lactate şi ocazional dulciuri conform vârstei.
Lichide preferate: lapte, ceaiuri, compot, apă plată;
Alimente preferate: supe de legume şi carne, iaurt, piure de cartofi, fructe.
Alimente refuzate: ciorbă, smantână, brânzeturi, mezeluri;
Regim: normosodat;
Cantitatea de lichide consumate: 600 – 1000 ml/zi;
Orarul meselor: 3 mese principale şi două gustări la ora 13ºº şi ora 16ºº;
Masticaţie: prezentă, uşoară cu gura închisă;
Reflex de deglutiţie: prezent;
În prezent, pacientul este inapetent.
SUPRAVEGHEREA DEZVOLTĂRII A COPILULUI MIC ÎN VÂRSTĂ DE 1 AN ŞI 11

LUNI
Dezvoltarea copilului se face într-un ritm rapid:

– mobilitate crescută: urcă şi coboară scările cu usurinţă, aruncă mingea, aleargă;
– motricitatea fină îi permite să coloreze;
– gândirea egocentrică este înlocuită de gândirea intuitivă;
– ştie care comportament se pedepseşte şi care se recompensează;
– are un vocabular îmbogăţit (1500-2000 de cuvinte), dar poate pronunţa corect 15-20 de
cuvinte;
– numeşte culorile, părţile corpului;
40
– construieşte fraze lungi, imită;
– se serveşte bine de linguriţă pentru a mânca;
– caută contactele sociale (copii sau persoane străine);
– merge singur la oliţă când are nevoie.
ELIMINĂRI
URINĂ
♦ cantitatea: 800-1000 ml/24 h;
♦ frecvenţa: 6-7 micţiuni/24 h;
♦ ritmul: 6 ziua, 1 noaptea;
♦ culoare: galben deschis;
♦ miros: caracteristic;
♦ densitate: 1010.
SCAUN
♦ frecvenţa: zilnic;
♦ orarul: dimineaţa la trezire;
♦ cantitatea: 100-150 g/zi materii fecale;
♦ miros: fecaloid;
♦ consistenţa: păstoasă, omogenă.
Vărsături: nu prezintă;
Expectoraţie: nu prezintă;
Diaforeza: în limite fiziologice;
Obişnuinţe igienice: copilului i se face baie generală zilnic, toaletă parţială după fiecare
micţiune şi scaun;
Obişnuinţe zilnice: merge la plimbare cu mama sa, se uită la programe TV pentru copii
1-3h/zi, se joacă cu jucării adecvate vârstei sale;
Activităţi de recreere: pacientului îi place să vizioneze programele TV;
Diagnostic medical: Laringită acută; Pneumonie acută.
41
NEVOI PERTURBATE
1. NEVOIA DE A RESPIRA.
2. NEVOIA DE A-ŞI PĂSTRA TEMPERATURA ÎN LIMITELE NORMALE.
3. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA.
4. NEVOIA DE A DORMI ŞI DE A SE ODIHNI.
5. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE.
6. NEVOIA DE A FI CURAT.
7. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-TI PĂSTREZI SĂNĂTATEA.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
Probleme actuale: dispnee inspiratorie, tuse productivă, obstrucţie nazală, disfonie,

faringe hiperemic, febră ridicată 39,5 °C, tegumente hiperemiate, transpiraţii abundente,
agitaţie psihomotorie, inapetenţă, anxietate moderată.
Probleme potenţiale: convulsii febrile, IRA, SDA, şoc septic.
DIAGNOSTICE NURSING LA INTERNARE
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.

Obstrucţia căilor respiratorii, cauzată de inflamaţia laringiană, manifestată
prin dispnee inspiratorie, tuse productivă, obstrucţie nazală.
2. NEVOIA DE A-ŞI PĂSTRA TEMPERATURA ÎN LIMITELE
NORMALE.
Hipertermie cauzată de proces inflamator laringian, agitaţie manifestată
prin febră ridicată, tegumente hiperemiate, stare generală alterată.
Dificultate de a se alimenta şi hidrata, cauzată de hiperemia faringiană,
manifestată prin refuzul alimentaţiei şi al lichidelor.
4. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI.
Insomnie cauzată de dispnee, febră ridicată 39,5 °C, tuse productivă
42
manifestată prin ore insuficiente de somn calitativ şi cantitativ, treziri
frecvente, oboseală, agitaţie psihomotorie.
Vulnerabilitate în faţa infecţiilor cauzată de mediul necunoscut,
hipertermie, edemul laringian, manifestat prin riscul de complicaţii,
risc de infecţii nosocomiale.
Risc de alterare a integrităţii tegumentelor, cauza agitaţiei psihomotorii,
manifestată prin transpiraţii abundente.
7. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA CUM SĂ-ŢI PĂSTREZI
SĂNĂTATEA.
Lipsa de cunoştinţe a familiei în legătură cu boala copilului, cauza
inaccesibilitatea la informaţii, manifestări, cunoştinţe insuficiente asupra
bolii, diagnosticului şi tratamentului medical.
43
PLAN DE ÎNGRIJIRE PE PERIOADA 06.02.2016 – 11.02.2016
DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL

OBIECTIVE EVALUARE
ÎNGRIJIRE PROPRIU ŞI DELEGAT
1. Obstrucţia căilor Pacientul să prezinte căi Rolul autonom: 06.02.2016

respiratorii respiratorii permeabile şi – asigur condiţiile de microclimat: salon aerisit cu umiditate între
Ora 06ºº
o bună respiraţie în 3 zile 50-60%, temperatura mediului ambient 20°C, fără curenţi de aer;
Stare generală alterată,
Cauza: OTS. – asigur condiţiile care favorizează respiraţia: aşez copilul în
dispnee marcată, tuse
poziţie semişezând;
productivă.
Inflamaţia laringiană – implic mama în acordarea de îngrijiri;
R=48r/min.
– evaluez funcţia respiratorie din 15 în 15 minute în prima oră şi
TA=110/60 mm Hg
Manifestări: notez în foaia de observaţie;
P=128p/min.
– supraveghez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de
– dispnee inspiratorie; temperatură;
Ora 06:15
– tuse productivă; – administrez lichide cu linguriţa cât mai des, pentru a menţine
Stare generală uşor
– obstrucţie nazală; umedă mucoasa şi pentru a combate iritaţia respectiv tusea,
ameliorată, dispnee marcată,
favorizează eliminarea secreţiilor şi previne uscarea secreţiilor
tuse productivă.
bronşice;
R=40r/min.
– aplic comprese calde la nivelul laringelui;
– pregatesc materiale necesare pentru dezobstruarea căilor aeriene
Ora 06:30
şi oxigenoterapie: dispozitiv de aspirare, mănuşi sterile, sondă
Stare generală ameliorată,
Nelaton sterilă, soluţie sterilă pentru umezirea sondei, sursă de
dispnee moderată, tuse
oxigen, apă sterilă, leucoplast;
productivă.
– pregătesc pacientul din punct de vedere psihic şi fizic;
R=38r/min.
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE
44
PROPRIU ŞI DELEGAT
– îi explic mamei ceea ce îi voi face copilului (aspirarea secreţiilor, Ora 06:45
montarea branulei, recoltarea exudatului faringian, recoltarea de Dispnee redusă ca intensitate,
sânge pentru examene de laborator) pe înţelesul ei, o liniştesc; stare generală ameliorată.
– testez sensibilitatea pacientului la medicamente; R=38r/min.
Rolul delegat: Ora 07ºº

– dezobstruez căile respiratorii prin aspirarea secreţiilor cu sonda Dispnee redusă în intensitate,
Nelaton; stare generală ameliorată.
– administrez cu sonda, oxigen umidificat 2-4 l/min. cu R=35r/min.
intermitenţă;
– recoltez: exudat faringian, sânge pentru examene; 07.02.2016
– hematologice: VSH, HT, HB, HLG, L;
– biochimice: glicemie, uree serică, TGP, TGO, fibrinogen; Stare generală mult
– examen sumar de urină; ameliorată, tuse rară, dispnee
– însoţesc copilul până la sala de radiologie, unde i se va efectua o redusă în intensitate.
radiologie pulmonară; R=40r/min.
– administrez la indicaţia medicului: TA=110/60 mm Hg
P=120p/min.
06.02.2016
*H.S.H. (fiolă+solventul 25 mg.) 3 f i.v. la ora 06ºº, apoi 2 f la 6
ore, i.v. (antiinflamator, decongestiv, antialergic)

PROPRIU ŞI DELEGAT
45
12ºº – 18ºº – 24ºº; 08.02.2016
*MIOFILIN (1 f=2ml=0,048g) 1 f + 2ml SF 0,9% - 1 ml+ SF
Stare generală mult
0,9% la 6 ore, i.v. foarte lent (bronhodilatator) 06ºº – 12ºº – 18ºº –
ameliorată, tuse rară, dispnee
24ºº;
remisă.
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 6 ore, i.v. (antibiotic) 06ºº –
R=35r/min.
12ºº – 18ºº – 24ºº;
TA=90/60 mm Hg;
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 1 f la 12 ore, i.m. (antibiotic)
P=110p/min.
06ºº – 18ºº;
*VENTOLIN SPRAY 1 puf la 6 ore în cavitatea bucală, (agonist,
09.02.2016
adrenergic selectiv) 06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
*NEBULIZĂRI cu ADRENALINĂ 1‰ pentru combaterea
Stare generală relativ bună,
fenomenelor inflamatorii după schemă: 1 f adrenalină 1‰ + 9ml
tuse rară.
SF 0,9%, 1 ml + 9ml SF 0,9% în nebulizator, timp de 10-15
R=35r/min.
minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº;
TA=100/60 mm Hg
*DNF picături nazale – ser efedrinat 2 pic./nară la 8 ore 06ºº – 14ºº
P=100p/min.
– 22ºº;
*NEXIUM (1 f=10mg) 5 mg la 12 ore per os diluat în 100 ml apă
10.02.2016
plată (antialergic, antiinflamator) 06ºº – 18ºº;
Respiraţie eficientă, căi
respiratorii permeabile.
R=30r/min.
TA=100/60 mm Hg
P=100p/min.

PROPRIU ŞI DELEGAT
46
*FLIXOTIDE INHALER 50 mg (flacon cu 60 de doze) 1puf la 12 11.02.2016
ore (antiinflamator) 07ºº – 19ºº;
Pacientul prezintă o stare
– urmăresc efectul medicamentelor şi păstrez intervenţiile proprii
generală bună cu respiraţie
şi delegate.
eficintă, (în limite
fiziologice), căi respiratorii
07.02.2016 – 09.02.2016
permeabile.
*H.S.H. (fiolă + solventul 25 mg) 2 f la 6 ore, i.v., (antiinflamator,
decongestiv, antialergic),
R=30r/min.
06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
*MIOFILIN (1 f=2ml = 0,048) 1 f + 2ml SF 0,9%→1ml + 4ml SF
TA=100/60 mm Hg
0,9% la 6 ore, i.v., foarte lent, (bronhodilatator), 06ºº – 12ºº – 18ºº
– 24ºº;
P=100p/min.
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 6 ore, i.v. (antibiotic), 06ºº –
12ºº – 18ºº – 24ºº;
Obiectiv realizat.
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml), 1 f la 12 ore, i.m. (antibiotic)
06:00 – 18:00;
*VENTOLIN SPRAY 2 pufuri la 8 ore în cavitatea bucală,
(aganist adrenergic selectiv), 06ºº – 14ºº – 22ºº;
fenomenelor inflamatorii după schema: 1 f adrenalină 1‰ + 9ml
SF 0,9% → 3,5ml + 8ml SF
0,9% în nebulizator timp de 10-15 minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº;

PROPRIU ŞI DELEGAT
47
*DNF picături nazale – ser efedrinat 2 pic./nară la 8 ore, 06ºº –
14ºº– 22ºº;
plată (antialergic, antiinflamator), 06ºº– 18ºº;
*FLIXOTIDE INHALER 50 mg (flacon cu 60 de doze) 1 puf la
12 ore (antiinflamator), 07ºº– 19º;
*AERIUS SIROP 2,5 ml la 8 ore per os, (antialergic), 06ºº – 14ºº
– 22ºº;
şi delegate;
10.02.2016 – 11.02.2016
*H.S.H.(fiolă + solventul 25 mg) 2 f la 6 ore, i.v., (antiinflamator,
decongestiv, antialergic),
06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº;
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 6 ore, i.v. (antibiotic), 06ºº –
12ºº – 18ºº – 24ºº;
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml), 1 f la 12 ore, i.m. (antibiotic)
06ºº – 18ºº;
*VENTOLIN SPRAY 2 pufuri la 8 ore în cavitatea bucală,
(aganist adrenergic selectiv), 06ºº – 14ºº– 22ºº;

PROPRIU ŞI DELEGAT
48
fenomenelor inflamatorii după schema: 1 f adrenalină 1‰ + 9ml
SF 0,9% → 3,5ml + 8ml SF
0,9% în nebulizator timp de 10-15 minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº;
*DNF picături nazale – ser efedrinat 2 pic./nară la 8 ore, 06ºº– 14ºº
– 22ºº;
plată (antialergic, antiinflamator), 06ºº – 18ºº;
*FLIXOTIDE INHALER 50 mg (flacon cu 60 de doze) 1 puf la
12 ore (antiinflamator), 07ºº – 19ºº;
*AERIUS SIROP 2,5 ml la 8 ore per os, (antialergic), 06ºº – 14ºº–
22ºº;
*CALCIU GLUCONIC 10% (1 f=10 ml) 5 ml la 12 ore per os
(antialergic, antiinflamator), 06ºº – 18ºº;
– observ efectul medicamentelor;

PROPRIU ŞI DELEGAT
49
2. Hipertermie Pacientul să-şi menţină Rolul autonom: 06.02.2016
temperatura corpului în – asigur condiţiile de microclimat: salon aerisit cu umiditate între
Cauza: Ora 06ºº
limite fiziologice 50-60%, temperatura mediului ambiant 20-22 °C;
Stare generală alterată, febră
Proces inflamator laringian. (36°C-37°C) în 3 zile – măsor temperatura rectală din 30 în 30 de minute şi notez în
ridicată 39,5°C.
Agitaţie psihomotorie. OTS; foaia de temperatură;
– înainte de a măsura temperatura rectal lubrifiez termometrul;
Ora 06:30
Manifestări: – asigur îmbrăcăminte lejeră;
– calculez bilanţul ingestie – excreţie şi servesc pacientul cu
ameliorată, febră moderată
– febră ridicată 39,5°C; lichide călduţe 1000-1200 ml;
38,5°C;
– administrez lichide călduţe cu linguriţa: ceai de plante, apă plată;
– stare de agitaţie alterată; – suplimentez aportul de lichide cu 500 ml lichid pentru fiecare
Ora 07ºº
grad de temperatură peste 37°C;
–pile roşie, hiperemiată; – aplic comprese reci pe frunte;
ameliorată, subfebrilitate
– menţin igiena tegumentelor;
37,9°C;
– schimb ori de câte ori este nevoie, lenjeria de corp şi de pat;
– asigur repausul la pat în perioada febrilă;
Ora 07:30
– măsor pulsul, respiraţia, temperatura, diureza şi le notez în foaia
de temperatură;
subfebrilitate 37,5°C;
– pregătesc pacientul din punct de vedere psihic şi fizic; pregătirea
psihică constă în faptul că i voi explica mamei ce îi voi face
Ora 08ºº
copilului (măsurarea temperaturii rectale) pe înţelesul ei, o
liniştesc;
temperatura corporală în
limite normale 36,8°C;

PROPRIU ŞI DELEGAT
50
Rol delegat: 07.02.2016
– administrez la indicaţia medicului:
*NUROFEN SIROP 3,5 ml la 8 ore per os (antitermic), 07ºº – 15ºº
subfebrilitate.
– 23ºº;
Dimineaţa
*FENOBARBITAL (1 f=2ml=200mg) 0,5 ml i.m. seara (sedativ,
Ora 07ºº – 37,8 °C.
hipnotic, anticonvulsivant), ora 22ºº;
Seara
– observ efectul medicamentelor asupra organismului;
Ora 19ºº – 38 °C.
Menţin intervenţiile proprii şi delegate în zilele următoare.
08.02.2016
Stare generală amelio-

rată, subfebrilitate.
Dimineaţa
Ora 07ºº – 37,5 °C.
Seara
Ora 19ºº– 37,8 °C.
09.02.2016
Stare generală bună, sub-

febrilitate.
Dimineaţa
Ora 07ºº – 37,2 °C.
Seara
Ora 19ºº– 37,5 °C.

