Chirita e 0 cocheté batrand si totodati o bund mami, o burghezit cu dor de parvenire, dar si o inteligenta deschisd pentru ideea de progres, o bonjurista. Amestecul de anteree gi fracuri, de moldove- neasca grecizanté si de jargon franco-romén, de tabieturi patriarhale $i de inovatii de lux occidental, dt un tablou inedit, incantator pentru ochiul de azi. Chirita este sotia unui boier de fara, Grigore Barzoi ot Bar- zoieni, cu pretentii, dornicd de marire gi de a fi la moda, com- binatie de Parvenitism gi de snobism. Chirifa este un personaj ridicol prin contrastul intre ceea ce este $i ceea ce vrea si pari. Comportamentul Chiritei ofer& prilejul criticdrii unor moravuri din epoca: falsa cultura, imitarea cu orice pret a modei, cosmopolitismul, negarea traditiei. Cele trei scopuri ale Chiritei sunt: s& introduca ,,in pro- vintie”, la Barzoieni, moda timpului, s4 devina ispravniceasa sis4-gi insoare fiul natang, Gulit&, cu Luluta, o orfana crescut& in casa ei, care va mosteni o mare avere. Aceste scopuri sunt evidentiate inci din primul act al co- mediei, in scena 3. De la inceput, boieroaica de provincie Chirita, recent intoars& de la Iasi, vrea s& impun& moda vremii la Barzoieni. De aceea calareste imbracat& in ,,armazaoanci", fumeaza ,,ca un caporal” tigdri ,,de halva” si cocheteaz& cu bar- bati mai tineri (profesorul Sarl, Leonas), motivandu-gi , moder- nitatile’ prin expresia ,,daca-i moda’? Tot pentru ca e la moda, il plategte pe profesorul Sarl sa-l invete frantuzeste pe fiul sau Gulit&, un gogoman prost crescut, care batjocoreste faranii, le ucide viteii drept vanat gi le aprinde bordeiele ,,cu ciubucul cel de hértie”. Desi nu este in stare sa retina prima fraz3 din poemul scriitorului francez Fénelon, Les aventures de Télémaque, fils d’Ulysse, Gulita trece cu bine examinarea facut’ de mam’ in prezenta profesorului, oferind drept corespondent in francez& cuvinte inventate: furculision, fripturision, invartision, Scena comica este memorabila ca dovada a falsei culturi. Ca s& devina ispravniceasa il trimite pe Barzoi la Iasi. In discutia cu Safta, Chirita igi expune ,,temeiurile“ ridicole ale pretentiei ca Barzoi s4 obtina ispravnicia. Parvenitismul, de- magogia gi falsul patriotism care ii definesc monologul antici- peaza personaje caragialiene, precum Dandanache (,,Eu, familia mea, de la patuzsopt.., luptd, lupta si da-i, si da-i, si luptd...”) sau Catavencu (,,Vreau ce mi se cuvine dupé o lupta de atéta vreme”). Imitarea cu orice pret a modei, faptul ca vrea si introduca la Barzoieni eticheta din casele mari de la orag se infdtigeaz&ch di 4a primului act. Deg) ituati din scena es magistral prin situatia eee tui Birzoi in functia 7 este nerabdatoare sa a! Ns se respecte la mosie wobiceiurile din Bae a dude vagal primitde la lah Plat tnd im, - ae id o tava cu gervet. Ins& buimaci ; ai a Pater toa in care trebuie sd aseze de noile i teed fincurc’, spre nemultumirea stapanei, inde onan inciald a unui fel de ,,civilisation... cu serviet es pie rian irita din piesa lui V. Alecsandri, parve. . pa insepa ‘abile. Pentru atingerea unui ae eee, we) te ree anumit comporta- i ial etc.) est i pra mews Parola schimba existenta, de la vestimentatie si limbaj la relatii de familie, " ' a Voluntard, Chirita se foloseste de Barzoi, comod si ipsit de initiati sa ind gi il oblig’ s4-gi schimbe obi- Hpsit