Prof, em. Dr, med. KARL LEONHARD
AKZENTUIERTE PERSUNLICHKEITEN
arbeitete Auflage
Ik und Gesundheit
Rerlin 1976
Proj. dr, KARL LEONHARD
Directoral clinici de psihiatrie si _neurolosie
a Universititii Humboldt din Bertin
PERSONALITATI
ACCENTUATE
iN VIATA SI IN
LITERATURA
Editia a Tha revizuita si imbogiifita
‘Traducere de
Dr. VIRGIL SORIN $i
MARIANA ZOLTAN
Prefata edifiei I de
Acad. ARTHUR KREINDLER
Prefafa editiei a I-a de
Prof. dr. doc. VASILE PREDESCU
{IAI =
®
EDITURA STIIN‘IFICA’ $1_ENCICLOPEDICA
Bucuresti, 179‘
t 5
Note, indici, glosar, fist Bq seriitori si personaje
“pa citate: De. VIRGIL SORIN.
LL 226/5 >
HBLIOTECA DB LeviGCRi..clts LOB
Me. |
Coperta: VASILE SOCOLIUC
ee
Prefafad la edifia a Il-a
Reprezentind dovada continuitifii si multilateralitayit gin-
dirii binecunoscutului psihiatru german Karl Leonkard, ,,Per-
sonalitafi accentuate in viafai $i literatura a devenit. prin
traducerea editiet anterioare de ciitre Dr. Virgit Sorin
Mariana Zoltan (1972), una dintre ctirfile apreciate atit ae
specialistit psihiatri si neurologi si fn general de medici si
psihologi cit si de un numdr mare de oameni de culturd si
arti din jara noastrd. Aceastt traducere a izbutit si redea,
cu competentii si intr-o frumoast expresie literard, textul ger-
man in toate nuantele si subtilitapile sale. Epuizatdi in prima
lund de la aparitie, Iuerarea profesorului Leonhard a fost
elogios apreciatii in cotidiene si in reviste de specialitate,
Accasti a Il-a edifie, cu un plus de peste 200 pagini fatii
de prima redactare, imbogiteste considerabil ilustrarea tipu-
rilor de fersonalitate din viaja si din literatura, Cuprinzind
ultimele achizitii din domeniul psihiatriei si psihologiet_mo-
derne, se obfine astfel 0 mai bunit delimitare a tipurilor de
personalitate normald si patologica. Autorul a amplificat in
special bibliografia beletristicd si a inclus numeroase noi texte
literare ain 19 seriitori clasici printre care Aristojan, Byron,
Eschil, Euripide, Goldoni, Hugo, Heinrich Mann, Plaut, Sien-
Kiewicz, Sofecle si Voltaire. In acest mod, cartea a cistigat
considerabil in‘consistenta si in precizie.
Diferité de linia de gindire clinico-nozologiea locatizatio-
nist Gunoscuti sub denumirea de scoala Kleist-Leonhard,
vIncrarea este aparent mai apropiaté de fenomenologia clinica
dominant descriptivd a lui Jaspers, Gruhle, Kronfeld, Mayer
Gross, Kurt Schneider. .
‘Aceasta carte isi propune sd desluseascd tipuri de oameni
cole caror trisaturé diferd in sfera aspirafitlor si predispozijiitor,
in slera ajectiv-volifionald si asociativ-verbald, avind note
jamai acute decit cele intilnite in medie in populatie.
Preocupindu-se de evidentierea trésiturilor firii omenesti,
Karl Leonhard aminteste o serie de autori germani — Kretsch-
mer, Ewald, K, Schneider — pentru contribujiile lor in
Giugnosticul personalitafii, dar avertizeazi ea prin metodica
corcetarii si orientarea chestionarelor utilizate conceptia sa
poate fi grew comparata cu a predecesorilor sat.
Desi K. Leonhard enunjii hotdrirea de a evita confrunta-
rea conceptiilor sale despre personalitate cu cele ale ultor
aautori, prin descricrile bogat expresive ale subiecfilor anali-
zaji personal sau prin analiza deosebit de ilustrativa a per-
sonajelor din literatura puncteazd si evidentiazi cu si mai
mare pregnan{a criteriile de diferentiere intre variafiile per-
sonatitafii din cadrul normatului, tipurile de personatitate
accentuatd si personalitéfile psihopatice propriu-zise, criterit
in bund parte enunjate de o serie de psihiatri germani citati
chiar de autor,
‘Trasdturile de personalitate din cadrul normalului ne oferd
tun numdr infinit mai mare de variabite decit in zona de tre
core spre patologic, intdérindu-ne astfel convingerea in absenga
smc identitafi totale intre personalitdfi. Daca in puzderia de
Jrunze ale aceluiasi copac nu vom gisi poate niciodaté dowit
core sit fie absolut identice, cu atit mai mult o asemenca
identitate este exclusé atunci cind ne referim la oameni. I
funetie de condifiile social-istorice generale si de microclima-
tul in care tréiesc, oamenit exprimd in mod original, indi-
vidual yi irepetibil nuanfe ale intelectului, comportamentului,
caracterului si temperamentului care constituie acel ,ceva®
co-i deosebeste intre ei. Prin acest complex ,ceva® ei siut
ceea ce sint iar, in functie de aceste trasdturi particwlare, noi
ne definim pozitia fala de ei, le apreciem calitayile si defec-
VI
tele, i iubim sii respectam, ti urim sau fi dezavuim, ne
comportim. concordant cu rolul pe care ei il joacd in colec-
tivitate si le acorddm dreptul la statutul social corespunzétor.
i firea_omu:
ecea ce face ca oamenii ste deosebeasca in:re ci
T_giseste sorgintea in -mesagU genetic implicit in multiple
tendin'e reflexiv inconstiente care, @Semenca unui ascensor
care se detaseaza lin din profunzimile normalului, se transpun
“la nivelul sferei aspiratii-tnelinajii si tsi gdisesc expresia dif
renfiaté in reacfitle individuale afectiv-volifionale si asnciativ-
intelectuale. Dupa autor, sentimentele asociative isi au origi-
nea in interesul pentru nou, dar riimin ancorate ca origine
si prezenfii in special in simful ordinei ca tréstitura Junca-
tnentala si, dup autor, inndscuté a personalitatilor normale.
Acest mod de abordare a personalittitii si structurii et
patologice completeazi principiul intensitifit inseris de Gan-
nuskin alituri de cel al totalitatii, constantei si dinamicii,
principii care definese in mod convingiitor cel putin cadrul
psihopatiilor de nucleu. Am evidentiat in special principiut
intensitipit pentru e& prin el se demonstreazt locul persona-
Lstatilor psihopatice in zona care acoperd aria trecerii dinspre
normal spre patologic dincolo de marginile cireia se situeazd
intensitatea psthotiet a patologiei psihice. — -
Desi in editia aparuta la noi in 1972 nu utilizeard mij-
loacele de investigatie de care dispune psihologia moderna,
totusi, pe baza observatiei directe si pornind de la manifesta-
rile comportamentale in functie de firea omului asa cum se
precinat el tm societate, autorul diferen{iaed trisiturite ex-
treme ale firii- normale de acele ale personalitatilor accen-
tuate. Exemplifictrile unor cazuri limita ale normalutui se
concretizeazti in tipuri de personalitati cu trastituri hiperperse-
verente, hipereracte, hipertimice etc. Acestea reprezinta doar
variabile care exprimi devierea personalititii de la norma
medie fara a da nastere la 0 accentuare care si 0 proiecteze
dincolo de limitele largi ale normalului.
vu