u he cau 024.ase71 ; reas STAS 25618-80 ROMANIA ee Ta STANDARDIZARE PILOTI STAS 2561/0-58 Preseripfii generale de Tohetn oy A a et eee i roca | Magione mee | ee mato mom: 1 GENERALITATT Er 1.1 Obieet gi domeniu de aplieure Prezentul standard stabileste preseriptiile generale de proiectare a pilotilor utilizati in fundatiile eonstructiilor eivile, industriale, hidrotehnice, de poduri ete,, elasiticati conform STAS 2561/1-83. Prevederile prezentului standard se pot aplica si fundafiilor pe pilofi executate in mninturi macroporice sensibile Ia umezire, cu conditia respectirii i a prevederilor din reglemen- le tehnice specifice referitoare la aceste piminturi, Pentru pilotii forati de diametru mare trebuie si se init seama si de preseripfiile de proiectare, executie si receptie detaliate In STAS 2561/4-00, 1.2 Prevederi generale 1.2.1 Fundatia pe pilofi se compune din pilofii proprin-zisi si din radierul care solidarizeaz’s ‘capetele acestora, ‘Dupi poritia radierelor fat’ de suprafata terenului, acestea pot fi: — radiere joase, in eazul in care pilofi sint inglobafi complet in teren j — radiere inalte, la care pilofii sint Tiberi de Ia talpa radierului pink la suprafaja tere- nului (fat de nivelul apei, radierele inalte pot fi situate deasupra, sau sub acest nivel). 1.2.2 _Aleiituirea pilotilor ea elemente structurale se face in conformitate en prescripjiile in igoare, 1.3 Standarde conexe STAS 1242/1-89 ‘Teren de fundare. Principii generale de cercetare STAS 1243-88 Teren de fundare, Clasificarea si identificarea piminturilor STAS 2561/1-83 ‘Teren de fundare. Pilofi. Clasificare gi terminologie STAS 2561/2-81 ‘Teren de fundare. Fundafii pe pilofi, Incercarca in teren a pilojilor de proba si din fundapii STAS 3950-81 Geotehnic. Terminologie, simboluri gi unitiifi de miisuxi borat de: E INSHTTUTUT ROMAN DE STANDARDIZARE| ey MINISTERUL INVATAMINTULUT Str. Jean Louis Calderon nr. 13. | ai Inériritin vies BUCURESTI 1990-11-01 nstitutat de Consteueyt Bucurest ‘Telex 11392 IRS RSTAS 2561/3-90 ee 2 PRESCRIPTI PRIVIND ELABORAREA PROIBCTULUL ate urmiitoarele date rete- 2.1 Pentru intocmirea proiectulni fundatiei pe piloti trebuie preci ritoare 1a condifille amplasamentulut stratificatia terenului de fundare cu caracteristicile geotehnice respectiv — gradul de seismicitate stabilit conform STAS 11100/1-77 5 — nivelul apei de suprafatii: etiaj, nivel maxim gi minim (¢ jormal al apei subterane, precum si modified seestuia pentru vitor; _ agresivitatea apelor subterane si de suprafatii (la fundatiile cu radier nal utilizini pilotilor de lemn ; olor eare ataek lemnul, in ea — presenta organi adineimea probabili de afuiere (cind este cazul), Alegerea tipului de pilot se face funetie de: — natura. terenului de fundare; — inoirearea ce trebuie preluat& de piloti ; — tipul, aleituirea si deformafiile admisibile ale constructiei proiectate ; conditiile specifice amplasamentului : vecinatafi, instala{ii subterane ete. ; — lungimen necesart a pilotilor 5 — nivelul apelor si variatia acestuia ; — agresivitatea apelor ; — utilajele de exceutie avute la dispozitie; — viteza de execut) experienta locala in privinfa comportirit constructillor similare fundate pe piloti de un anumit tip. Stabilirea tipului de pilot se face pe bazii de analizi tebni posibile, 23 Fundarea pe piloti purtitori pe virf se adopt in eazul in care terenul de fundare euprinde siraturi practic incontpresibile la o adincime accesibili tipului de pilot utiliza. Straturi practic incompresibile se consider straturile aleituite din roci stincoase sau semistincoase, sau din paminturi macrogranulare (blocuri, botoviinisuri, pietrisuri) caracteri- zate prin modulul de deformatie linear > 100 000 kPa. ‘fn cuprinsul zonei active (definité, conform STAS 1242/1-89), trebuie si se verifice daci sub stratul in care se gusese virfurile pilotilor, nu existit un strat sau o lentil compresibili care putea produce tasarea Intregit fundafii pe piloti. In cazul prezentei unui asemenea strat, pilofii trebuie considerati Motanti economic a variantelor OBSERVATIE — Duck stualile geologice efectunte in_zond exclud posibilitaten aparfieunet intercalatt ees Eilg in stratel portant de la viru! ploilo,luerdrile de prospectare trebvile sh ptrundl in acest strat pe sdinetme de cel putin 4d (¢ find. dlamelra: sau latura maxima a seetunit pilot); tn earul roclor Compacte se depgeste in mod obligatoria arizontal alterat. 2.4 Nu se recomandi utilizarea pilotilor de indesare (piloti prefabricati, piloti exeeutafi {pe loc prin batere, vibrate, vibropresare ete.) In eazul prezentei unor straturi axgiloase saturate Se consistent ridicat, in care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execufia pilotilor. 