PROPRIU ŞI DELEGAT
51
10.02.2016
Stare generală bună, afebril.
Dimineaţa ora 7ºº – 36,5 °C.
Seara ora 19ºº – 37 °C.
11.02.2016

generală bună cu temperatura
corporală menţinută în
limitele fiziologice.
Obiectiv realizat.

PROPRIU ŞI DELEGAT
52
3. Dificultate de a se alimenta şi Pacientul să fie Rolul autonom: 06.02.2016
hidrata. echilibrat hidric şi
– conştietizez mama asupra importanţei respectării alimentaţiei în Hidratare şi alimentare prin
nutriţional pe toată
menţinerea sănătăţii; perfuzie.
Cauza: durata spitalizării în 4
– aleg alimentele, ţinând cont de gusturile, obiceiurile alimentare
zile.
şi nevoile pacientului, dar şi de regimul desodat; 07.02.2016
Inflamaţia mucoasei faringiene.
– alimentez pacientul ţinând cont de perioada febrilă, când nu
OTM
poate consuma alimente; Hidratare şi alimentare per os
Manifestări:
– creez o atmosferă plăcută care să îi crească apetitul; şi prin perfuzie.
– alimentez pacientul la interval de 4 ore în timpul zilei (07ºº –
– refuzul alimentaţiei şi al
11ºº– 15ºº– 19ºº– 23ºº); 08.02.2016 – 10.02.2016
lichidelor;
– servesc pacientul cu alimente (conform vârstei) la o temperatură
moderată, prezentată cât mai atrăgător (supe de legume, lactate, Alimentaţie desodată.
ceai îndulcit, brânză de vaci proaspătă, dulciuri în cantitate Pacientul este echilibrat
moderată); hidroelectrolitic.
– evit alimentele şi lichidele reci;
– servesc pacientul între mese cu lichide calde (ceai îndulcit, 11.02.2016
lapte);
– efectuez bilanţul ingestie – excreţie pe 24 h; Pacientul prezintă o stare
– monitorizez greutatea pacientului prin cântărire zilnică; generală bună, este echilibrat
– urmăresc orarul şi distribuţia meselor; hidric şi nutriţional.
– supraveghez pacientul, să consume numai alimente cuprinse în
regim, supraveghez apetitul; Obiectiv realizat.
– calculez numărul de calorii pe kg corp, pentru fiecare grad de
temperatură peste 37°C suplimentez cu 13%, iar

PROPRIU ŞI DELEGAT
53
pentru agitaţie 20-30%;
– servesc pacientului un regim bogat în vitamine şi calorii;
– ajut pacientul să-şi spele mâinile înainte de fiecare masă;
– educ mama în privinţa igienei mâinilor şi consumului
alimentelor şi lichidelor reci;
– educ familia cu privire la alimentele interzise: carne grasă,
afumături, lactate grase, condimente, dulciuri în exces, conserve,
ouă în cantităţi mari;
Rolul delegat:
– administrez la indicaţia medicului: soluţie glucoză 10% (1
fl=500ml) prin P.E.V. – 500 ml;
– observ efectul medicamentelor asupra organismului.

PROPRIU ŞI DELEGAT
54
4. Insomnie Pacientul să Rolul autonom: 06.02.2016
beneficieze de somn – apreciez gradul de adaptare la mediul spitalicesc;
Cauza:
fiziologic Asigur confortul pacientului prin: Somn agitat cu treziri
– dispnee inspiratorie; corespunzător calitativ – învăţ pacientul, sub forma unor jocuri, tehnici de relaxare care să frecvente.
– febră ridicată; şi cantitativ în 2 zile. le practice înainte de somn (exerciţii respiratorii timp de 10-15 Somn medicamentos.
– tuse productivă; OTS min. Cu 30 de min. Înainte de culcare);
– învăţ mama să efectueze tehnici de relaxare a copilului: masajul 07.02.2016
Manifestări: spatelui şi al membrelor;
– ore insuficiente de somn calitativ – servesc pacientul cu ceai de tei, lapte călduţ, înainte de somn; Somn liniştit, fără treziri în
şi cantitativ; – creez condiţii optime pentru odihnă (linişte, obscuritate în cursul nopţii.
–treziri frecvente; cameră, temperatură adecvată);
– oboseală; – aerisesc salonul înainte de culcare; 08.02.2016 – 10.02.2016
– agitaţie psihomotorie; – asigur igiena corporală a pacientului şi a patului;
– asigur adoptarea unei poziţii comode în pat; Somn liniştit fiziologic.
– evit discuţiile cu voce tare;
– observ şi notez calitatea somnului, orarul somnului şi gradul de 11.02.2016
satisfacere a celorlalte nevoi;
– observ dacă perioada de somn corespunde vârstei (9 ore de somn Pacientul a beneficiat de
noaptea şi 1-2 ore ziua); somn fiziologic
– diminuez intervenţiile în perioada de somn; corespunzător cantitativ şi
– menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele următoare; calitativ respectiv 9 ore în
timpul nopţii şi
1-2 ore în timpul zilei.
Obiectiv realizat.

PROPRIU ŞI DELEGAT
55
5. Vulnerabilitatea în faţa Pacientul să Rolul autonom: Pe timpul spitalizării
infecţiilor beneficieze de un – respect cu stricteţe, măsurile de asepsie şi antisepsie, în timpul pacientul nu prezintă
mediu de siguranţă, efectuării manevrelor terapeutice; complicaţii ale bolii.
Cauza: fără accidente şi infecţii – asigur condiţii de mediu adecvat, pentru a evita pericolele prin
pe toată durata accidente: căderi, lovituri; Temperatura în limite
Mediul necunoscut spitalizării. – amplasez copilul într-un pătuţ prevăzut cu laterale; fiziologice.
Hipertermie – copilul va fi însoţit pe toata durata spitalizării de mama sa;
Edemul laringian – repartizez copilul într-un salon, în funcţie de afecţiune şi de Debit unitar satisfăcător.
receptivitate;
Manifestări: – aleg proceduri şi investigaţii cu risc minim de accidente şi Respiraţia a devenit eficientă.
infecţii;
Riscul de complicaţii – respect circuitele şi măsurile de igiena spitalicească: sterilizare, Pacientul nu prezintă
Risc de infecţii nosocomiale dezinfecţie, curăţenie; modificări tegumentare, ale
– instruiesc mama şi echipa de îngrijire, să nu lase pacientul pulsului şi tensiunii arteriale.
nesupravegheat, să nu alerge, să nu facă vizite în alte saloane, să
evite contactul cu alţi copii bolnavi, să limiteze accesul Obiectiv realizat.
aparţinătorilor;
– educ mama să evite, scoaterea copilului în frig, umezeală,
curent;
– asigur regimul alimentar impus şi am grijă să fie respectat;
– asigur igiena lenjeriei de pat şi de corp, igiena corporală;
– asigur toaleta zilnic şi ori de câte ori este nevoie;

PROPRIU ŞI DELEGAT
56
– instruiesc mama să-şi spele mâinile înainte şi după orice
manevră, să anunţe orice semn sesizat în evoluţia copilului şi sa
respecte cu stricteţe regimul alimentar al copilului;
– furnizez informaţii clare şi precise asupra îngrijirilor programate;
Rolul delegat:
– administrez la indicaţia medicului tratamentul antiinfecţios,
antiinflamator;
– observ efectul medicamentelor asupra organismului şi menţin
intervenţiile.
Rolul autonom:
– planific un program de igienă;
6. Risc de alterare a integrităţii Pacientul să prezinte – asigur igiena corporală a pacientului;
tegumentelor tegumentele şi – asigur igiena patului; Pe timpul spitalizării,
mucoasele curate şi – evaluez aspectul tegumentelor din regiunile predispuse la pacientul a fost îmbăiat zilnic
Cauza: integre pe toată durata modificări; şi s-a efectuat toaleta locală
spitalizării. – cer ajutor mamei în acordarea de îngrijiri; ori de câte ori a fost nevoie.
Agitaţie psihomotorie – efectuez baia generală zilnic, şi pe regiuni ori de câte ori este
nevoie; Pacientul nu prezintă
– pregătesc materialele pentru baie: cadă, apa la o temperatură de modificări tegumentare.
Manifestări: 37-38°C, săpun, şampon;
– asigur temperatura camerei 20-22°C;
– transpiraţii abundente

PROPRIU ŞI DELEGAT
57
– instruiesc mama să pregătească din timp îmbrăcămintea, cu care
o să se îmbrace copilul după baie;
– efectuez baia generală;
– explic mamei importanţa menţinerii tegumentelor şi mucoaselor Obiectiv realizat.
curate, pentru a preveni alte îmbolnăviri;
– menţin o igienă riguroasă retroauricular, a plicilor şi a spaţiilor
interdigitale;
– aplic o cremă emolientă pe întreg corpul, printr-un masaj uşor de
relaxare;
– corectez prin dialog şi prin demonstraţie practica, modalităţile de
îngrijire a tegumentelor care se referă la: mâini curate, spălate ale
mamei; pregătirea materialelor pentru baie; tehnica propriu-zisă a
băii urmată de ştergerea, tamponarea pielii, acordând o atenţie
deosebită la plicile şi cutele pielii; protejarea zonelor predispuse la
leziuni cu creme emoliente; îmbrăcarea corespunzător vârstei;
– învăţ mama să usuce tegumentele spălate ale copilului prin
tamponare, nu prin frecare pentru a nu produce leziuni;
– mă asigur, ca pacientul să nu devină sursă de infecţie
nosocomială.

PROPRIU ŞI DELEGAT
58
7. Lipsă de cunoştinţe ale Mama să acumuleze Rolul autonom: Mama a fost receptivă la
familiei în legătură cu boala cunoştinţe, deprinderi – explorez nivelul de cunoştinţe al mamei cu privire la boală, informaţiile furnizate, a
copilului şi obiceiuri noi. modul de manifestare, măsurile preventive – curative, regimul înţeles informaţiile transmise
alimentar, tratamentul, modul de participare la intervenţii şi la şi a promis că respectă
Cauza: procesul de recuperare; instrucţiunile primare.
– conştientizez mama privind starea de sănătate a copilului;
Inaccesibilitatea la informaţii – stimulez dorinţa de cunoaştere a mamei şi a familiei;
– motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe; Obiectiv realizat.
Manifestări: – folosesc metode de învăţământ cunoscute: expunere,
conversaţie, demonstraţie;
– cunoştinţe insuficiente asupra – verific dacă mama a înţeles corect mesajul şi corectez
bolii, diagnosticului şi deprinderile dăunătoare vieţii;
tratamentului medical; – informez mama asupra deprinderilor dăunătoare sănătăţii
copilului: fumatul în camera copilului, alimentaţia
necorespunzătoare;
– îi explic, că este interzis consumul de alimente iritante şi băuturi
reci;
– încurajez şi antrenez mama în acordarea îngrijirilor;
– instruiesc mama să nu lase copilul să plângă, să ţipe, să nu
introducă în gură obiecte contaminate;
– explic mamei importaţa controlului periodic al stării de sănătate
al copilului la medicul de familie;
– învăţ mama şi o informez asupra semnelor în bolile respiratorii,
a bolilor transmisibile, modaliatea de izolare la domiciliu;

PROPRIU ŞI DELEGAT
59
– învăţ mama cum să-i efectueze împachetări în caz de febră;
– ajut şi încurajez mama în însuşirea noilor deprinderi benefice
pentru copil.
TABEL CU MEDICAMENTE PENTRU PERIOADA 06.02.2016 – 11.02.2016

Data Denumire Mod de Cale de Doza unică Doza Acţiune Reacţii adverse
60
medicament prezenta- admini- totală
re strare
06.02.2016 H.S.H. 1 f = 5 ml = i.v. 3f 3f antiinflamator, ulceraţii ale intestinului
25 mg decongestiv, subţire, pancreatită acută
06ºº
antialergic
11.02.2016 25 mg decongestiv, subţire, pancreatită acută
12ºº – 18ºº – 24ºº
antialergic
06.02.2016 AMPICILINĂ 1 fl = 500 i.v. 1 fl 4 fl antibiotic prurit, erupţii cutanate,
11.02.2016 mg 06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº şoc anafilactic
06.02.2016 GENTAMICINĂ 1 f = 40 mg i.m. 1f 2f antibiotic lezarea nervului acustic,
11.02.2016 = 1 ml surditate, cefalee,
06ºº – 18ºº
parestezii
06.02.2016 VENTOLIN spray per os 1 puf 4 pufuri antagonist angioedem, urticarie,
adrenergic selectiv bronhospasm,
06ºº– 12ºº – 18ºº – 24ºº
hipotensiune
07.02.2016 VENTOLIN spray per os 2 puf 6 pufuri antagonist angioedem, urticarie,
11.02.2016 adrenergic selectiv bronhospasm,
06ºº – 14ºº– 22ºº
hipotensiune
06.02.2016 MIOFILIN 1 f = 2 ml i.v. 1 f + 2 ml SF 0,9% - 1 ml 2f bronhodilatator vărsături, hematemeză,
11.02.2016 = 4 ml SF 0,9% poliurie
= 0,048
06ºº – 12ºº – 18ºº

06.02.2016 SER EFEDRINAT picături nazal 2 picături 6 picături decongestionat senzaţie de uscăciune
61
11.03.2016 06ºº – 14ºº– 22ºº nazal nazală, iritaţie locală
06.02.2016 1 f = 1 ml = nebuli- 1 f adrenalină 1‰ + 9 ml 2
ADRENALINĂ 1‰ 1 mg zare SF 0,9% → 1 ml + 9 ml nebuliză- antialergic, cefalee, ameţeli,
SF 0,9% ri bronhodilatator parestezii
07ºº – 19ºº
06.02.2016 ADRENALINĂ 1 f = 1 ml = nebuli- 1 f adrenalină 1‰ + 9 ml 2
11.02.2016 1‰ 1 mg zare SF 0,9% → 3,5 ml + 8 antialergic, cefalee, ameţeli,
nebuliză-
ml SF 0,9% bronhodilatator parestezii
ri
07ºº – 19ºº
plicuri ce cefaleee, diaree,
06.02.2016 conţin 5 mg flatulenţă, greţuri,
NEXIUM per os 10 mg antialergic,
11.02.2016 granule 06ºº – 18ºº vărsături, dermatită,
antiinflamator
gastro- prurit, urticarie
rezistente
1 puf raguşeală, edeme la
06.02.2016 FLIXOTIDE spray 2 nivelul feţei, pleoapelor,
per os 07ºº – 19ºº antiinflamator
11.02.2016 pufuri limbii, gâtului, urticarie
07.02.2016 AERIUS sirop per os 2,5 ml cefalee, ameţeli, diaree,
11.02.2016 06ºº – 14ºº– 22ºº 7,5 ml antialergic urticarie, edeme
10.02.2016 CALCIU spray per os 5 ml antialergic, greaţă, vărsături,

