Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Text P. (6-153) PDF

    Uploaded by

    Ciobotari Denis
    6 views74 pages

    Original Title

    text_p.(6-153).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views74 pages

    Text P. (6-153) PDF

    Uploaded by

    Ciobotari Denis

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 74
    ABREVIER! AMPe —sdenozina monofostatciclie AAP angina peetorala C1 —cardiopatic ischemicd DZ.—dliabetzaharat ECG ~ olecrocardiograms FA-flucer atrial FCC ~ freeventa contactllor candace FP fitoterapic GMPe — guanoziné monofosfat celle HITA~hipertensiune arterials HTAE —hipertensiune arterials esonyials HVS —hipersofie veotrcular stings TEC ~ inhibitor’ ai enzimei de converse MVO, - minut volumul oxigenului TA tensiune arterials 1C-~insuficieneardiaea IMA infaeet mioeardie acut ‘im intramuscular liv intravenos MV -minut-volum ‘OMS — Organizayia Mondial a Sanatais sie~ subeutanat SNC ~ sistem nervos central SRAA - sistem renind-angiotensind-aldosteron ‘TAD ~ tensinne arterial diastolic ‘TAS —tensiune arterial sistoica ‘TOL ~ tact gastrointestinal YB volum bitaie YD ~ ventricul drept VS ventric sing LVSH — viteza sediment hr CONSIDERATH GENERALE IN FARMACO- $I FITOTERAPIE Conform opiniilor contersporane, matadia (morbus) este starea ‘organismulu,caracterizata prin afectarea organclor gi fesutuilor ca tumare a actiuiifactorlor patogeni si dezvoltri reacilorprotec- toare direcjionate spe lichidarea afecfunilo. De regu, est insofith e limitareaadspxit organismulu la condpile medialui ambiant 5 reducerea sau pierderea capacitti de mune. Bolnavi sunt persoancle care preznt acuze la stares sini tor sila cae se determina modificar patologice ale anumitor organe sisisteme, Etiologia este tinga despre cauzcle aparitei maladie. Cunoas- teres acestora permite efectuarea unui tratament eficient. Patogenia iniraneste procesele, care determin mecanismele partici, evolujei si consecinfelor maladie. Se distng patogenia general si special, Patogenia general se utlizeaz Ia studirea si Interpretarea mecanismelor de dezvoliare a unor maladiconeret «4 particulartjorevolujie lor. Patogenia specala cerceteazi meea- nismele de dezvoltare a formelor nozologice conerete Patogenia maladie} se bazeazA pe analiza datelor clnice, e- ‘ulatelor diverselor metode de investigate (de laborator,electrofi- iologice, optic, radiologice, morfologce s. 3), diferitlor probe Functionale $i metode statistic. Dine mulkiplele mecanisme de evolutie ale maladiel se evi éentiaz cele mai esengiale, cae insojesc permanent maladia dat st ‘are determina particularitaileei principale. Aveste mecanisme sunt ‘efit ea principale vergi ale patogenici maladie’ date Tn evolutia maladie’ se disting umatoarle perioade: + perioads ascunsa sau latent (de incubate) + perioada procromala (perioada predecesoritor) + periada de stare (perioada clnied) 7 + petioada de restabilire - perioada de vindecare (de convales- ‘ent. up evolu, maladile pot fi acute si cronice. Cele acute au 0 drat de la 0 2i pind la 2-3 luni gio siraptomatologieexpri Maladie cronie evolueaza lent si cu manifest clinie scunde. ‘Simptomul este manifestares bolit detrminata cu ajuoral me- {odelor clince de examinare gi care se wlizeazd pentru diagnosticul si/saupronosticu maladie, Dupa metoda si accesibilitata depistri, Simptomele se divizeazi in objective si subiective, manifeste sas. ‘ese, Dupd momentul apart! lor pe durata maladie, simptomele pot