5. Calculul elastic al unui tunel feroviar cu cale simpla, cu captuseala in forma de potcoava (bolta suprainaltata) La tunelurile de cale feraté simpla, ciptuseala are forma unei potcoave (bolta suprainaltata). Sub actiunea fortelor exterioare, pe suprafetele laterale ale ciptuselii apar impingeri elastice date de roca si forte de frecare datorite acestor im- pingeri. Intre zidarie si rocd se presupune c4 existé un contact strins. Bolta12 Calculul tunelurilor | se consideri incastrati elastic in \4 ily | paimint. Cind sarcinile verticale | | crese, cheia boltii se deplaseazi in YY jos, iar p&rtile laterale au tendinta de LY aiesi in afara gabaritului (fig. 129). 7 Aceasta deplasare in afara a zidariei s P ., A _ Bolte A este -oprita de rezistenta -pasiva a Floral rocii, care este distribuit’ neuniform ' \ pe suprafata laterala. a captuselii, 1] Jartrole dupi cum se vede in fig. 130. \ Curba care determing rezistenta pasiva este marcati prin trei puncte bine determinate: doud se gasesc Fig. 129, Deformarea bol{ii sub actiunea for- la capetele curbei unde impingerea {elor exterioare. Jaterala este nula, iar al treilea este dat de rezistenta pasiva maxima. Acest din urm% punct al curbei determinat prin calcule gsi incercdri se gaseste intr-o zoni unde variatiile pozitiei lui dau rezultate cu diferente foarte mici. S-a admis ca aceasta pozitie s4 fie determinata de raza medianei boltii care face cu verticala unghiul » == 45°, deoarece unghiul @ are valori in jurul Inui 45°. Punetul de jos al curbei este dat de punctul de incastrare al bolfii, iar punctul de mijloc, de ordonat’ maxima a impingerii, se gaseste in dreptul golului mare al tunelului [31]. Notind cu H’ proiectia pe verticala a curbei de presiune orizontala, s-a convenit ca punctul de ordonat’ maxima al acestei curbe, notat cu h, sa fie SH pornind de la partea de jos a acestei distante. In cazul in care cAp- Reacfivned lore- Reactiunee tote tuselile au peretii drepti, 7016 moximakydhy ralo = ky deplasarea laterala maxi- m& notaté cu 68, se ia la punctul de racordare a parti superioare eurbi- linii_ cu peretii laterali drepti. Dac& valoarea 3, re- mult negativa, calculul captuselii se face fara reactiunea pasiva a rocii. a. Ecuatiile de caleul O bolt& simetricd fata de axa verticala, de des- Fig. 180. Determinarea forfelor Jaterale date de presiunea ghidere | si Inedreare uni- pasiva a pdmintului. orma p, este prezentataCaleulul tunelurilor de cale ferata 113 in fig. 131. Daca bolta este sectio- nat&, legaturile desfiintate se pot inlocui : — cu doud momente egale si de. sens contrar, M, ; — cu doua forte orizontale egale si de sens contrar, Hy. Punctul de aplicare al fortelor H, notat cu O, formeaza centrul elastic al boltii. Cele douad necunoscute M, si H. se obtin considerind c& cele doua console indeplines. ui conditii; Fig. 131. Bolta transformaté pentru calculut “ep linese do : i intr-un sistem de baza reprezentat prin doud — rotirea barelor rigide sub console curbilinii. influenta deformatiei bol fii este nula; — deplasarea pe orizontala a barelor rigide sub influenta deformatiet bolfii este nula. Ecuatiile canonice simplificate, care dau valorile necunoscutelor M, si H,, referitoare la deformarea unei bolti incastrate, au urmiatoarele ex- presii : Msn +A, + B=0 (1) HS22 + Ary + YcB = 0, unde s-a notat pentru: 8,, — rotirea barelor rigide sub actiunea unui moment egal cu rotiri unitatea si aplicat in centrul elastic ; Ai, — rotirea barelor rigide sub actiunea fortelor .exterioare ; forfe orizontale egalé cu unitatea si aplicata in centrul Kat elastic ; sari | As,— deplasarea barelor rigide pe orizontalé sub actiunea fortelor exterioare. { 822 — deplasarea barelor rigide pe orizontali sub actiunea unei depla- Unghiul de rotire 8 al-nasterii boltii este dat de relatia : B= By + MiB: + HiBe Qy unde 5, 8; $i fz sint unghiurile de rotire ale nasterilor bolfii, date respectiv de fortele exterioare, de momentul M, = 10 kNm si de forta orizontala Hy = = 10KN (M, si H, actionind in-centrul elastic al boltii). 8 —Tuneluri — ed. 177