11.02.2016 GLUCONIC 10% 10 ml antiinflamator sudoraţie
06ºº – 18ºº
06.02.2016 NUROFEN sirop per os 3,5 ml 10,5 ml

09.02.2016 07ºº – 15ºº– 23ºº diaree, greaţă,
antitermic
vărsături
06.02.2016 FENOBARBITAL 1 f = 2ml i.m. 0,5 ml 0,5 ml sedativ, hipnotic, erupţii alergice de tip
= 200 mg 22ºº anticonvulsivant urticarian
06.02.2016 1 flacon = 1 fl de la 10:30 până la hidratare, diureză osmotică,
07.02.2016 SOLUŢIE DE 500 ml P.E.V. 21ºº 1 fl remineralizare paravenos – iritaţie,
GLUCOZĂ necroză
62
TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR
Data Analiza Mod de recoltare Valori găsite Valori normale
06.02.2016 Hemoglobina Se va recolta prin puncţie venoasă. Pentru aceasta se recoltează 2 ml 11,9 g% 16 g%
de sânge pe cristale de EDTA "a jeune", vacutainer mov.
06.02.2016 Hematocrit Se va recolta prin puncţie venoasă. Pentru aceasta se recoltează 2 ml 34,7 g% 41 g%
06.02.2016 Leucocite Se va recolta prin puncţie venoasă. Pentru aceasta se recoltează 2 ml 7900 mm3 4200 – 8000 mm3
06.02.2016 V.S.H. Se va recolta prin puncţie venoasă, "a jeune", fără stază. Pentru
aceasta se aspiră în prealabil în seringă 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% şi
8 mm/2h 5 – 13 mm/2h
se recoltează 1,6 ml sânge – vacutainer negru.
06.02.2016 Uree sanguină Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta se 0,27 mg% 0,20 – 0,40 mg%
recoltează 5 ml sânge, vacutainer roşu.
06.02.2016 TGP Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta se 14 ui 2 - 16 ui
06.02.2016 TGO Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta se 17 ui 2 - 20 ui
06.02.2016 Glicemie Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru acesta se 98 mg% 80 – 120 mg%
recoltează 2 ml sânge pe 4 mg florură de sodiu, vacutainer roşu.
06.02.2016 Exudat faringian Se recoltează înaintea administrării antibioticelor, cu un tampon Flora microbiană Steril
faringian steril într-o eprubetă sterilă în condiţii de perfectă asepsie. absentă
06.02.2016 Examen sumar de urină

Test Rezultat Valori normale
63
Ph 6.0 5.0 – 8.0
Nitriţi Absent Absent
Glucoză în urină Absent Absent
Acid ascorbic Absent Absent
Densitate 1010 1005 - 1030
Eritrocite Absent Absent
Proteine Absent Absent
Bilirubină Absent Absent
Urobilinogen Normal Normal
Corpi cetonici Absent Absent
Leucocite Absent Absent
Intervenţii constante Evaluare
64
♦ Asigur un microclimat corespunzător: temperatura, luminozitate, umiditate;
♦ Aşez bolnavul într-o poziţie cât mai comodă în pat şi înlătur toţi excitanţii auditivi, vizuali şi olfactivi cu efecte
negative asupra sistemului nervos;
♦ Asigur un microclimat favorabil prin aerisirea salonului şi schimbarea lenjeriei de pat;
♦ Asigur un mediu securitar (plasez patul la distanţă de sursa de căldură; patul să fie prevăzut cu bare laterale,
îndepărtez obiectele tăioase);
♦ Asigur îngrijirile igienice şi supraveghez pacientul; Intervenţiile propuse au fost realizate,
♦ Abordez pacientul cu calm, blândeţe, răbdare; fiind satisfăcute nevoile fundamentale
♦ Recoltez sânge, urină, pentru examene de laborator; ale pacientului.
♦ Măsor şi notez funcţiile vitale şi vegetative;
♦ Observ tegumentele şi mucoasele;
♦ Comunic cu pacientul, ajutându-l să se acomodeze la mediul spitalicesc.
♦ Apreciez comportamentul pacientului;
♦ Pregătesc pacientul psihic şi fizic în vederea efectuării examenelor;
♦ Am administrat delegat medicaţia prescrisă de medic respectând doza, calea şi ritmul de administrare;
♦ Particip la vizita medicală a copilului;
♦ Am ajutat pacientul să-şi învingă teama, să nu mai fie anxios şi neliniştit, să respecte regimul alimentar;
♦ Asigur un regim de viaţă echilibrat, cu respectarea orelor de somn şi odihnă precum şi respectarea regimului
alimentar;
♦ Aplic măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale: curăţenie, dezinfecţie, sterilizare, izolare, purtarea
echipamentului de protecţie, respect circuitele funcţionale;
♦ Educ mama pacientului privind îngrijirile ulterioare la domiciliu.
65
EVALUAREA FINALĂ
De comun acord cu familia pacientului, medicul a hotărât externarea acestuia pe data de

11.02.2016
Starea pacientului la exernare, ameliorată clinic.
BILANŢ DE AUTONOMIE
Pacientul, M.C în vârstă de 1 an şi 11 luni, cu domiciliul în Buzău, loc. Cilibia, se
prezintă împreună cu mama sa pe data de 06.02.2016 la camera de gardă a Spitalului Judeţean
Buzău, cu următoarele simptome:
− dispnee inspiratorie;
− tuse productivă;
− disfonie;
− febră 39,5°C;
− insomnie;
− inapetenţă;
− diaforeză;
− faringe hiperemic;
− obstrucţie nazală;
− anxietate moderată;
− agitaţie psihomotorie.
INTERVENŢII
● Pregătesc pacientul pentru efectuarea de examene clinice şi paraclinice:
♦ examene hematologice: − HB - 11,9g%;
− HT - 34,7%;
− L - 7900mm3;
−VSH - 8mm/2h;
♦ examene biochimice: − Uree sanguină: 0,27mg%;
− TGP - 14ui;
− TGO - 17ui;
− Glicemie - 98mg%;
♦ exudat faringian − flora microbiană absentă;
♦ examen sumar de urină − în limite fiziologice.
66
● Administrez tratamentul medicamentos la indicaţia medicului:
− Ampicilina - 500mg - 1 f la 6 ore;
− Gentamicina - 40mg la 12 ore;
− HSH 3 f doza iniţială, apoi 2 f la 6 ore;
− Fenobarbital 0,5ml seara în prima zi pentru prevenirea convulsiilor şi asigurarea unui somn
liniştit;
− Panadol sirop - 3,5ml la 8 ore;
− Gluconat de calciu per os 5ml la 12 ore;
− Nebulizări cu Adrenalină 1‰;
− Hidratare parenterală cu soluţie de glucoză 10%.
● Explic mamei pacientului, normele igienico-dietetice pe care aceasta trebuie să le

recunoască şi să le respecte.
√ In urma inervenţiilor, pacientul are o evoluţie bună şi se externează cu o stare
ameliorată.
MAMEI I SE RECOMANDĂ URMĂTORUL PLAN DE ÎNGRIJIRE:
√ Să respecte indicaţiile şi continuarea tratamentului conform prescripţiei medicale:

♦ AXETINE (1f=750mg) 500mg la 8 ore, i.v. (antibiotic) 06°°-14°°-22°° (6 zile);
♦ DEXAMETAZONĂ (1f=2ml) 1ml/zi seara, i.m. (antiinflamatic) (2 zile);
♦ RHINATHIOL sirop 5ml la 12 ore, per os (antitusiv, mucolitic) 06°°-18°° (10 zile);
♦ SALBUTAMOL sirop 2ml la 8 ore, per os (bronhodilatator) 06°°-14°°-22°°(10 zile);
♦ AERIUS sirop 2,5ml la 12ore (antialergic) 07°°-19°° (10 zile);
♦ CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml/zi per os (antialergic, antiinflamator) (6 zile);
♦ VIBROCIL picături 1 pic/nară la 12 ore (decongestionant nazal) 06°°-18°° (6 zile).
√ Să evite complicaţiile şi factorii de risc.
√ Să beneficieze de educaţie sanitară adecvată:
− să adopte o îmbrăcăminte adecvată sezonului;
− să evite frigul, curenţii de aer reci;
− să evite contactul cu persoanele bolnave;
− să evite consumul de lichide reci şi substanţe iritante;
− să se prezinte la medicul de familie pentru control periodic;
67
− să se prezinte cu copilul la control medical după 6 zile.
● Sfatuiesc mama, să supravegheze formarea unor deprinderi ce se învaţă în această

perioadă şi să le perfecţioneze:
− mersul singur;
− aruncarea mingii;
− desenatul şi scrisul cu creionul;
− alergatul, săritul;
− controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare;
− dezvoltarea comportamentului personal-social.
● Educ mama să respecte un program, un regim de viaţă individualizat în familie,

ţinând cont de:
− vârstă;
− starea generală de sănătate;
− gradul de dezvoltate fizică şi psihică;
− îngrijiri igienice zilnice;
− regim alimentar corespunzător vârstei (calitativ şi cantitativ);
− orarul meselor, diversificarea alimentaţiei;
− evitarea excesului de dulciuri.
68
CAZUL II
69
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Surse de informare:
– Pacient;
– Familie;
– F.O.;
– Echipa de îngrijire;
CULEGEREA DATELOR
Date relativ stabile:
Nume V
Prenume C
Sex masculin
Vârsta 1 an şi 7 luni
Origine română
Religie ortodoxă
Alergii nu prezintă alergii medicamentoase sau alimentare;
– limba normal colorată, fără depozit;
– la examenul cavităţii bucale şi a faringelui,
copilul resimte o durere intensă a mucoasei
faringiene şi laringiene;
Acuitate vizuală: ochi emetropi în limite fiziologice;
Acuitate auditivă: fără semnificaţie patologică;
Mobilitate articulară: articulaţii mobile, nu prezintă modificări de
Coordonare a mişcărilor active voluntare;
Grupa sanguină: 0I; Rh+;
Date antropometrice: G = 10 kg, H = 82 cm
70
Date variabile:
Domiciliul: Buzău, str. Crişan, nr. 18;
Condiţii de locuit: locuieşte cu părinţii şi sora într-o casă din
cărămidă, compusă din două camere, salubră,
încălzită cu gaz, racordată la canalizare, grup
sanitar, iluminată electric;
Condiţii psiho-sociale: stare de conştienţă, anxietate moderată,
comunicare eficientă;
ANAMNEZA
AHC – mama neagă bolile infecto-contagioase;

APC – nu a suferit intervenţii chirurgicale;
APF – al 2-lea copil, sarcină fiziologică, născut la termen, prezentaţie
craniană, greutatea 2400 g, înălţime la naştere 50 cm, icter
fiziologic 3 zile, alimentat natural până la vârsta de 8 luni, i-a fost
făcută profilaxia rahitismului, a fost imunizat conform schemei de
vaccinare în vigoare;
APP – la vârsta de 1 an a mai fost internat în secţia de Pediatrie cu
Diagnosticul I.A.C.R.S.
Motivele internării: tuse lătrătoare, disfonie, febră 39 ºC, insomnie,
inapetenţă, diaforeză, dispnee inspiratorie, faringe
hiperemic, obstrucţie nazală, rinoree, anxietate
moderată, agitaţie psihomotorie;
Istoricul bolii: Debutul – în urmă cu o zi, copilul prezintă tuse lătrătoare, febră 39 ºC,
dispnee, agitaţie psihomotorie. Mama i-a administrat Augumentin şi antitermice (Panadol,
Nurofen), simptomatologia a persistat, motiv pentru care se prezintă la Spitalul Judeţean
Buzău la unitatea primiri urgente. În urma consultaţiilor medicale, copilul este internat pentru
investigaţii şi tratament de specialitate în secţia de Pediatrie cu diagnosticul de LARINGITĂ
ACUTĂ, I.R.A. medie.
71
Stare generală – influenţată, febră 39 ºC;

Tegumente şi mucoase – tegumente palide, mucoase umede, faringe hiperemic;
Sistem ganglionar – superficial, nepalpabil;
Sistem osteo-articular – integru, mobil;
Ţesut conjunctiv – normal reprezentat;
Aparat respirator: ♦ torace normal conformat;
♦ dispnee inspiratorie;
♦ tuse lătrătoare;
♦ rinoree;
♦ obstrucţie nazală;
♦ disfonie;
♦ cornaj;
♦ murmur vezicular diminuat;
♦ frecvenţa respiratorie 40r/min.;
♦ respiraţie de tip costal inferior;
Aparat cardio-vascular: ♦ şoc apexian în spaţiul 5 intercostal stg. pe
linia medio-claviculară;
♦ cord în limite normale;
♦ zgomote cardiace ritmice bine bătute;
♦ artere periferice permeabile;
♦ P = 110p/min.;
Aparat digestiv:
♦ abdomen suplu, mobil cu respiraţia,
nedureros la palpare;
♦ tranzit intestinal normal;
Aparat uro-genital: ♦ loje renale nedureroase;
♦ rinichi nepalpabili;
♦ micţiuni fiziologice;
♦ diureza ~ 1000 ml;
♦ frecvenţa micţiunilor 5 ziua, 2 noaptea;
SNC: orientat temporo-spaţial, nu prezintă semne de iritaţie meningeană.
72
ELEMENTE DE IGIENĂ
Înainte de apariţia procesului hiperemic faringian, pacientul avea următoarele:

Obişnuinţe alimentare: Pacientul consumă preparate din carne de vită
sau pasăre, legume, produse lactate şi ocazional dulciuri.
Lichide preferate: supe de legume şi carne, iaurt, piure de cartofi;
Alimente refuzate: ouăle, mezeluri;
Regim: normosodat;
Orarul meselor: 3 mese principale şi 2 gustări la ora 13ºº şi ora 16ºº;
Masticaţie: prezentă, uşoară cu gura închisă;
Reflex de deglutiţie – prezent;
În prezent pacientul este inapetent.
Supravegherea dezvoltării psiho-motorie a copilului mic, în vârstă de 1 an şi 7 luni
Dezvoltarea copilului se face într-un ritm rapid:

– mobilitate crescută: urcă şi coboară scările cu uşurinţă, aruncă mingea,
aleargă;
– motrocitatea fină îi permite să coloreze;
– gândirea egocentrică este înlocuită de gândirea intuitivă;
– ştie care comportament se pedepseşte şi care se recompensează;
– are un vocabular îmbogăţit (1500-2000 de cuvinte), dar poate pronunţa
corect 15-20 de cuvinte;
– numeşte culorile, părţile corpului;
– construieşte fraze lungi, imită;
– se serveşte bine de linguriţă pentru a mânca;
– caută contactele sociale (copii sau persoane străine);
– merge singur la oliţă când are nevoie.
73
ELIMINĂRI
URINĂ
♦ cantitatea: 1000 ml/24 h;
SCAUN
Obişnuinţe igienice: copilului i se face baie generală la 2 zile, toaletă parţială după
fiecare micţiune şi scaun;
Obişnuinţe zilnice: merge la plimbare cu mama sa, se uită la programe TV pentru copii
1-3h/zi, se joacă cu jucării adecvate vârstei sale;
Activităţi de recreere: Pacientului îi place să se joace cu maşinuţe şi cuburi;
Diagnostic medical: Laringită acută; I.R.A. medie.
NEVOI PERTURBATE
74
Probleme actuale: febră ridicată 39 ºC, tuse lătrătore, disfonie, dispnee
inspiratorie, diaforeză, insomnie, faringe hiperemic, rinoree, obstrucţie nazală, inapetenţă,
anxietate moderată, agitaţie psihomotorie.
Probleme potenţiale: risc de complicaţii: deshidratare, convulsii febrile,
accentuarea edemului laringian – asfixie, stop respirator.