fi precace si zarive, ar dupa important diagnostica —nespecif- ‘ce, specie 3 patogriomonice. Depistarea simptomului patognomo- nic, specific penira matadia data (spre exemplu, sul de deschidere 2 valvulei mitrae fn stenoza mitral, plasmodi in eitrocite tn exz de ralarc), est suficientl pentru stabilirea unui diagnostic corect. Gradual difert de specifictate a simptomelor se foloseste in iagnostcul diferentit al maladii. Unificareasimplomelor fn co- respundere cu etiologia si patogenia sau doar cu patogenia (Ia etio- Joga stabilts a maladie’) constituie manifestare clinied a maladie Simptomul poate fi determinat Ia interogatorial bolnavului (pot fi prezente urmatoarele acuze: tse, dureri cardiac) si prin folosiea diverselor metode de examinare (raluri la auscultarea pulmonilor, sua In regiunes cordulu sare la auscultarea cordului ete.) Sindromul este toaitatea simptomelor eu patogenic wnict. In rmedicina cantemporana sunt deserise circa 1500 de sindroame. In procesil de diagnosticareabordarea sindromala deseo prezints o ‘apa de stabilre a diagnosticului nozologic, devarece diagnostica- rea sindromuluijoac8 un rol important in determinarea caraterului nozologie a celor mai importante manifestei ale maladiei sau a ‘compliafilore. Sindromul reuneyte un grup de simprome, eate earacterizea- 128 boala dat. Spre exempl, dispneea este simptom care poate fi prezent in diverse maladit (pulmonar, cariace, rena et.), Dac 8 Aispneca se asociaz8 cu durin regiunes cordulu,ticardie, ede- ‘me ale membrelorinferioare,atunci potem vorbi despre un sindrom cardiac. Dispneesinsofta de tuse eu expectorae de spur, rer in regiunea traces a respratieindic8 un sindrom pulmonar rncpite de uc ae farmacotwrail (FCT seopl itp st mel pace ol preven sted ol olen fol Eur cape ine pial «medi rin wate bl seve a od obi de vl fess cc de ‘Sintec ee ona moder rie ‘Enis orn au deeming, ce ‘spr a gr de apt deme, haart cent afi melee ee impo sna ene eal pers mele i saben cna ate 9 mia de etomen eatterain oe yids en aon Bl neve san eset Sai pcp FCT Se ee pra meinen pen eae ini fl + SSerminac al fomsbormediametoe wa fee verter «Titer sor opine de adie a madame a «Botosani pepantelrmeteamemone espa crpalsmaa ble «gt tan for adver a ere Fervent nfs dence meer «+ omen chee olen aa ener ‘mame © problem majoré a FCT rajionae prezine, de asemenca, in- formarea medicilor despre preparatele medieamentoase noi in scopul formar unei gindiri clinice vizind tratamental bolnavului coneret, Iudnd in considerare pariularicile individule ale bolnavalui si rmedicamentelor, Eficienfa si inofensvitatea FCT sunt in functie de capacitatea aprecieriicorecte a tuturorfatorlo, iar aceastablitate se bazea7 pe datele experimental si principle ndarsentale ale farmacolo- ic altor gine medico-biologice gi farmaceutice: izologi, pa- Iofiziologe, bochimie, tehnologia medicamentelor,farmacognozie, toxicologe clined ete ‘Conform pronosticurilor, in seco XXI pe glabul pamintese va «reste numarul de persoane in vst, ceca ceva conduce la cresterea ‘morbiitii gi respectiv a necsitjitindividuaiziéterapii ee ‘ate. Piafa farmaceutiedereseinfiecare an cu 10-12% In sec. XX se prognozcazieresterea ei de edteva ori. Astfel circa doustreimi de ‘reparate medicamentoase vor fi absolut noi. Medicl si farmacistul sunt into situate dif, iteucdt nu reugeses& asimieze oats Formaia despre arsenalul medicamentelor noi Din lipsa volumulai necesar de cunostinje in domenialFarrna-

    You might also like