de initiativa, ca si parvind gi ; Ceiurile vestimentare gi culinare, dup’ moda. impins de nevasta nului $i a primirii Peschesului, dar, in comparatie cu Chirita, ‘este un provincial Conservator, cu Nostalgia traiului Patriarhal. Ca ispravniceas’, aceasta ,,pretioasi ridicoli” igi doreste s& cala- toreasca la Paris: ,Off ci nu ‘™ai pot trai in tara asta!, i Chiritei se realizeaza prin modalitati spe- Cifice Personajului dramatic: directe, in di ii Particularitati de limbaj, relatii Telatia cu fiul sau, Chirit care il ,educau” Pe d-I Goe, ri; duh, Gulita nineacti... (Ssrata bucktica taieta. Hai, du-te cy dom © pana) si indirecte, Prin cu alte Personaje etc, ita aminteste de cele trei dame sfatanduck: Ce sd-i faci daca are Capatuiasca cy zestrea Lalutei. Numai ca dorintele ii roman i pevetid fiului, Tespectiy, a iubirii fetei ; venesc cu .,franpuzisme”, de fapt de- calcuri comice Construite de Chirita gi urmate de explicatia actu IL, scena 3, Barzoi Pentru cd nu asa a se plinge de moda nou’, rere ‘@ Chitita dovedeste Crescut ,,in casa parinteasca”, in hep Teceptivitate la noutate ~ ,Amestecul . momoldoveneasci grecizanta gi de jargon franco-rom.. patriarhale gi de inovatii de lux occidental, da un tablou Aizicd (PB. schimbul de replici dintre cei doi soti, se confrunt& dou divergente, dar caracteristice civilizatiei romAnesti pasopi. ~ vechiul gi noul, Orientul si Occidentul: »Barzoi: Apoi da! De cind m-ai scos din minte ca si ma schi- monosesti in straie stramte, pun cate dowd ceasuri pana ma imbrac... Stian priveste ce seaman... cu bumbii igti mari... Parci-s negustor de farfurii. Chirita: Ian taci, taci... ci de-o mie de ori te prinde mai bine asa decat cu anteriu $f cu giubea... [...] Barzoi: Las’ ci dumneaiei cucoana nu mai catadicsiste sd caute de gospodarie... sd facd cozonaci, pasca, pastrdmuri, dulcefi, visanapuri... ca la casa omului... [...] bucate crestinesti... séinatoasa si ugoare... Unde! Sade toata ziua pe tanbur, la tauletd, gi din blanmanjale, din bulionuri, din garnituri nemfdsti nu ma slabeste... Auzi! Blanmanjale?... Bulionuri?... Bors $i alivenci... cd cu astea am crescut in casa parinteasca... Chirita: Asa-i moda la les. Barzoi: Sta-i-ar in gat cine-o mai scornit-o! (lesa furios prin fund.)” Cuplul romantic Leonag gi Luluta, tineri cinstifi, repre- zentanti ai ideilor noi, progresiste, are si rolul de a pune in lu- mind caracterul Barzoienilor, prin antiteza. Cu toate c& sunt zugravite caricatural, personajele negative sunt mai bine indivi dualizate, in timp ce tinerii indragostifi sunt personaje schema- tizate, inconsistente. Din grupul fdranilor care apar ca personaj colectiv se desprinde Ion, feciorul din casa, care comenteaza cu ironia si cu bunul simt al omului simplu ,,moda” gi tertipurile stapanilor. Alaturi de comicul de moravuri, in piesa presdrata cu can- tece ca in vodevilurile vremii, este prezent comicul dé situatii gi de limbaj, valorificat in portretizarea personajelor. Expresie a unui fenomen tipic pentru vremea sa, boieroaica de provincie cu dorinta de parvenire nu este o aparitie respin- gatoare sau grotesc’, ci este ingrosata caricatural, Reprezen- tand o lume hibrid&, Chirita este un personaj comic realizat din contraste: ,,o burghezi cu dor de parvenire, dar si o inteligenfit deschisd pentru ideea de progres, o bonjurista.° 2G, Calinescu, op. cit.