2.5 Capacitatea portantit a pilotilor se stabileste astfel : 2.5.1 tn fazele preliminare de proiectare, eapacitatea portant a pilofilor pentru toate tipurile Ge constructii se poate determina folosind formulele empirice de caleul precizate la pet. 3.2.5 +. 3.2.9 din preventul standard, “La construetiile obignuite (incadrate conform STAS 10100/0-75 in clasele de important TIL, IV # V) se admite ca sim faza finald de proiectare, si se determine capacitatea, portant foldsind Tormulele empirice de calcul, dac’ sub nivelal virfurilor pilojilor se gisese terenuri pra tic incompresbile si numai daca numiral total de piloli, pentru toate constractile de pe acelast ‘amplasament 1m este mai mare de 100 ; de la aceste prevederi fac exceptie pilotii forati de dia- metru mare pentru care se aplic& prevederile STAS 2561/4-90 gi cazurile precizate la pet. 3.2.5 observajia 1.Wate ae < forafi de diametru mare numirul minim al pilotilor de probic se stabileste conform SPAS 2561 /4-90 —3- STAS 2561/3:90 2.5.2 fm faga final de profectare, capacitates portant a pilofilor se determink conform pet. 3.2.2. ..3.2.4, pe baza rezultatelor inceresirilor in teren a pilotilor de probit de pe amplasa- ment, executafi cu aceeasi tehnologie si cu aceleasi utilaje avute in vedere in proicetul de-exe- ‘cutie’al fundafiilor pe pilot 1a constructille de important’ deorebitt (incadrato in clasele I i TH) si ori de cite ont este posibil, se recomands ea incerciirile si determinarea capacitifii portante a pifotilor sk se fac in-fazé anterioare fazei finale in proiectare. 2.6 Pentru toate tipurile de constructii, i conditiile specificate la pet. 2.5.2., se efectueaz’ incercarea static& a pilofilor de prob’ conform STAS 2561/2-81. Numaful. pilofitor ce se incearci statie pe un amplasament se stabileste de proiectant si organul cate intocmeste studiile geotehnice in raport en numarul total de piloti, cu intinderea suprafefel pe care se executi pilofii, cit gradul de uniformitate a stratificatiel si cu gradul de cunoagtere al amplasamentului. In cazut in care nu se previd gi alte tipuri de ineeredri in teren, numérul pilofilor ineercafi statie trebuie sé fie cel putin cel precizat in tabelul 1. fn cazul pilotilor : ‘Tabelal 1 Numirt pllotitor ontorm protee- ‘ana ee eee ‘Numarul pllolor | ae proba tncereat sun 100 | 100, 500 soft 2s 5 6 OBSERVATIE — In fyndatiie eu peste 2000 pilot In. atara cclor yase pilot indicati pentru 2600 plot? seta nceare ie uot pers are 100 saa pln ps tn Hehe unformtaten rains + Gin"amplasament. XN In cazul pilosilor prefabricafi introdusi prin batere, eind in paralel cu incereirile statice, se executhpe amplasamentul respectiv si alte tipuri de inceretiri in teren ca de exemplu incer- eiri pe cale dinamici ale unor pilofi de probi (conform STAS 2561/2-81) sau inceresiri de pene- trare statics (conform STAS, 1242/6-76), eare prelucrate conform pet. 3.2.2.2, respectiv pet. 3.2.2.8, conduc la rezultate apropiate de probele statice (in limitele previizute ta pet. 3.2.2.4), numérul pilogilor ineereati statie poate fi redus in mod corespnnziitor, far’ a fi Insi mai mic de jumitate din numarul indicat in tabelul 1 sinu mai mie decit. doi piloti. ‘De asemenea, numérul pilotilor. incereati static poate fi redus pink la jumétate din numérul indicat in tabelul 1 (far a fi mai mic de doi) pentra zone caracterizate prin stratifi- cafie uniform’, in cazul in eare pe amplasamente invecinate s-an executat un numar suficient de ineercdri statice pe pilofi similari cu cei de pe amplasamentul cercetat. ‘ La lueriri cu un numir redus de piloti pe un amplasament, 20 sau mai mic, se admite ca incercirile statice si se realizeze pe piloti care sA rimin& in Iucrare. In acest caz for{a maxim’ aplicata pilotului in timpul incerciinii trebuie si atings valgarea efortuini provenit din inearedrile de calcul, in graparea cea mai defavorabili. . 8 PRESORIPTIE DE PROIBCTARE B.1_—Preseripfii generale ~ 3.11 Caleulul pitofilorizolafi si ak grupului de piloti se efectueaza : — Ia starea limits de capacitate portant, pentru toate eategorile de pilot; — Ia starea limita de deformatii, pentru pilofii flotanti. Considerarea starilor limita de capacitate portant si de deformatii se face conform- STAB 8300/1-85, : 3.1.2 La stares limit de capacitate portanti-trebuie indeplini condifia : ack. a in care 'S. efbrtul de catonl co acjioneari intrun pilot din famdatie, stabilit conform pet. 3.35 RR capacitatea, portantia pilotului, stabilith conform pet. OBSERVATIE — Ln steblizeacapact4iportante Ia compres, in cazurle mentlonte la abervaite 3 #4 4e fa tabelal 7, ce va Une seama de postltatea manifestrit rezsientel negative pe suprafata lateral a pilo- tit : . 7