IPOTEZA ovat de societatea iegeang Juni Curentul cultural a; eal 1863, timp de un sfert de ae se manifest’ aa odernizare profunda gi de aplicare ferventy : co ae ine yanianitl au recunoscut contributia prea” saan ann aportat critic la epoca pasoptist& (1830-1869) jst aliteraturii noastre moderne. Astfel c& junimj. ul Cache atat elemente de rupturd fafa de trecut, cat $1 tendinte de continuitate cu directia initiaté de Mihail Kogalniceany, |, Dacia literard. Idei gi teme comune sunt: Promovarea unej literaturi originale, cu specific romanesc, combaterea imita. tiilor sterile gi aplicarea principiilor valorice in actul critic, Mai departe, Junimea inseamna o ideologie noua, un discurs intercultural, o raportare a modelului literar romanesc la ce] european, prin largirea criteriilor estetice la nivel universal, Junimea reprezint& fondarea spiritului critic modern in literatura gi cultura romand, dar si o criticl adus& lipsei de echilibru intre formele institutionale ale reformei si mentalitatea poporului, intre Pparadigma cultural impus& de ,,arderea etapelor” in “poca pasoptista si capacitatea de recep! tare critica a acesteia. ARGUMENTARE Societatea Junimea este cea mai important& grupare ide- Ologica si culturala din a doua i rector al gruparii), constienti de situ, romane, au hotaérat infiinfarea la lagi, Junimea, © asociatie meni suflu nou in culturaEtapa iegeana (1863-1874) are un pronuntat caracter po- lemic gi se manifesta in trei directii: limbé, literatura gi cultura. in aceast& perioada se elaboreaza principiile sociale gi estetice ale junimismului. Tot acum se impune necesitatea educarii pu- blicului prin aga-numitele prelectiuni populare. Organizate pe teme variate, in diverse cicluri sistematice gi finute intr-o forma academica, ele au avut drept scop educarea publicului larg, care sa inteleaga cultura ca factor de progres gi moralitate. Aceast& etapa marcheaza cutarile febrile de modele apte s& asigure progresul la care aspira Titu Maiorescu. Interesul pentru literatura se manifest’ din 1865, cand se avanseaza ideea alcatuirii unei antologii de poezie romAneascd pentru gcolari. Aceasta i-a determinat pe junimisti s& citeasca in ge- dintele societatii autorii mai vechi, pe ale caror texte gi-au exersat spiritul critic si gustul literar. Cea de-a doua etapa, din 1874 pan& in 1885 (cu desfa- gurarea sedintelor Junimii la Bucuresti, dar a activitatii revistei la Iasi), este o etapa de consolidare, in sensul c& in aceast& perioada se afirm’ reprezentantii de seam& ai ,,directiei noi” in poezia gi proza romana: Eminescu, Creang’, Slavici, Caragiale, dar si scriitori aproape necunoscuti ast4zi, precum: Samson Bodnarescu, Matilda Cugler-Poni. Este o perioada in care se diminueaza teoretizarea criticismului in favoarea judecatilor de valoare. Acum sunt elaborate studiile esentiale prin care Titu Maiorescu se impune ca autentic intemeietor al criticii noastre literare moderne, fara insa a neglija preocuparile din domeniul civilizatiei, dar mai ales din domeniul limbii literare, necesare gi pentru ca in 1860 se facuse trecerea de la alfabetul chirilicla cel latin. Maiorescu sustine utilitatea imbog{ftirii vocabularului limbii romane prin neologisme de origine romanica, intr-un studiu din 1881 (Neologismele). Etapa a treia (bucuresteand) incepe din 1885, c4nd revista Convorbiri literare este mutata la Bucuresti, ca si intreaga so- cietate Junimea. Aceast& etapa are un caracter preponderent universitar, prin studiile de specialitate din domeniile: istorie, filozofie, filologie, geografie (A. D. Xenopol, Vasile Conta, Alexandru Lambrior, Mihail Dragomirescu, Simion Mehe- dinfi). Revista va aparea pana in 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii 20 de ani. fn lucrarea Istoria literaturii romane moderne, criticul ‘Tudor Vianu identifica trasaturile definitorii ale junimismului: spiritul critic, spiritul filozofic, gustul pentru clasic gi aca- demic, spiritul oratoric, ironia.i importanta trdsaturs eet fata de adevinyy i. nl. a manifesta P' i prin cultivarea simplitagii ig mismu recutult snanifestat’ de c&tre multi cr Rte in folosirea unei limbi artificiale, care Py si timpuli, Pee de rand. Este Tespinsa NONValoare, diterenieze de oor Limbii (,befia de cuvinte”, abueut ¢, identifica UH nivel socio-politic gi cultural, a institutite, neclogime frd fond”). ation " statului (,forme iticista fata de directia veche se Manifesta m,: Aree apd din evolutia fui (7-8 ani, cand se aby! alesin prima ee ale limbii roméne, ale literatuyi i a deaza Less in problema ortografiei, discutiile Pentry beveatae unei antologii a poeziei de pana la 1865 (finalizate in articolul O cercetare critica asupra poeziei romane de Iq 1867) gi critica formelor fara fond, ca expresie sintetica a ideologiei junimiste (in contra directiei de astazi in cultura romédna). Ulterior, junimismul igi afirma Propria directie (,di- rectia nou”), incepand cu studiul maiorescian din 1872, Di- rectia noua in poezia $i proza romana. Astfel, de la critica Rormativa (definire de Princi gpiritul critic este i Criticism junimist este legat in primul rand de activitatea e maaioresu, mentorul societatii Junimea, dar gi in- ru Cultural si literar al ii. ite h ttl Critice vena it ©Ppocii. Reunite in volum sub romana, literatura, cul- a, reflect preocuparile (1863-1874), rs te etape, de la un pronuntat caracter polemic i ning (ann? de afitmare a ,directioi noi” hy poezia sett Criticetor, din 1974, cuprinde in Prefaja auto- tructiog it&tii eriticii (,critica destructiod unde in fata a Pate”) in contextul ultimilor 7-8 ani, ings Mediocritatilor oe navleau in viata publica. te Siditate rege PFOMisul , formelor goale” gi igi afirma "emporane; bilitatea in fata culturii romane con ~Directig ea noua — nj Onlucy, 8¢ zice ~ ir La acco’ rea? Unga cea veches Pye a ei *Pitalut inte SP4Mdem: Ui] Nu te poti juca nepedepsit.- eprinderii de Cultura tntrun Popor. [...]