Obstrucţia căilor respiratorii, cauzată de edemul laringian, manifestată
prin: dispnee inspiratorie, tuse lătrătoare, obstrucţie nazală.
NORMALE.
Hipertermia cauzată de proces inflamator laringian, agitaţie pshihomotorie
manifestată prin febră ridicată 39 ºC, diaforeză, piele roşie hiperemiată.
Dificultate de a se alimenta şi hidrata, cauzată de inflamaţia mucoasei
faringiene, manifestată prin refuzul alimentaţiei.
Insomnie cauzată de dispnee, febră ridicată 39 °C, tuse lătrătoare
Vulnerabilitate în faţa infecţiilor cauzată de febră ridicată,
edemul laringian, spitalizare manifestată prin riscul de complicaţii,
risc de infecţii nosocomiale.
SĂNĂTATEA.
75

OBIECTIVE EVALUARE
1. Obstrucţia căilor Pacientul să prezinte căi Rolul autonom: 26.02.2016

Ora 10:30
o bună respiraţie în 3 zile 50-60%, temperatura mediului ambient 20°C, fără curenţi de aer;
lătrătoare.
Edemul laringian – implic mama în acordarea de îngrijiri;
R=40r/min.
– evaluez funcţia respiratorie din 15 în 15 minute în prima oră şi
TA=110/60 mm Hg
Manifestări: notez în foaia de observaţie;
P=120p/min.
Ora 10:45
– tuse lătrătoare; – administrez lichide cu linguriţa cât mai des, pentru a menţine
– rinoree; umedă mucoasa şi pentru a combate iritaţia respectiv tusea,
ameliorată, dispnee marcată,
– obstrucţie nazală; favorizează eliminarea secreţiilor şi previne uscarea secreţiilor
tuse lătrătoare.
bronşice;
R=40r/min.
– pregatesc materiale necesare pentru dezobstruarea căilor aeriene
Ora 11ºº
şi oxigenoterapie: dispozitiv de aspirare, mănuşi sterile, sondă
Nelaton sterilă, soluţie sterilă pentru umezirea sondei, sursă de
dispnee redusă în intensitate,
oxigen, apă sterilă, leucoplast;
tuse lătrătoare.
– pregătesc pacientul din punct de vedere psihic şi fizic;
R=38r/min.
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE
76
– îi explic mamei ceea ce îi voi face copilului (aspirarea secreţiilor, Ora 11:15
montarea branulei, recoltarea exudatului faringian, recoltarea de Stare generală uşor
sânge pentru examene de laborator) pe înţelesul ei, o liniştesc; ameliorată, dispnee redusă în
– testez sensibilitatea pacientului la medicamente; intensitate, tuse rară.
R=38r/min.
Rolul delegat: TA=110/60 mm Hg
– dezobstruez căile respiratorii prin aspirarea secreţiilor cu sonda P=110p/min.
Nelaton;
– administrez cu sonda, oxigen umidificat 2-4 l/min. cu Ora 11:30
intermitenţă; Stare generală ameliorată,
– recoltez: exudat faringian, sânge pentru examene; dispnee moderată.
– hematologice: VSH, HT, HB, HLG, L; R=35r/min.
– biochimice: glicemie, uree serică, TGP, TGO, fibrinogen; TA=110/60 mm Hg
– examen sumar de urină; P=110p/min.
– administrez la indicaţia medicului:
Ora 19ºº
26.02.2013 Dispnee remisă.
*H.S.H. (fiolă+solventul 25 mg.) doza iniţială 2 f i.v. la ora 10:30 R=30r/min.
cu repetarea dozei la 30 de minute (11ºº – 11:30 – 12ºº) apoi 1 f la TA=90/60 mm Hg
6 ore i.v. (antiinflamator, decongestiv, antialergic) 18ºº – 24ºº; P=110p/min.

PROPRIU ŞI DELEGAT
77
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 12 ore, i.v. (antibiotic) 12ºº – 27.02.2016
24ºº; Stare generală mult
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 30 mg la 12 ore, i.m. ameliorată, tuse rară.
(antibiotic) 06ºº – 18ºº; R=36r/min.
*NEBULIZĂRI cu ADRENALINĂ 1‰ pentru combaterea TA=90/70 mm Hg
fenomenelor inflamatorii după schemă: 1 f adrenalină 1‰ + 9ml P=100p/min.
SF 0,9% → 1 ml + 9ml SF 0,9% în nebulizator, timp de 10-15
minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº; 28.02.2016
*CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml la 12 ore per os Stare generală relative bună,
(antialergic, antiinflamator) 06ºº – 18ºº; respiraţie eficientă.
– urmăresc efectul medicamentelor şi păstrez intervenţiile proprii R=30r/min.
şi delegate. TA=90/60 mm Hg
P=90p/min.
27.02.2013
*H.S.H. (fiola = solventul 25 mg) 1 f la 6 ore i.v. (antiinflamator, 29.02.2016
decongestiv, antialergic) Pacientul prezintă o stare
06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº; generală bună cu respiraţie
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 12 ore, i.v. (antibiotic) 12ºº – eficientă (în limite
24ºº; fiziologice), căi respiratorii
*AMPICILINĂ (1 fl=250mg) 1 fl la 12 ore, i.v. (antibiotic) 06ºº – permeabile.
18ºº; R=30r/min.
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 30 mg la 12 ore, i.m. TA=90/60 mm Hg
(antibiotic) 06ºº– 18ºº; P=100p/min.
Obiectiv realizat.

PROPRIU ŞI DELEGAT
78
fenomenelor inflamatorii(congestive şi edematoase) după schemă:
1 f adrenalină 1‰ + 9ml SF 0,9% → 1 ml + 9ml SF 0,9% în
nebulizator, timp de 10-15 minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº;
*CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml la 12 ore per os
(antialergic, antiinflamator) 06ºº – 18ºº;
şi delegate.
28.02.2016 – 29.02.2016
24ºº;
18ºº;
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 30 mg la 12 ore, i.m.
(antibiotic) 06ºº– 18ºº;
(antialergic, antiinflamator) 06ºº – 18ºº;
şi delegate.

PROPRIU ŞI DELEGAT
79
2. Hipertermie Pacientul să-şi menţină Rolul autonom: 26.02.2016
Cauza: Ora 10:30
limite fiziologice 50-60%, temperatura mediului ambiant 20-22 °C;
Proces inflamator laringian. (36°C-37°C) în 3 zile – măsor temperatura rectală din 30 în 30 de minute şi notez în
ridicată 39°C.
Agitaţie psihomotorie. OTS. foaia de temperatură;
– înainte de a măsura temperatura rectal lubrifiez termometrul cu
Ora 11ºº
Manifestări: ulei de vaselină;
– asigur îmbrăcăminte lejeră;
moderată 38,5°C;
– febră ridicată 39°C; – calculez bilanţul ingestie – excreţie şi servesc pacientul cu
–diaforeză; lichide călduţe 1000-1200 ml;
Ora 11:30
–pile roşie, hiperemiată; – administrez lichide călduţe cu linguriţa: ceai de plante, apă plată;
– suplimentez aportul de lichide cu 500 ml lichid pentru fiecare
37,5°C, temperatura scade
– aplic comprese reci pe frunte;
sub efectul antitermicelor;
Ora 12ºº
de temperatură;
limite normale 36,8 ºC, febra
– pregătesc pacientul din punct de vedere psihic şi fizic; pregătirea
se remite sub efectul
psihică constă în faptul că i voi explica mamei ce îi voi face
antitermicelor;
copilului (măsurarea temperaturii rectale) pe înţelesul ei, o
liniştesc;

PROPRIU ŞI DELEGAT
80
Rolul delegat: 27.02.2016
– administrez la indicaţia medicului: Stare generală bună,
*NUROFEN SIROP 3,5 ml la 8 ore per os (antitermic) subfebrilitate.
07ºº – 15ºº– 23ºº; Dimineaţa
*FENOBARBITAL (1 f=2ml=200mg) 0,5ml i.m. seara (sedativ, ora 07ºº – 37 ºC
hipnotic, anticonvulsivant) 22ºº; Seara
Observ efectul medicamentelor asupra organismului. ora 19ºº – 37,5 ºC
Menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele următoare.
28.02.2016
Stare generală bună, afebril.
Dimineaţa
ora 07ºº – 36,5 ºC
Seara
ora 19ºº– 37 ºC
29.02.2016
corporală menţinută în limite
fiziologice.
Obiectiv realizat.

PROPRIU ŞI DELEGAT
81
3. Dificultate de a se alimenta şi Pacientul să fie Rolul autonom: 26.02.2016
hidrata. echilibrat hidric şi
– conştietizez mama asupra importanţei respectării alimentaţiei în Hidratare şi alimentare prin
nutriţional pe toată
menţinerea sănătăţii; perfuzie.
Cauza: durata spitalizării.
– aleg alimentele, ţinând cont de gusturile, obiceiurile alimentare
În 4 zile OTM.
şi nevoile pacientului; 27.02.2016 – 28.02.2016
Inflamaţia mucoasei faringiene.
– alimentez pacientul ţinând cont de perioada febrilă, când nu
poate consuma alimente; Alimentaţie desodată.
Manifestări:
– creez o atmosferă plăcută care să îi crească apetitul; Pacientul este echilibrat
– alimentez pacientul la interval de 4 ore în timpul zilei (07ºº – hidroelectrolitic.
– dificultate la înghiţire;
11ºº– 15ºº– 19ºº– 23ºº); Inapetenţă remisă.
– refuzul alimentaţiei;
– servesc pacientul cu alimente (conform vârstei) la o temperatură
moderată, prezentată cât mai atrăgător (supe de legume, lactate, 29.02.2016
ceai îndulcit, brânză de vaci proaspătă, dulciuri în cantitate
moderată); Pacientul prezintă o stare
– evit alimentele şi lichidele reci; generală bună, este echilibrat
– servesc pacientul între mese cu lichide calde (ceai îndulcit, hidric şi nutriţional.
lapte);
– efectuez bilanţul ingestie – excreţie pe 24 h; Obiectiv realizat.
– monitorizez greutatea pacientului prin cântărire zilnică;
– urmăresc orarul şi distribuţia meselor;
– supraveghez pacientul, să consume numai alimente cuprinse în
regim, supraveghez apetitul;

PROPRIU ŞI DELEGAT
82
– servesc pacientului un regim bogat în vitamine şi calorii;
– ajut pacientul să-şi spele mâinile înainte de fiecare masă;
– educ mama în privinţa igienei mâinilor şi consumului
Rolul delegat:
– observ efectul medicamentelor asupra organismului.

PROPRIU ŞI DELEGAT
83
4. Insomnie Pacientul să Rolul autonom: 26.02.2016
beneficieze de somn – apreciez gradul de adaptare la mediul spitalicesc;
Cauza:
fiziologic Asigur confortul pacientului prin: Somn agitat cu treziri
– dispnee inspiratorie; corespunzător calitativ – învăţ pacientul sub forma unor jocuri, tehnici de relaxare care să frecvente.
– febră ridicată; şi cantitativ în 2 zile le practice înainte de somn (exerciţii respiratorii timp de 10-15 Somn medicamentos.
– tuse lătrătoare; OTS. min. Cu 30 de min. Înainte de culcare);
– învăţ mama să efectueze tehnici de relaxare a copilului: masajul 27.02.2016
Manifestări: spatelui şi al membrelor;
– ore insuficiente de somn calitativ – servesc pacientul cu ceai de tei, lapte călduţ, înainte de somn; Somn liniştit, fără treziri în
şi cantitativ; – creez condiţii optime pentru odihnă (linişte, obscuritate în cursul nopţii.
–treziri frecvente; cameră, temperatură adecvată în salon);
– oboseală; – aerisesc salonul înainte de culcare; 28.02.2016
– agitaţie psihomotorie; – asigur igiena corporală a pacientului şi a patului;
– asigur adoptarea unei poziţii comode în pat; Somn liniştit fiziologic.
– evit discuţiile cu voce tare;
– observ şi notez calitatea somnului, orarul somnului şi gradul de 29.02.2016
satisfacere a celorlalte nevoi;
– observ dacă perioada de somn corespunde vârstei (9 ore de somn Pacientul a beneficiat de
noaptea şi 1-2 ore ziua); somn fiziologic
– diminuez intervenţiile în perioada de somn; corespunzător cantitativ şi
– menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele următoare; calitativ respectiv 9 ore în
timpul nopţii şi
1-2 ore în timpul zilei.
Obiectiv realizat.

PROPRIU ŞI DELEGAT
84
5. Vulnerabilitatea în faţa Pacientul să Rolul autonom: Pe timpul spitalizării
infecţiilor beneficieze de un – respect cu stricteţe, măsurile de asepsie şi antisepsie, în timpul pacientul nu prezintă
mediu de siguranţă, efectuării manevrelor terapeutice; complicaţii ale bolii.
Cauza: fără accidente şi infecţii – asigur condiţii de mediu adecvat, pentru a evita pericolele prin
pe toată perioada accidente: căderi, lovituri; Temperatura în limite
Febră ridicată spitalizării; – amplasez copilul într-un pătuţ prevăzut cu laterale; normale.
Edemul laringian – copilul va fi însoţit pe toata durata spitalizării de mama sa;
Spitalizare – repartizez copilul într-un salon, în funcţie de afecţiune şi de Debit unitar satisfăcător.
receptivitate;
Manifestări: – aleg proceduri şi investigaţii cu risc minim de accidente şi Respiraţia a devenit eficientă.
infecţii;
– riscul de complicaţii; – respect circuitele şi măsurile de igiena spitalicească: sterilizare, Pacientul nu prezintă
– risc de infecţii nosocomiale; dezinfecţie, curăţenie; modificări tegumentare, ale
– instruiesc mama şi echipa de îngrijire, să nu lase pacientul pulsului şi tensiunii arteriale.
nesupravegheat, să nu alerge, să nu facă vizite în alte saloane, să
evite contactul cu alţi copii bolnavi, să evite accesul Obiectiv realizat.
aparţinătorilor;
– educ mama să evite, scoaterea copilului în frig, umezeală,
curent;
– asigur regimul alimentar impus şi am grijă să fie respectat;
– asigur igiena lenjeriei de pat şi de corp, igiena corporală;

PROPRIU ŞI DELEGAT
85
– instruiesc mama să-şi spele mâinile înainte şi după orice
manevră, să anunţe orice semn sesizat în evoluţia copilului şi sa
respecte cu stricteţe regimul alimentar al copilului;
– furnizez informaţii clare şi precise asupra îngrijirilor programate;
Rolul delegat:
antiinflamator;
intervenţiile şi în zilele urmatoare.
Rolul autonom:
– planific un program de igienă;
– asigur igiena corporală a pacientului, schimbarea lenjeriei de pat
6. Risc de alterare a integrităţii
Pacientul să prezinte şi de corp; Pe timpul spitalizării,
tegumentelor
tegumentele şi – evaluez aspectul tegumentelor din regiunile predispuse la pacientul a fost îmbăiat zilnic
mucoasele curate şi modificări; şi s-a efectuat toaleta locală
Cauza:
integre pe toată durata – cer ajutor mamei în acordarea de îngrijiri; ori de câte ori a fost nevoie.
spitalizării. – efectuez baia generală zilnic, şi pe regiuni ori de câte ori este
Agitaţie psihomotorie
nevoie; Pacientul nu prezintă
– pregătesc materialele pentru baie: cadă, apa la o temperatură de modificări tegumentare.
37-38°C, săpun, şampon;
Manifestări:
– asigur temperatura camerei 20-22°C;
– transpiraţii abundente

PROPRIU ŞI DELEGAT
86
– instruiesc mama să pregătească din timp îmbrăcămintea, cu care
o să se îmbrace copilul după baie;
– efectuez baia generală;
– explic mamei importanţa menţinerii tegumentelor şi mucoaselor Obiectiv realizat.
curate, pentru a preveni alte îmbolnăviri;
interdigitale;
– aplic o cremă emolientă pe întreg corpul, printr-un masaj uşor de
relaxare, iar în regiunile cu risc (retroauricular, plici, interdigital)
alternez cu badijonări cu albastru de metilen 1 %;
– corectez prin dialog şi prin demonstraţie practică, modalităţile de
îngrijire a tegumentelor care se referă la: mâini curate, spălate ale
mamei; pregătirea materialelor pentru baie; tehnica propriu-zisă a
băii urmată de ştergerea, tamponarea pielii, acordând o atenţie
deosebită la plicile şi cutele pielii; protejarea zonelor predispuse la
leziuni cu creme emoliente; îmbrăcarea corespunzător vârstei;
– învăţ mama să usuce tegumentele spălate ale copilului prin
tamponare, nu prin frecare pentru a nu produce leziuni;
– mă asigur, ca pacientul să nu devină sursă de infecţie
nosocomială.

