MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIEI CERCETARI NUMISMATICE XVI ExtrasCercetéiri numismatice, XVI, Bucuresti, 2010, p. 313-318 UN JETON DE BACANIE $I INCEPUTURILE INDUSTRIEI DE HARTIE DIN ROMANIA Dorel Balaita* ‘Zusammenfassung Wieder einmal bestitigt der folgende Beitrag welche Bedeutung einer einfachen, unscheinbaren Wertmarke in einem bestimmten geschichtlichen Zeitrahmen zukommen kann. Ausgegeben fiir dem werkseigenen Kaufladen — eigentlich ein Bazar — erfahren wir die Geschichte von den Anfingen der Papierindustrie in Ruménien bis zum Untergang der renommierten Papierfabrik Letea Bacau, welche wie andere chemals wichtige Industriebetriebe des Landes den Ubergang zur Marktwirtschaft nicht geschafift hhat. Interessant aber, und ein weiteres Beispiel, wie wichtig der Beitrag einzelner Personen bei der Industrialisierung des Landes gewesen ist, was am Beispiel der Persdnlichkeit und den organisatorischen Fihigkeiten von Radu C. Porumbaru nocheinmal unterstrichen wird, Das auch eigene materielle Interessen eine Rolle spielten finden wir heute als normal, ist es doch in vielem der antreibende Motor und menschlich. Im Vordergrund aber bleibt die Leistung fiir die Gesellschaft. Die von einigen beherzten Aktiondren, einschlisslich des Kénigs Carol I, bereitgestellten Mittel, hitten es ohne den tatkriiftigen Einsatz des Fabrikdirektors Radu C. Porumbaru nicht geschafft, Rumiinien von den Papierimporten unabbingig zu machen. Schliisselwérter: Wertmarke, Papierfabrik, Letea, Radu C. Porumbaru. Istoria acestui jeton, aparent banal, cu inscriptii putine si lacunare ~ la fel ca in cazul multor alte jetoane ~ care fac dificila att identificarea emitentului, cét si a localitatii in care a fost utilizat, este strdns legat de istoria intemeierii unei industrii autohtone de hartie si, in mod particular, de infiintarea primei fabrici romanesti de hartie — Letea Bacttu. Jetonul este din alama i are diametrul de 17 mm. Aversul are, in interiorul unui cere perlat, o inscriptie circulara finalizat cu o stea in gase col{uri: ,BAZARUL PORUMBARU”, iar in centru valoarea nominali 5”. Reversul este simplu: in interiorul unui cere perlat, in centru, este trecuti valoarea nominal& “5”, fara a se preciza dacd este vorba de bani sau lei. in eatalogul MBR (MBR J86 314), jetonul este prezeriat la pozitia J87, fir nicio explicatie suplimentard. Primele indicii privind localizarea le giisim in catalogul domnului Erwin Schaffer (Schiiffer 2003 269), unde piesa este listata la pozitia 524. Ca localitate este trecut Letea si ca emitent bicinia Radu C, Porumbaru. Unul dintre primii directori ai fabricii de hartie Letea Baciu a fost Radu C. Porumbaru. * SCCHIM Complex S.A. Borzesti. E-mail: dorelb2003@yahoo.com.au Ideea intemeierii unei industrii nationale era vehiculat’ in cercurile de intelectuali si politicieni romani vizionari ined dinainte de Unirea Principatelor. Au existat mai multe incereari pentru crearea unor fabrici de hartie, esuate din varii motive (Botez si Saizu-Letea 1981 42). in martie 1875, prin lege, Ministerul de Interne a fost autorizat sk dea in antreprizi pe 10 ani furnizarea de hartie necesaré autoritailor aceluia care va construi o fabric de hartie si va oferi preturile cele mai avantajoase. Hartia se importa, in mare misur, din Imperiul Austro-Ungar si Germania. Datorit& unor clauze impovaratoare impuse prin lege, la licitatiile organizate nu s-a prezentat niciun ofertant. in anul 1878 guvernul I. C. Bratianu propune o lege favorabilé infiinfirii unei fabrici de hartie. Hotirarea formirii unei societi{i roménesti pentru fabricarea de hartie s-a luat la 7 iunie 1879 si avea la baz un proiect de lege votat in anul 1875. Constienti de importanja dezvoltirii industriei nationale, un grup de romani cu inifiativa, sprijiniti de primul ministru liberal, Ion C. Bratianu, s-au asociat in acest scop si au infiintat o societate pe actiuni. Juridic, fabrica Letea a fost creata la 17 ianuarie 1881, prin legea de infiintare a ,Primei societati pentru fabricarea hartiei” din Romfnia, in fruntea careia a fost numit Constantin Porumbaru, tatil inginerului Radu C. Porumbaru. In eapul listei de actionari, eu scopul de a mari veniturile coroanei si de a atrage in acest proiect si alte persoane cu posibilititi financiare, s-a trecut regele Carol 1 insusi (Botez. $i Saizu-Letea 1981 61). Primul ministru Ion C. Bratianu a refinut din diurnele parlamentarilor liberali valoarea unei actiuni de 5000 de lei. Noua unitate industriali trebuia sX fie pozitionata in apropierea unor centre forestiere (Iemnul fiind principala materie prim’) si a unor importante surse de apa. in privinta amplasamentului viitoarei fabrici au existat dou’ propuneri, alegindu-se, in cele din urma, comuna Letea Noua, pe malul Bistritei, la cca. 3 km de oragul Bactu. Lemnul urma si fie adus la fabric, in cea mai mare parte, cu plutele pe Bistrita, Prin legea din 18 martie 1883, s-au acordat primei societ&ti pentru fabricarea hartiei 150 hectare de pidure anual, pentru 40 de ani, din padurile statului de la Vadurile si Tare (judetul Neamt) ,spre a extrage din ele materialul trebuincios la fabricarea hartiei” (Lahovari et alii 1901 159-160), 10 hectare de pe mosia statului, Letea (pe care s-a construit fabrica), si concesiunea pe 12 ani pentru ,furnitura cu hartie autoritatilor statului si scutirea de impozite directe citre stat pe timp de 12 ani”, De asemenea, s-au acordat scutiri vamale pentru utilajele importate, pentru o serie de materi prime, si reducerea taxelor de transport pe caile ferate. in plus, statul a garantat un imprumut de 60000 lei la Casa de Depuneri, care si serveasea drept capital de exploatare. Constructia propriu-zis& a fabricii a inceput in 12 julie 1882, sub indrumarea lui Radu C. Porumbaru, iar prima capacitate de productie a intrat in functiune in anul 1884, avand in dotare doar o masina Woith, cu 0 capacitate de productie de hartie de ziar gi de scris-tipar de 1000 t/an. La 21 mai 1885 Letea a intrat complet in functiune. 34