PROPRIU ŞI DELEGAT
87
7. Lipsă de cunoştinţe ale Mama să acumuleze Rolul autonom: Mama a fost receptivă la
familiei în legătură cu boala cunoştinţe, deprinderi – explorez nivelul de cunoştinţe al mamei cu privire la boală, informaţiile furnizate, le-a
copilului şi obiceiuri noi. modul de manifestare, măsurile preventive –curative, regimul înţeles şi a promis că
alimentar, tratamentul, modul de participare la intervenţii şi la respectă instrucţiunile date.
Cauza: procesul de recuperare;
– conştientizez mama privind starea de sănătate a copilului;
Inaccesibilitatea la informaţii – stimulez dorinţa de cunoaştere a mamei şi a familiei; Obiectiv realizat.
– motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
Manifestări: – folosesc metode de învăţământ cunoscute: expunere,
conversaţie, demonstraţie;
– cunoştinţe insuficiente asupra – verific dacă mama a înţeles corect mesajul şi corectez
bolii, diagnosticului şi deprinderile dăunătoare sănătăţii;
tratamentului medical; – informez mama asupra deprinderilor dăunătoare sănătăţii
copilului: fumatul în camera copilului, alimentaţia
necorespunzătoare;
– îi explic, că este interzis consumul de alimente iritante şi băuturi
reci;
– încurajez şi antrenez mama în acordarea îngrijirilor;
– instruiesc mama să nu lase copilul să plângă, să ţipe, să nu
introducă în gură obiecte contaminate;
– explic mamei importaţa controlului periodic al stării de sănătate
al copilului la medicul de familie;
– învăţ mama şi o informez asupra semnelor în bolile respiratorii,
a bolilor transmisibile, modaliatea de izolare la domiciliu;

PROPRIU ŞI DELEGAT
88
– instruiesc mama făcând referire la momentele de
nesupraveghere, la jocul cu obiecte contaminate sau traumatizante,
la lăsarea la îndemâna copilului a medicamentelor şi a substanţelor
toxice;
– învăţ mama să aibă în casă medicamente antitermice, dar nu la
îndemâna copilului;
– învăţ mama cum să-i efectueze împachetări în caz de febră;
– ajut şi încurajez mama în însuşirea noilor deprinderi benefice
pentru copil.

Mod de Cale de
89
Data Denumire prezenta- admini- Doza unică Doza Acţiune Reacţii adverse
medicament re strare totală
2f antiinflamator, ulceraţii ale intestinului
1 f = 5 ml = decongestiv, subţire, pancreatită acută
26.02.2016 H.S.H. i.v. 10:30 – 11ºº – 11:30 – 8f
25 mg antialergic
12ºº
25 mg decongestiv, subţire, pancreatită acută
18ºº – 24ºº
antialergic
27.02.2016 H.S.H. 1 f = 5 ml = i.v. 1f 4 fl antiinflamator, ulceraţii ale intestinului
25 mg 06ºº – 12ºº– 18ºº– 24ºº decongestiv, subţire, pancreatită acută
antialergic
29.02.2016 mg şoc anafilactic
12ºº– 24ºº
29.02.2016 mg şoc anafilactic
06ºº– 18ºº
30 mg lezarea nervului acustic,
26.02.2016 1 f = 40 mg 60 mg antibiotic surditate, cefalee,
GENTAMICINĂ i.m. 06ºº– 18ºº
29.02.2016 = 1 ml parestezii

Mod de Cale de
Denumire prezenta- admini- Doza Reacţii adverse
Data Doza unică Acţiune
90
26.02.2016 CALCIU GLUCONIC 1 f = 10 ml per os 5 ml antialergic, greaţă, vărsături,
29.02.2016 10% antiinflamator sudoraţie
06ºº – 18ºº 10 ml
1f 2
26.02.2016 1 f = 1 ml = 1 nebuli- antialergic, cefalee, ameţeli,
ADRENALINĂ 1% adrenalină 1% + 9 ml SF nebuli-
27.02.2016 mg zare bronhodilatator parestezii
0,9% → 1ml + 9 ml SF zări
07ºº– 19ºº
26.02.2016 NUROFEN sirop per os 3,5 ml 10,5 antitermic diaree, greaţă, vărsături
27.02.2016 07ºº – 15ºº– 23ºº ml
1 f = 2 ml = 200 i.m.. 0,5 ml 0,5 ml sedativ, hipnotic, erupţii alergice de tip
26.02.2016 FENOBARBITAL mg anticonvulsivant urticarian
26.02.2016 SOLUŢIE DE 1 fl = 500 ml P.E.V. 1 fl de la 10:30 până la 1 fl hidratare, diureză osmotică,

GLUCOZĂ 10% 21ºº remineralizare paravenos-iritaţie,
necroză
lezarea nervului acustic,
26.02.2016 ALBASTRU DE substanţă badijo- 0,80 antiseptic local, surditate, cefalee,
0,40 g
29.02.2016 METILEN 1% dezinfectantă nări g dezinfectant parestezii

91
26.02.2016 Se va recolta prin puncţie venoasă, "a jeune", fără stază. Pentru
V.S.H. 8 mm/2h 5 – 13 mm/2h
26.02.2016 TGP Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta se 14 ui 2 - 16 ui
26.02.2016 TGO Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta se 17 ui 2 - 20 ui
26.02.2016 Exudat faringian Se recoltează înaintea administrării antibioticelor, cu un tampon de Flora microbiană Steril
vată sterilă, fixat pe porttampon steril într-o eprubetă sterilă în condiţii absentă
de asepsie perfectă.

Ph 6.0 5.0 – 8.0
92
Densitate 1015 1005 - 1030
93
♦ Aşez bolnavul într-o poziţie cât mai comodă în pat şi înlătur toţi excitanţii auditivi, vizuali şi olfactivi cu efecte
♦ Asigur un mediu securitar (plasez patul la distanţă de sursa de căldură; patul să fie prevăzut cu bare laterale,
îndepărtez obiectele tăioase);
♦ Asigur îngrijirile igienice şi supraveghez pacientul; Intervenţiile propuse au fost realizate,
♦ Abordez pacientul cu calm, blândeţe, răbdare; fiind satisfăcute nevoile fundamentale
♦ Recoltez sânge, urină, pentru examene de laborator; ale pacientului.
♦ Măsor şi notez funcţiile vitale şi vegetative;
♦ Observ tegumentele şi mucoasele;
♦ Comunic cu pacientul, ajutându-l să se acomodeze la mediul spitalicesc.
♦ Apreciez comportamentul pacientului;
♦ Pregătesc pacientul psihic şi fizic în vederea efectuării examenelor;
♦ Particip la vizita medicală a copilului;
♦ Am ajutat pacientul să-şi învingă teama, să nu mai fie anxios şi neliniştit, să respecte regimul alimentar;
alimentar;
♦ Educ mama pacientului privind îngrijirile ulterioare la domiciliu.
94
EVALUAREA FINALĂ
De comun acord cu familia pacientului, medicul a hotărât externarea acestuia pe data de

29.02.20136
Starea pacientului la exernare este ameliorată clinic.
Pacientul, V.C.I. în vârstă de 1 an şi 7 luni, cu domiciliul în Buzău, str. Crişan, se
prezintă împreună cu mama sa pe data de 26.02.2016 la camera de gardă a Spitalului Judeţean
Buzău, cu următoarele simptome:
− tuse lătrătoare;
− disfonie;
− febră 39°C;
− insomnie;
− inapetenţă;
− diaforeză;
– dispnee inspiratorie;
− obstrucţie nazală;
– rinoree;
− anxietate moderată;
− agitaţie psihomotorie.
INTERVENŢII
● Pregătesc pacientul pentru efectuarea de examene clinice şi paraclinice:
− HT - 33,7%;
− L - 7600mm3;
−VSH - 8mm/2h;
♦ examene biochimice: − Uree sanguină: 0,27mg%;
− TGP - 14ui;
− TGO - 17ui;
95

− Ampicilina - 500mg - 1 f la 12 ore;
− Gentamicina - 30mg la 12 ore;
− H.S.H. 2 f la 30 min. – 4 doze apoi 1 f la 6 ore în prima zi iar în urmatoarea zi 1 f la 12 ore;
− Fenobarbital 0,5ml seara în prima zi pentru prevenirea convulsiilor şi asigurarea unui somn
liniştit;
− Nurofen sirop - 3,5ml la 8 ore;
− Gluconat de calciu per os 5ml la 12 ore;
● Explic mamei pacientului, normele igienico-dietetice pe care aceasta trebuie să le

√ In urma inervenţiilor, pacientul are o evoluţie bună şi se externează cu o stare
ameliorată.

♦ AMPICILINĂ (1 fl = 500 mg) 1 fl la 6 ore, i.v. (antibiotic) 12ºº – 24ºº;
♦ AMPICILINĂ (1fl = 250mg) 1fl la 12 ore, i.v. (antibiotic) 06ºº – 18ºº;
♦ GENTAMICINĂ (1 f = 40 mg = 1 ml) 30 mg la 12 ore, i.m. (antibiotic) 06ºº – 18ºº;
♦ CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml la 12 ore per os (antialergic, antiinflamator)
06ºº– 18ºº;
96
− mersul singur;
− aruncarea mingii;
− desenatul şi scrisul cu creionul;
− alergatul, săritul;
− controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare;
– perfecţionarea limbajului;
− dezvoltarea comportamentului personal-social.

ţinând cont de:
− vârstă;
97
CAZUL III
98
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Surse de informare
– Pacient;
– Familie;
– F.O;
– Echipa de îngrijire;
CULEGEREA DATELOR
Date relativ stabile:
Nume: C
Prenume: C.A.-M.
Sex: feminin
Vârstă: 5 ani şi 11 luni
Origine: română
Religie: ortodoxă
Alergii: nu prezintă alergii medicamentoase sau alimentare;
– limba normal colorată, fără depozit;
Acuitate vizuală: ochi emetropi în limitele fiziologice;
Acuitate auditivă: fară semnificaţie patologică;
Acuitate dureroasă: sensibilitate tactilă în limite fiziologice;
Modalitate articulară: articulaţii mobile, nu prezintă modificări de
coordonare a mişcărilor active voluntare;
Grupa sanguină: OI, RH+;
Date antropometrice: G=26Kg, H=119cm;
99
Date variabile:
Domiciliul: Buzău, com. Merei
Condiţii de locuit: locuieşte cu părinţii, în zonă rurală, într-o casă
din cărămidă, salubră, compusă din 5 camere,
încălzită cu lemne, racordată la canalizare,
grup sanitar
Condiţii psiho-sociale: stare de conştienţă, anxietate moderată,
comunicare eficientă
ANAMNEZA
AHC – mama neagă bolile infecto-contagioase;

APCH – nu a suferit intervenţii chirurgicale;
APF – primul copil, sarcină fiziologică, născută la termen, prezentaţie
craniană, greutate 2500kg, înălţime la naştere 52 cm, icter
fiziologic 3 zile, alimentat natural până la vârsta de 6 luni, i-a fost
făcută profilaxia rahitismului, a fost imunizată conform schemei de
vaccinare în viguare;
APP – la vârsta de 4 ani, a mai fost internată în secţia de Pediatrie cu
diagnosticul LARINGITĂ ACUTĂ.
Motivele internării: tuse lătrătoare, disfonie, febră moderată 38 ºC, insomnie,
inapetenţă, diaforeză, dispnee inspiratorie, faringe hiperemic.
Istoricul bolii: Debutul – în urmă cu 2 zile copilul prezenta tuse, febră moderată 38°C,
respiraţie dificilă. Mama i-a administrat antitermice (Panadol,Nurofen), simptomatologia a
persistat, motiv pentru care se prezintă la Spitalul Judeţean Buzău la unitatea primiri urgente.
În urma consultaţiilor medicale, copilul este internat pentru investigaţii şi tratament de
specialitate în secţia de Pediatrie cu diagnosticul de Laringită acută.
100
Stare generală: – influenţată, febră moderată 38°C;

Tegumente şi mucoase: – tegumente palige, mucoase umede, faringe hiperemic;
Sistem ganglionar: – superficial, nepalpabil;
Sistem osteo-articular: – integru, mobil;
Ţesut conjunctiv: – normal reprezentat;
Aparat respirator: ♦ torace normal conformat;
♦ dispnee inspiratorie;
♦ tuse lătrătoare;
♦ disfonie;
♦ cornaj;
♦ murmur vezicular diminuat;
♦ frecvenţa respiratorie 40r/min;
♦ respiraţie de tip costal superior;
Aparat cardio-vascular:
♦ şoc apexian în spaţiul 5 intercostal stg. pe linia
medio-claviculară;
♦ cord în limite normale;
♦ zgomote cardiace ritmice bine bătute;
♦ artere periferice permeabile;
♦ P=120 pulsaţii/min.
Aparat digestiv: ♦ abdomen suplu, mobil cu respiraţia;

♦ nedureros la palpare;
♦ tranzit intestinal normal;
Aparat uro-genital: ♦ loje renale nedureroase;
♦ rinichi nepalpabili;
♦ micţiuni fiziologice;
♦ diureză ~ 1000ml;
♦ frecvenţa micţiunilor 6 ziua, 1 noaptea;
SNC: – orientat temporo-spaţial, nu prezintă semne de iritaţie meningeană.
101
ELEMENTE DE IGIENĂ
Înainte de apariţia procesului hiperemic faringian, pacienta avea următoarele:

Obişnuinţe alimentare: Pacienta consuma preparate din carne de vită sau pasăre, produse
lactate şi ocazional dulciuri.
Lichide preferate: ceaiuri, compot, apă plată;
Alimente preferate: supe de legume şi carne, ciorbe, piure de cartofi, ouă;
Alimente refuzate: brânzeturi, mezeluri;
Regim: normosodat;
Cantitatea de lichide consumate: 600-1000ml/zi;
Orarul meselor: 3 mese principale şi 2 gustări la ora 13ºº şi ora 16ºº;
Mastificaţie: prezentă, uşoară cu gura închisă;
Reflex de deglutiţie – prezent;
În prezent pacienta este inapetentă.
Supravegherea dezvoltării psiho-motorie a copilului preşcolar în vârstă de 5 ani şi

11 luni
Copilul manifestă dominant o serie de tendinţe care trebuie încurajate de familie:

– dorinţa de autonomie (se îmbracă şi se dezbracă fără ajutor, îşi alege îmbrăcămintea pe
placul său, îşi aranjează lucrurile personale, îşi face patul);
– preocuparea pentru propriul corp (se spală singură, inclusiv pe dinţi, este interesată de
părţile corpului, de îmbolnăvirile acestora);
– creativitatea (îşi îmbrăcă şi animează păpuşile/animalele de jucărie, modelează, desenează,
contruieşte din cuburi/nisip/puzzle, creează poveşti, imaginează, vorbeşte despre lucruri la
care s-a gândit);
– socializarea (caută compania altor copii, se joacă activ cu ei);
– dezvoltarea îndemânării (în jocuri, dansuri, desen, pregătirea unor mâncăruri, îngrijirea
animalului din casă) şi formarea deprinderilor;
– îmbogăţirea şi dezvoltarea limbajului (ascultă cu atenţie poveştile citite, spune cuvinte noi,
uneori fără a le înţelege sensul, ceea ce îi obligă pe adulţi la controlarea vocabularului folosit).
102
ELIMINĂRI
URINĂ
♦ cantitatea: 1000 ml/24 h;
SCAUN
Obişnuinţe igienice: copilului i se face baie generală la 2 zile, toaletă parţială după
fiecare micţiune şi scaun;
Obişnuinţe zilnice: merge la plimbare cu mama sa, se uită la programe TV adecvate
vârstei sale, se joacă cu păpuşile;
Activităţi de recreere: Pacientei îi place să deseneze şi să coloreze.
Diagnostic medical: Laringită acută subglotică.
NEVOI PERTURBATE
103
Probleme actuale: febră moderată 38 ºC, tuse lătrătore, disfonie, dispnee
inspiratorie, diaforeză, insomnie, inapetenţă, anxietate moderată;
Probleme potenţiale: risc de complicaţii: hipertermie, deshidratare, insuficienţă
respiratorie.

Alterarea funcţiei respiratorii, cauzată de edemul laringian, manifestată
prin: dispnee inspiratorie, tuse lătrătoare.
NORMALE.
Hipertermia cauzată de proces inflamator laringian, manifestată prin febră moderată,
diaforeză, piele roşie hiperemiată.
Dificultate de a se alimenta şi hidrata, cauzată de procesul hiperemic
faringian, manifestată prin jena la deglutiţie.
Insomnie cauzată de dispnee, febră ridicată 39 °C, tuse lătrătoare
Alterarea confortului, cauzată de prezenţa edemului laringian, manifestată
prin dispnee. Vulnerabilitatea în faţa infecţiilor cauzată de febră, edemul
laringian, manifestată prin riscul de complicaţii, risc de infecţii nosocomiale.
SĂNĂTATEA.
104

OBIECTIVE EVALUARE
1. Alterarea funcţiei Pacienta să prezinte căi Rolul autonom: 08.02.2016

Ora 11ºº
o bună respiraţie în 3 zile 50-60%, temperatura mediului ambient 20°C;
lătrătoare.
Edemul laringian – implic mama în acordarea de îngrijiri;
R=40r/min.
– evaluez funcţia respiratorie din 30 în 30 de minute şi notez în
TA=110/60 mm Hg
Manifestări: foaia de observaţie;
P=120p/min.
Ora 11:30
– tuse lătrătoare; – administrez lichide cu linguriţa cât mai des, pentru a menţine
umedă mucoasa şi pentru a combate iritaţia respectiv tusea,
ameliorată, dispnee, tuse
favorizează eliminarea secreţiilor şi previne uscarea secreţiilor
lătrătoare.
bronşice;
R=38r/min.
– pregatesc materiale necesare pentru dezobstruarea căilor aeriene:
Ora 12ºº
dispozitiv de aspirare, mănuşi sterile, sondă Nelaton sterilă, soluţie
sterilă pentru umezirea sondei;
dispnee moderată.
– pregătesc pacienta din punct de vedere psihic şi fizic:
R=35r/min.
105
îi explic ceea ce îi voi face (aspirarea secreţiilor, montarea Ora 12:30
branulei, recoltarea exudatului faringian, recoltarea de sânge Dispnee redusă ca intensitate,
pentru examene de laborator) pe înţelesul ei, o liniştesc; stare generală ameliorată.
– testez sensibilitatea pacientei la medicamente; R=27r/min.
Rolul delegat: Ora 19ºº

– dezobstruez căile respiratorii prin aspirarea secreţiilor cu sonda Dispnee remisă
Nelaton; R=24r/min.
– recoltez: exudat faringian, sânge pentru examene;
– hematologice: VSH, HT, HB, HLG, L; 09.02.2016
– biochimice: glicemie, uree serică, TGP, TGO, fibrinogen; Stare generală mult
– examen sumar de urină; ameliorată, tuse rară.
– administrez la indicaţia medicului: R=22r/min.
TA=110/70 mm Hg
08.02.2013 P=110p/min.
*DEXAMETAZONĂ (1 f = 2 ml = 8 mg) i.m. 1 ml
(antiinflamator); 10.02.2016
*HSH (fiolă+solventul 25 mg) 2 f la 6 ore, i.v. (antiinflamator, Stare generală relativ bună,
decongestiv, antialergic) respiraţie eficientă.
12ºº – 18ºº– 24ºº; R=20r/min.
*MIOFILIN (1 f = 2 ml = 0,048 g) 1 f + 2 ml SF 0,9% → 1 ml + 5 TA=100/60 mm Hg
ml SF 0,9% la 6 ore, i.v. foarte lent, (bronhodilatator) 06ºº – 12ºº– P=100p/min.
18ºº – 24ºº;
106
PROPRIU ŞI DELEGAT
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 6 ore, i.v. (antibiotic) 06:00 – 11.02.2016
12:00 – 18:00 – 24:00; Respiraţie eficientă, căi
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 30 mg la 12 ore, i.m. respiratorii permeabile.
(antibiotic) 06:00 – 18:00; R=20r/min.
*VENTOLIN SIROP 2,5 ml la 12 ore per os (agonist, adrenergic TA=100/60 mm Hg
selectiv) 06:00 – 18:00; P=100p/min.
fenomenelor inflamatorii după schemă: 1 f adrenalină 1‰ + 9ml 12.02.2016
SF 0,9% → 1 ml + 9ml SF 0,9% în nebulizator, timp de 10-15 Respiraţie eficientă, căi
minute, la 12 ore; 07:00 – 19:00; respiratorii permeabile.
*CALCIU GLUCONIC 10% (1f=10ml) 5ml la 12 ore per os R=20r/min.
(antialergic, antiinflamator) 06:00 – 18:00; TA=100/60 mm Hg
– urmăresc efectul medicamentelor şi păstrez intervenţiile proprii P=100p/min.
şi delegate.
13.02.2016
09.02.2016 – 10.02.2016 Pacientul prezintă o stare
*HSH (fiola + solventul 25 mg) 1 f la 6 ore i.v. (antiinflamator, generală bună cu respiraţie
decongestiv, antialergic) eficientă (în limite
06ºº – 12ºº– 18ºº – 24ºº; fiziologice), căi respiratorii
*MIOFILIN (1 f = 2 ml = 0,048 g) 1 f + 2 ml SF 0,9% → 1 ml + 5 permeabile.
ml SF 0,9% la 6 ore, i.v. foarte lent, (bronhodilatator) 06ºº – 12ºº – R=20r/min.
18ºº– 24ºº; TA=110/60 mm Hg
*AMPICILINĂ (1 fl=500mg) 1 fl la 12 ore, i.v. (antibiotic) 12ºº– P=100p/min.
24ºº;
107
PROPRIU ŞI DELEGAT
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg=1ml) 1 f la 12 ore, i.m. (antibiotic)
06ºº – 18ºº;
*VENTOLIN SIROP 2,5 ml la 12 ore per os (agonist, adrenergic Obiectiv realizat.
selectiv) 06ºº – 18ºº;
fenomenelor inflamatorii(congestive şi edematoase) după schemă:
1 f adrenalină 1‰ + 9ml SF 0,9% → 1 ml + 9ml SF 0,9% în
nebulizator, timp de 10-15 minute, la 12 ore; 07ºº – 19ºº;
(antialergic, antiinflamator) 06ºº– 18ºº;
şi delegate.
11.02.2016 – 13.02.2016
12ºº – 18ºº – 24ºº;
*GENTAMICINĂ (1 f=40mg) 1 f la 12 ore, i.m. (antibiotic) 06ºº –
18ºº;
şi delegate.
108
PROPRIU ŞI DELEGAT
2. Hipertermia Pacienta să-şi menţină Rolul autonom: 08.02.2016
Cauza: Ora 11ºº
limite fiziologice 50-60%, temperatura mediului ambiant 20 °C;
Proces inflamator laringian. (36°C-37°C) în 3 zile – măsor temperatura din 30 în 30 de minute şi notez în foaia de
moderată 38,5°C.
OTS. temperatură;
Manifestări: – asigur îmbrăcăminte lejeră;
Ora 11:30
– calculez bilanţul ingestie – excreţie şi servesc pacienta cu 1000-
– febră moderată 38°C; 1500 ml lichide;
–diaforeză; – administrez lichide călduţe cu linguriţa: ceai de plante, apă plată;
37,5 ºC.
–pile roşie, hiperemiată; – suplimentez aportul de lichide cu 500 ml lichid pentru fiecare
Ora 12ºº
– aplic comprese reci pe frunte;
limite normale 36,8 ºC.
09.02.2016
de temperatură;
Stare generală bună,
– pregătesc pacienta din punct de vedere psihic şi fizic; pregătirea
subfebrilitate.
psihică constă în faptul de a-i explica pacientei ceea ce îi voi face
Dimineaţa
(măsurarea temperaturii) pe înţelesul ei, o liniştesc;
ora 07ºº – 37 ºC
Seara
ora 19ºº – 37,5 ºC
109
PROPRIU ŞI DELEGAT
Rolul delegat: 10.02.2016
– administrez la indicaţia medicului: Stare generală bună, afebril.
*NUROFEN SIROP 5 ml la 8 ore per os (antitermic) Dimineaţa
07ºº – 15ºº – 23ºº; ora 07ºº – 36,5 ºC
*PANADOL SIROP 5 ml la 8 ore per os (antitermic) 07ºº – 15ºº– Seara
23ºº; ora 19ºº– 37 ºC
Observ efectul medicamentelor asupra organismului.
Menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele următoare. 11.02.2016
Pacienta prezintă o stare
corporală menţinută în limite
fiziologice.
Obiectiv realizat.

110
3. Dificultate de a se alimenta Pacienta să fie echilibrată Rolul autonom: 08.02.2016
şi hidrata hidric şi nutriţional pe
– conştietizez pacienta şi aparţinătorii asupra importanţei respectării Hidratare şi alimentare per os
toată durata spitalizării în
alimentaţiei în menţinerea sănătăţii; şi prin perfuzie.
Cauza: 4 zile.
– explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei;
– alimentez pacienta ţinând cont de perioada febrilă, când nu poate
Procesul hiperemic faringian. OTM
consuma alimente;
– creez o atmosferă plăcută care să îi crească apetitul; 09.02.2016 – 10.02.2016
Manifestări:
– las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale, respectând
contraindicaţiile regimului; Alimentaţie desodată.
– jenă la deglutiţie;
– servesc pacienta cu alimente (conform vârstei sale) la o Pacienta este echilibrată
temperatură moderată, prezentate cât mai atrăgător (supe de hidroelectrolitic.
zarzavat, lactate, ceai)
– evit alimentele şi lichidele reci; 11.02.2016
– servesc pacienta între mese cu lichide calde (ceai);
– supraveghez apatitul; Pacienta prezintă o stare
– efectuez bilanţul ingestie – excreţie pe 24 h; generală bună, este
– monitorizez greutatea pacientei prin cântărire zilnică; echilibrată hidric şi
– urmăresc orarul şi distribuţia meselor; nutriţional.
– supraveghez pacienta, să consume numai alimente cuprinse în
regim; Obiectiv realizat.

111
– servesc pacientei un regim bogat în vitamine;
– ajut pacienta să-şi spele mâinile înainte de fiecare masă;
– educ pacienta în privinţa igienei mâinilor şi consumului
Rolul delegat:
– observ efectul medicamentelor asupra organismului;
– menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele următoare.

112
4. Insomnie Pacienta să beneficieze Rolul autonom: 08.02.2016
de somn fiziologic – apreciez gradul de adaptare la mediul spitalicesc;
Cauza:
corespunzător calitativ şi Asigur confortul pacientei prin: Somn agitat cu treziri
– dispnee inspiratorie; cantitativ în 2 zile. – învăţ pacienta, sub forma unor jocuri, tehnici de relaxare care să le frecvente.
– febră moderată; practice înainte de somn (exerciţii respiratorii timp de 10-15 min. cu Somn medicamentos.
– tuse lătrătoare; OTS 30 de min. înainte de culcare);
– servesc pacienta cu ceai de tei, lapte călduţ, înainte de somn; 09.02.2016
Manifestări: – creez condiţii optime pentru odihnă (linişte, obscuritate în cameră,
– ore insuficiente de somn temperatură adecvată în salon); Somn medicamentos.
calitativ şi cantitativ; – aerisesc salonul înainte de culcare;
–treziri frecvente; – asigur igiena corporală a pacientei şi a patului; 10.02.2016
– oboseală; – asigur adoptarea unei poziţii comode în pat;
– agitaţie psihomotorie; – evit discuţiile cu voce tare; Somn liniştit fiziologic.
– observ şi notez calitatea somnului, orarul somnului şi gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi; 11.02.2016
– observ dacă perioada de somn corespunde vârstei (9 ore de somn);
– diminuez intervenţiile în perioada de somn; Pacienta a beneficiat de somn
– menţin intervenţiile proprii şi delegate şi în zilele următoare; fiziologic corespunzător
Rolul delegat: cantitativ şi calitativ.
– administrez la indicaţia medicului – ROMERGAN SIROP 5
picături per os (sedativ);
– menţin intervenţiile proprii şi în zilele următoare.
Obiectiv realizat.

113
5. Vulnerabilitatea în faţa Pacienta să beneficieze Rolul autonom: Pe timpul spitalizării
infecţiilor de un mediu de siguranţă, – respect cu stricteţe, măsurile de asepsie şi antisepsie, în timpul pacienta nu prezintă
fără accidente şi infecţii efectuării manevrelor terapeutice; complicaţii ale bolii.
Cauza: pe toată durata – asigur condiţii de mediu adecvat, pentru a evita pericolele prin
spitalizării. accidente: căderi, lovituri; Temperatura în limite
Febra – aleg proceduri şi investigaţii cu risc minim de accidente şi infecţii; normale.
Edemul laringian – respect circuitele şi măsurile de igiena spitalicească: sterilizare,
dezinfecţie, curăţenie; Debit unitar satisfăcător.
Manifestări: – ajut copilul în satisfacerea nevoilor fundamentale;
– instruiesc mama şi echipa de îngrijire, să nu lase pacienta Respiraţia a devenit eficientă.
– riscul de complicaţii; nesupravegheată, să nu alerge, să nu facă vizite în alte saloane, să
– risc de infecţii nosocomiale; evite contactul cu alţi copii bolnavi, să limiteze accesul Pacienta nu prezintă
aparţinătorilor; modificări tegumentare, ale
– asigur regimul alimentar impus şi am grijă să fie respectat; pulsului şi tensiunii arteriale.
– asigur igiena lenjeriei de pat şi de corp, igiena corporală a
pacientei; Obiectiv realizat.
– informez pacienta şi pe mama acesteia asupra îngrijirilor
programate.
Rolul delegat:
antiinflamator;
intervenţiile şi în zilele următoare.

114
6. Risc de alterare a Pacienta să prezinte Rolul autonom: Pe timpul spitalizării,
integrităţii tegumentelor tegumentele şi mucoasele – planific un program de igienă; pacienta a fost îmbăiată
curate şi integre pe toată – asigur igiena corporală a pacientei, schimbarea lenjeriei de pat şi zilnic şi s-a efectuat toaleta
Cauza: durata spitalizării. de corp; locală ori de câte ori a fost
– efectuez baia generală zilnic, şi pe regiuni ori de câte ori este nevoie.
Agitaţie psihomotorie nevoie;
– pregătesc materialele pentru baie: cadă, apa la o temperatură de Pacienta nu prezintă
37-38°C, săpun, şampon; modificări tegumentare.
Manifestări: – asigur temperatura camerei 20-22°C;
– pregătesc îmbrăcămintea cu care o să îmbrac pacienta după baie;
– transpiraţii abundente; – efectuez baia generală; Obiectiv realizat.
– ajut pacienta să se îmbrace, să se pieptene, îi tai unghiile;
– instruiesc pacienta să efectueze toaleta mâinilor prin spălare cu apă
şi săpun după fiecare micţiune sau scaun;
– învăţ pacienta să-şi facă toaleta cavităţii bucale, de cel puţin 2 ori
pe zi;
– explic pacientei importanţa menţinerii tegumentelor şi mucoaselor
curate pentru a preveni îmbolnăvirile;
interdigitale;
– mă asigur că pacienta să nu devină sursă de infecţii nosocomiale.

115
7. Lipsă de cunoştinţe ale Pacienta şi familia Rolul autonom: Pacienta şi familia sa au
familiei în legătură cu boala acesteia să acumuleze – explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei şi al familiei cu privire înţeles informaţiile, au fost
copilului cunoştinţe, deprinderi şi la boală, modul de manifestare, măsurile preventive –curative şi receptivi la informaţiile
obiceiuri noi. regimul alimentar; furnizate şi au promis că vor
Cauza: – conştientizez copilul privind starea de sănătate; respecta instrucţiunile date.
– stimulez dorinţa de cunoaştere a pacientei şi a familiei;
Inaccesibilitatea la informaţii – motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe;
– folosesc metode de învăţământ cunoscute: expunere, conversaţie, Obiectiv realizat.
Manifestări: demonstraţie;
– verific dacă mama a înţeles corect mesajul şi corectez deprinderile
– cunoştinţe insuficiente dăunătoare vieţii;
asupra bolii, diagnosticului şi – învăţ pacienta să tuşească cu gura închisă;
tratamentului medical; – învăţ pacienta să folosească batiste de unică folosinţă;
– informez pacienta asupra deprinderilor dăunătoare sănătăţii ale
părinţilor: fumatul în camera sa, alimentaţia necorespunzătoare;
– îi explic pacientei că este interzis consumul de alimente iritante şi
băuturi reci;
– explic familiei importaţa controlului periodic al stării de sănătate
al copilului la medicul de familie.

Cale de
116
Data Denumire medicament Mod de admini- Doza unică Doza Acţiune Reacţii adverse
prezentare strare totală
1 f = 2 ml = 8 i.m. 1 ml 1 ml antiinflamator greţuri, vărsături,

mg diaree, oboseală
08.02.2016 DEXAMETAZONĂ
H.S.H. 1 f = 5 ml = i.v. 2f 8f antiinflamator, ulceraţii ale intestinului
08.02.2016 25 mg decongestiv, subţire, pancreatită
06ºº–12ºº–18ºº–24ºº
antialergic acută
09.02.2016 H.S.H. 1 f = 5 ml = i.v. 1f 4 fl antiinflamator, ulceraţii ale intestinului
10.02.2016 25 mg 06ºº–12ºº–18ºº–24ºº decongestiv, subţire, pancreatită
antialergic acută
08.02.2016 MIOFILIN 1 f = 2 ml = i.v. 1 f + 2 ml SF 0,9% – 1 4 fl bronhodilatator vărsături, hematemeză,
10.02.2016 0,048 g ml + 5 ml SF 0,9% poliurie
08.02.2016 AMPICILINĂ 1 fl = 500 mg i.v. 1 fl 4 fl antibiotic prurit, erupţii cutanate,
13.02.2016 şoc anafilactic
1f lezarea nervului
08.02.2016 1 f = 40 mg = 2f antibiotic acustic, surditate,
GENTAMICINĂ i.m. 06ºº–18ºº
13.02.2016 1 ml cefalee, parestezii
TABEL CU MEDICAMENTE PENTRU PERIOADA 08.02.2016– 13.02.2016
117
Mod de Cale de
Denumire prezenta- admini- Doza Reacţii adverse
Data Doza unică Acţiune
08.02.2016 2,5 ml agonist, adrenergic

10.02.2016 VENTOLIN sirop selectiv tahicardie, palpitaţii,
per os 06ºº–18ºº 5 ml
cefalee
08.02.2016 CALCIU GLUCONIC 5 ml antialergic, greaţă, vărsături,
10.02.2016 10% 1 f = 10 ml per os 06ºº–18ºº 10 ml antiinflamator sudoraţie
1f
08.02.2016 ADRENALINĂ 1‰ 1 f = 1 ml = 1 nebuli- 2 nebu- antialergic, cefalee, ameţeli,
adrenalină 1% + 9 ml SF
10.02.2016 mg zare lizări bronhodilatator parestezii
0,9% → 1ml + 9 ml SF
07ºº–19ºº
08.02.2016 per os 5 ml 10 ml antitermic diaree, greaţă, vărsături

10.02.2016 NUROFEN sirop 07ºº–23ºº
08.02.2016 per os 5 ml 5 ml antitermic diaree, greaţă, vărsături

10.02.2016 PANADOL sirop 15ºº
08.02.2016 SOLUŢIE DE 1 fl = 500 mg P.E.V. 1 fl 1 fl hidratare, diureză osmotică,

GLUCOZĂ 10% remineralizare paravenos-iritaţie,
necroză
tulburări de vedere,
5 pic. agitaţie, ameţeli, erupţii
08.02.2016 ROMERGAN sirop per os 5 pic. sedativ
22ºº cutanate, uscăciunea gurii
118
08.02.2016 Se va recolta prin puncţie venoasă, "a jeune", fără stază. Pentru
V.S.H. 12 mm/2h 5 – 13 mm/2h
08.02.2016 TGP Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta se 10 ui 2 – 16 ui
08.02.2016 TGO Se va recolta prin puncţie venoasă "a jeune". Pentru aceasta se 15 ui 2 – 20 ui
08.02.2016 Exudat faringian Se recoltează înaintea administrării antibioticelor, cu un tampon de Floră microbiană Steril
vată sterilă, fixat pe porttampon steril într-o eprubetă sterilă în condiţii absentă
de asepsie perfectă.

119
Ph 6.0 5.0 – 8.0
Densitate 1025 1005 - 1030
120
♦ Aşez bolnava într-o poziţie cât mai comodă în pat şi înlătur toţi excitanţii auditivi, vizuali şi olfactivi cu efecte
♦ Asigur îngrijirile igienice şi supraveghez pacienta;
♦ Abordez pacienta cu calm, blândeţe, răbdare;
♦ Recoltez sânge, urină, pentru examene de laborator; Intervenţiile propuse au fost realizate,
♦ Măsor şi notez funcţiile vitale şi vegetative; fiind satisfăcute nevoile fundamentale
♦ Observ tegumentele şi mucoasele; ale pacientei.
♦ Comunic cu pacienta, ajutând-o să se acomodeze la mediul spitalicesc.
♦ Apreciez comportamentul pacientei;
♦ Pregătesc pacienta psihic şi fizic în vederea efectuării examenelor;
♦ Am ajutat pacienta să-şi învingă teama, să nu mai fie anxioasă şi neliniştită, să respecte regimul alimentar;
alimentar;
♦ Educ mama pacientei privind îngrijirile ulterioare la domiciliu.
121
EVALUAREA FINALĂ
De comun acord cu familia pacientei, medicul a hotărât externarea acestuia pe data de

14.02.2013.
Starea pacientei la exernare este ameliorată clinic.
Pacienta C. C. A. – M. în vârstă de 5 ani şi 11 luni, cu domiciliul în Buzău, com. Merei,
se prezintă împreună cu mama sa pe data de 08.02.2016 la camera de gardă a Spitalului
Judeţean Buzău, cu următoarele simptome:
− disfonie;
− febră moderată 38,5°C;
− inapetenţă;
− insomnie;
– diaforeză;
− dispnee inspiratorie;
INTERVENŢII
● Pregătesc pacienta pentru efectuarea de examene clinice şi paraclinice:
− HT - 36,5%;
− L - 7200mm3;
−VSH - 12mm/2h;
♦ examene biochimice: − Uree sanguină - 0,30mg%;
− TGP - 10ui;
− TGO - 15ui;

– Dexametazonă – ½ f la internare;
122
− Ampicilina – 500mg la 6 ore;
− H.S.H. 2 f la 6 ore în prima zi, iar în următoarele 2 zile 1 f la 6 ore;
● Explic mamei pacientei, normele igienico-dietetice pe care aceasta trebuie să le

√ In urma inervenţiilor, pacienta are o evoluţie bună şi se externează cu o stare
ameliorată.

♦ AMPICILINĂ (1 fl = 500 mg) 1 fl la 6 ore, i.v. (antibiotic) 06ºº – 12ºº – 18ºº – 24ºº – 4
zile;

– desenatul şi scrisul cu creionul;
– perfecţionarea limbajului;
– dezvoltarea comportamentului personal-social.
ţinând cont de:
− vârstă;
123
124
TEHNICI APLICATE
1. Asigur condiţii de igienă-protecţie în unitatea sanitară.

Scop: prin respectarea normelor de protecţie în unităţile sanitare, se evită posibilitatea
apariţiei accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, precum şi infestările cu
microorganisme provenite de bolnavi; transmiterea lor de la un bolnav la altul, creşte
rezistenţa şi capacitatea de muncă.
1.1. Aplicarea regulamentului privind circuitele funcţionale în unităţile sanitare,
respectarea asepsiei şi antisepsiei.
2. Asigurarea condiţiilor de igienă, bolnavilor internaţi.

Scop: confortul, odihna şi îngrijirea bolnavilor, menţinerea tegumentelor în stare curată
pentru prevenirea infecţiilor cu poarta de intrare cutanată, păstrarea igienei personale, ale
bolnavilor.
2.1. Pregătirea patului şi accesoriilor lui.
2.2. Schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului şi protejarea acestuia cu muşama şi aleză.
2.3.Asigurarea igienei personale şi vestimentare a pacientului.
2.4. Dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavilor.
3. Planificarea examenului medical.

Scop: crearea unui climat favorabil, între bolnavi şi echipa medicală, pentru obţinerea
cooperării lor active; stabilirea medicaţiei după diagnosticul existent, reuşită şi operativitatea
examinării.
3.1. Pregătirea salonului pentru examenele clinice şi vizită medicală.
3.2. Pregătirea bolnavului în vederea vizitei medicale.
3.3. Participarea la examenul clinic general şi notarea în F.O. a indicaţiilor medicului.
4. Recoltarea produselor biologice.

Scop: cercetarea în laborator a unor constante biologice ale organismului, aflate în stare
patologică.
4.1. Efectuarea puncţiilor capilare, venoase.
4.2. Recoltarea sângelui pentru examene hematologice şi biochimice.
4.3. Recoltarea urinei pentru examenul sumar de urină.
125
5. Administrarea medicamentelor.
Scop: evoluţia stării bolnavului spre vindecare parţială sau totală.
5.1. Observarea modului în care bolnavul respectă prescripţiile medicale.
5.2. Observarea modului în care organismul bolnavului tolerează medicamentele
prescrise.
5.3. Asigurarea circuitului medicamentelor.
5.4. Administrarea medicamentelor pe cale orală, parenterală.
5.5. Efectuarea injecţiei intramusculare.
6. Aplicarea agenţilor fizici.

Scop: accentuarea procesului de resorbţie (comprese reci).
6.1. Aplicarea compreselor umede.
7. Hidratarea organismului.
Scop: restabilirea echilibrului hidroelectrolitic şi acidobazic al organismului.
7.1. Hidratarea prin perfuzie.
8. Alimentaţia bolnavului.
Scop: asigurarea aportului caloric şi energetic (calitativ şi cantitativ) necesar întreţinerii
organismului şi înlesnirea procesului de vindecare.
8.1. Observarea apetitului bolnavului.
8.2. Calcularea raţiei alimentare.
8.3. Întocmirea foii de alimentaţie zilnică.
8.4. Alimentarea activă a bolnavului.
9. Sterilizarea instrumentelor şi materialelor folosite în activitatea medico-

sanitară.
Scop: realizarea procesului de asepsie prin care se previne pătrunderea germenilor
patogeni în organism prin soluţie de continuitate.
9.1. Pregătirea instrumentarului chirurgical în vederea sterilizării.
9.2. Pregătirea sondelor de cauciuc şi material plastic pentru sterilizare.
9.3. Pregătirea materialului textil (halate, câmpuri, aleze) pentru sterilizare.
126
10. Supravegherea bolnavului.
Scop: stabilirea diagnosticului şi aprecierea involuţiei bolii şi implicit a stării
bolnavului.
10.1. Observarea faciesului stării psihice, a stării de conştienţă a bolnavului şi a
reactivităţii generale.
10.2. Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale, plus, respiraţie, temperatură, diureză,
înălţime şi greutate corporală.
10.3. Observarea tegumentelor şi mucoaselor.
10.4. Observarea poziţiei bolnavului şi evitarea complicaţiilor produse de poziţionarea
prelungită într-un singur loc − escare.
11. Prevenirea complicaţiilor.

11.1. Schimbarea poziţiei bolnavului.
11.2. Mobilizarea bolnavului.
11.3. Asigurarea igienei personale.
11.4. Îngrijiri igienice.
11.5. Respectarea medicaţiei şi a regimului alimentar.
12. Efectuarea transportului bolnavului.

Scop: deplasarea bolnavului la diferite servicii de investigaţii, diagnostic şi tratament.
EVALUARE GLOBALĂ
Nume şi prenume Nume şi prenume Nume şi prenume

MC VC–I C CA– M
1 an şi 11 luni 1 an şi 7 luni 5 ani şi 11 luni
Diagnostic medical Diagnostic medical Diagnostic medical
Laringită acută, Pneumonie Laringită acută Laringită acută subglotică
acută. I.R.A. medie
Examene de laborator Examene de laborator Examene de laborator
Examenul sângelui Examenul sângelui Examenul sângelui
Examene hematologice Examene hematologice Examene hematologice
*HB – 11,9 g% *HB – 11,5 g% *HB – 13,6 g%
*HT – 34,7 g% *HT – 33,7 g% *HT – 36,5 g%
*L – 7900 mm3 *L – 7600 mm3 *L – 7200 mm3
*VSH – 8 mm/2h *VSH – 8 mm/2h *VSH – 12 mm/2h
127
Examene biochimice Examene biochimice Examene biochimice
*Uree sanguină – 0,27 mg% *Uree sanguină – 0,27 mg% *Uree sanguină – 0,30 mg%
*TGP – 14 ui *TGP – 14 ui *TGP – 10 ui
*TGO – 17 ui *TGO – 17 ui *TGO – 15 ui
*Glicemie – 98 mg% *Glicemie – 90 mg% *Glicemie – 80 mg%
Examen sumar de urină Examen sumar de urină Examen sumar de urină
În limite fiziologice În limite fiziologice În limite fiziologice
Ph – 6.0 Ph – 6.0 Ph – 6.0
Densitate – 1010 Densitate – 1015 Densitate – 1025
Exudat faringian – floră Exudat faringian – floră Exudat faringian – floră
microbiană absentă microbiană absentă microbiană absentă
Examene paraclinice Examene paraclinice Examene paraclinice
Radiografie pulmonară – –
Probleme actuale Probleme actuale Probleme actuale
– dispnee inspiratorie; − tuse lătrătoare; − tuse lătrătoare;

− tuse productivă; − disfonie; − disfonie;
− disfonie; − febră 39°C; − febră moderată 38,5°C;
− febră 39,5°C; − insomnie; − faringe hiperemic;
− insomnie; – inapetenţă; – inapetenţă;
– inapetenţă; – diaforeză; – insomnie;
– diaforeză; – dispnee inspiratorie; – diaforeză;
− faringe hiperemic; − faringe hiperemic; – dispnee inspiratorie.
– obstrucţie nazală; – obstrucţie nazală, rinoree;
– anxietate moderată; – anxietate moderată;
– agitaţie psihomotorie. – agitaţie psihomotorie.
Tratamentul prescris Tratamentul prescris Tratamentul prescris
128
• Ampicilină – 500 mg – 1 fl • Ampicilină – 500 mg – 1 fl • Dexametazonă – ½ f la
la 6 ore; la 12 ore; internare;
• Gentamicină – 40 mg la 12 • Ampicilină – 250 mg – 1 fl • Ampicilină – 500 mg la 6
ore; la 12 ore; ore;
• H.S.H. – 3 f doza iniţială • Gentamicină – 30 mg la 12 • Gentamicină – 1 f la 12 ore;
apoi 2 f la 6 ore; ore; • H.S.H. 2 f la 6 ore în prima
• Fenobarbital – 0,5 ml seara; • H.S.H. – 2 f la 30 min. – 4 zi, iar în urmatoarele 2 zile –
• Panadol sirop – 3,5 ml la 8 doze, apoi 1 f la 6 ore în 1 f la 6 ore;
ore; prima zi, iar în următoarea zi • Ventolin sirop – 2,5 ml la 12
• Gluconat de calciu – per os – 1 f la 6 ore; ore;
5 ml la 12 ore; • Fenobarbital – 0,5 ml seara; • Nebulizări cu Adrenalină
• Nebulizări cu Adrenalină • Nurofen sirop – 3,5 ml la 8 1‰;
1‰; ore; • Hidratare parenterală cu
• Hidratare parenterală cu • Gluconat de calciu – per os soluţie de glucoză 10%;
soluţie de glucoză 10%; 5 ml la 12 ore;
• Nebulizări cu Adrenalină
1‰;
• Hidratare parenterală cu
soluţie de glucoză 10%;
Diagnostic la externare Diagnostic la externare Diagnostic la externare
Laringită acută Laringită acută – ameliorat Laringită acută subglotică –

Pneumonie acută – ameliorat clinic ameliorat clinic
clinic
OXIGENOTERAPIA
129
Scop:
● terapeutic − îmbogăţirea aerului cu oxigen în scopul combaterii hipoxiei (oxigenarea redusă
a ţesuturilor).
Hipoxia poate fi:
− anemică prin reducerea hemoglobinei;
− histotoxică prin blocarea la nivelul circulaţiei pulmonare;
− circulatoare prin tulburări de circulaţie.
Indicaţii: Administrarea oxigenului este indicată în:
− tulburări respiratorii determinate de afecţiuni respiratorii sau traumatisme;
− anemii severe, stări de şoc;
− în timpul anesteziei generale;
− hipoxii circulatorii (insuficienţă cardiacă, edem pulmonar, infarct miocardic);
− hipoxie respiratorie (şoc, anestezii generale, complicaţii postoperatorii, nou născuţi).
Surse de oxigen: − staţie centrală de oxigen sau microstaţie;
− butelie de oxigen.
Pentru a se putea administra, presiunea se reglează cu reductorul de presiune
(debitmetrul, care indică volumul în litri de oxigen pe minut) şi se modifică cu ajutorul
barbotorului.
a − butelia de oxigen cu: 1 − robinetul bombei;
2 − reductor de presiune; 3,4 − manometre;
5 − robinet de închidere; 6 − robinet de reglare a
presiunii de ieşire a oxigenului; 7 − lanţ de fixare;
b − umidificator cu:
8 − oxigen de la butelie; 9 − tub spre bolnav.
Administrarea oxigenului se face cu:
− sondă sau cateter nazal;
− ochelari;
− mască;
− cort de oxigen;
− balon Ambu sau Ruben.
Oxigenul este un gaz uscat, iar pentru a fi administrat trebuie umidificat. Umidificarea
oxigenului înaintea administrării se face într-un recipient steril numit barbotor, ce conţine apă
sterilă.
130
Caterul nazal (sonda) are orificii laterale multiple. Se introduce în nară, până în
faringe, schimbându-se de la o nară la alta. Se poate introduce în laringe.
Tehnica:
− pregătirea fizică şi psihică a pacientului;

− se dezobstruează căile aeriene;
− se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la
tragus;
− se introduce cateterul cu mişcări blânde, paralel cu
palatul osos şi perpendicular pe buza superioară;
− se fixează debitul la 2-4l/min la copii, 4-6l/min la
adulţi;
− se va observa bolnavul în continuare pentru
prevenirea accidentelor;
− se administrează medicamente cu intermitenţă şi
supraveghează debitul.
Ochelarii: pentru oxigen se fixează după urechi şi prezintă 2 mici sonde de plastic care
pătrund în nări. Se recomandă la copii şi bolnavii agitaţi.
Masca: pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixează acoperind gura şi nasul.
În general este greu suportată de bolnav datorită hamului de etanseizare.
Tehnica:
131
− se verifică scurgerea oxigenului din sursă;
− se pune masca în mâna bolnavului pentru a-i uşura controlul măştii şi i se susţine mâna −
debitul de
10-12l/min;
− se aşează masca pe piramida nazală şi apoi pe gură;
− când bolnavul s-a obişnuit cu masca, se aşează cureaua de fixare în jurul capului.
Cortul de oxigen: nu poate depăşi o concentraţie de 50% a oxigenului, realizează o
circulaţie deficitară a aerului, ducând la încălzirea pacientului. Se impune răcirea cu gheaţă.
Incidente la administrarea oxigenului:
− distensia abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;
− administrarea oxigenului neumidificat provoacă deslipire de retină;
− emfizem subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului prin fisurarea mucoasei;
− în cazul administrării de oxigen timp îndelungat, în concentraţii mari sau la presiune
ridicată, pot apărea: congestie şi edem alveolar, hemoragie intraalveolară.
Se va şti că:
− nu se unge cateterul cu substanţe grase (pericol de explozie şi pneumonie);
− oxigenul se administrează, după dezobstruarea căilor respiratorii;
− bombele de oxigen se fixează pe un port butelie, orizontal pentru a evita loviturile;
− oxigenul nu se foloseşte fără manometru;
− barbotorul să fie bine fixat, deoarece prin răsturnare, lichidul poate fi împins de oxigen în
căile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l.
PROCEDEE TERAPEUTICE APLICATE ÎN AFECŢIUNILE LARINGIENE
Procedeele terapeutice locale laringiene cuprind:

♦ aspiraţiile;
♦ pulverizările;
♦ inhalaţiile;
♦ aerosolii;
♦ compresele.
ASPIRAŢIILE: − metodă terapeutică locală laringiană, des utilizată la sugari şi copiii

mici (aspirarea secreţiilor). Ele se practică în general, prin
132
tubul-spatulă, cu ajutorul unor sonde moi netraumatizante, la nevoie se pot practica şi fără
spatulă.
PULVERIZĂRILE ŞI AEROSOLII: − se utilizează pentru combaterea fenomenelor

inflamatorii (congestive şi edematoase), pentru modificarea troficării ţesuturilor laringiene,
pentru anestezia mucoasei.
INHALAŢIILE: − procedeu terapeutic ce se utilizează la copiii mai mari. Se pot folosi
substanţe balsamice, emoliente. Bolnavul se apleacă asupra vasului cu întreaga faţă-capul,
gâtul, umerii fiind acoperiţi cu un prosop ce acoperă şi vasul inhalator formând, un fel de cort
cu vapori. Copilul trebuie să inspire vaporii formaţi şi pe gură şi pe nas. După terminarea
tratamentului, poate părăsi camera după 2-3 ore.
COMPRESELE: − procedeu terapeutic local, ce constă în aplicarea de comprese în
regiunea prelaringiană. Se pot utiliza comprese fierbinţi (în laringitele acute sufocante ale
sugarului), comprese în 3 straturi: un prim strat este alcătuit dintr-o pânză îndoită în patru,
înmuiată în apă călduţă stoarsă şi stropită cu alcool, al doilea strat trebuie să fie impermeabil
(material plastic), iar al treilea strat (superficial) va fi uscat şi le va acoperi în întregime
celelalte două straturi.
CONCLUZII REFERITOARE LA ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU LARINGITĂ

ACUTĂ
1. Laringita acută este o inflamaţie şi o îngustare a căilor aeriene, frecvent întâlnită la

copiii sub 6 ani.
2. Principalele manifestări de dependenţă în Laringita acută sunt:
− dispnee;
− hipertermie;
− disfonie;
− disfagie.
3. Tratamentul în Larintita acută se face individualizat în:
− antibiotice în funcţie de antibiogramă;
− bronhodilatatoare;
− antiinflamatoare;
− antitermice;
133
− antialergice;
− hidratare adecvată pentru fluidificarea secreţiilor;
− repaus vocal.
4. Administrarea în ambulatoriu a tratamentului conform prescripţiei medicale.
5. Evitarea factorilor de risc şi a complicaţiilor.
6. Educaţia sanitară adecvată, a familiei:
− să evite consumul de lichide reci şi substanţe iritante.
7. Să se prezinte la medicul de familie pentru controlul periodic.
BIBLIOGRAFIE
134
1. Buruiană M. Mustatea M. − Embriologia laringelui, în: Faringolaringologia pediatrică, IMF
Bucureşti, 1986
2. Lucreţia Tirică − „ Îngrijiri Speciale Acordate pacienţilor De Către Asistenţii Medicali”,

ediţia a-IX-a, Editura Viaţa Medicală 2008
3. Lucreţia Tirică − „ Urgenţe Medico-Chirurgicale”, Editura Medicală 1994
4. Lucreţia Titircă – „ Dicţionar De Termeni Pentru Asistenţii Medicali ”, Editura Viaţa

Medicală Românească
5. Gheorghe Mogoş, Alexandru Ianculescu − „ Compendium De Anatomie şi Fiziologie”,

Editura Ştiinţifică
6. Viorel Rangă, Tiberiu Şeicaru, Florin Alexe − „ Anatomia Omului”
7. Mircea V. Nănulescu − „Urgenţe În Pediatrie”, Editura Dacia 1994
8. Mircea Geormăneanu − „ Ghid DE Diagnostic În Pediatrie”, Editura Medicală 1994
135

Hemoragie Digestiva Superioara

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Hemoragie Digestiva Superioara

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII STIINTIFICE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

TURCU LUMINITA GABRIELA

”Se zice ca timpul trece. Timpul nu trece niciodată.

Laringele uman, etapa cea mai complexă de dezvoltare a laringelui, indică, in

Aparatul respirator este responsabil de menţinerea într-un ritm optim a schimbului de

NOŢIUNI DE ANATOMIE ALE LARINGELUI

Plicile ventriculare sunt formate dintr-o lamă fibroelastică acoperită de mucoasa

VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA LARINGELUI

Laringele îndeplineşte funcţii vitale de prim ordin:

Bolnavul poate prezenta:

1. Inspecţia. Laringele se găseşte în mijlocul regiunii cervicale anterioare, delimitate

III. EXAMENUL FUCŢIONAL

Se execută concomitent cu examenul fizic, întrucât anumite tulburări funcţionale pot

IV. EXAMINĂRILE PARACLINICE

1. Examenul radiologic completează datele la examenul clinic. Radiografiile se

Infecţiile respiratorii reprezintă prima cauză de boală infecţioasă la copil. În medie

CLASIFICAREA INFECŢIILOR CĂILOR RESPIRATORII

Infecţia şi inflamaţia căilor respiratorii nu se limitează strict la o anumită structură

TABLOUL CLINIC AL INFECŢIILOR CRS LA COPIL

ETIOPATOGENIA INFECŢIILOR RESPIRATORII

PROFILAXIA INFECŢIILOR RESPIRATORII

Prevenirea şi combarea afecţiunilor căilor respiratorii necesită o serie de măsuri de

În funcţie de frecvenţă şi de severitate, laringitele acute se împart în:

DEFINIŢIE: Laringita acută subglotică (Epiglotita) este o afecţiune determinată

Examen O.R.L. – laringoscopia se efectuează cu multă prudenţă, arată o epiglotă intens

Diagnosticul pozitiv se va pune pe examenul clinic şi paraclinic.

Diagnosticul diferenţial se face cu:

Epiglotita se tratează ca o infecţie bacteriană severă cu antibioterapie (în funcţie de

1. Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii superioare prin:

LARINGITA ACUTĂ SUBGLOTICĂ

DEFINIŢIE: Laringita membranoasă este o afecţiune severă deseori produsă de o

DEFINIŢIE: Edemul angionevrotic Quincke este un edem acut, rapid şi tranzitoriu,

PROCESE DE NURSING A TREI PACIENŢI CU LARINGITĂ ACUTĂ

Date relative stabile:

AHC – mama neagă bolile infecto–contagioase;

APP – la vârsta de un an şi 6 luni, a mai fost internat în secţia de

EXAMENUL CLINIC GENERAL

Starea generală – influenţată, febră 39,5 °C;

Înainte de apariţia procesului hiperemic faringian, pacientul avea urmatoarele:

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTĂRII A COPILULUI MIC ÎN VÂRSTĂ DE 1 AN ŞI 11

Dezvoltarea copilului se face într-un ritm rapid:

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Probleme actuale: dispnee inspiratorie, tuse productivă, obstrucţie nazală, disfonie,

DIAGNOSTICE NURSING LA INTERNARE

1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE.

DIAGNOSTIC DE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL

1. Obstrucţia căilor Pacientul să prezinte căi Rolul autonom: 06.02.2016

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE

Rolul delegat: Ora 07ºº

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE

Stare generală amelio-

Stare generală bună, sub-

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE

Pacientul prezintă o stare

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI MEDICALE CU ROL EVALUARE