II. CAmpul generat de purtatorii de sareina elect flati in mise Astizi stim c& purtitorii de sarcimA aflagi in miscare genereaza gi un alt fel de cmp decat cel electric, care poart’ numele de camp magnetic. Corpurile care genereazi in jurul lor un camp magnetic se afla intr-o stare de magnetizare. Aceste corpuri atrag alte corpuri confectionate din fier, nichel, cobalt, aliaje ale acestora gi inc’ alte categorii de corpuri usoare. Un corp cu astfal de proprietiti poarta numele de magnet. Asa cum o sarcina electricd este 0 sursd de cdmp electric, un magnet este o sursit de cdmp magnetic. Orice magnet are doi poli care se numese nord (N) si respectiv sud (8). spre deosebire de sarcinile electrice pozitive si negative care pot fi separate, poli unui magnet nu se pot separa, Acestia apar intotdeauna impreuns. Din experienta se stie cA polii diferiti se atrag (figura 36a), iar cei de acelasi fel se resping (figura 36b). Fig. 36 in figura 37 este indicat orientarea unor magnefi mici (ace magnetice) agezafi in apropierea unui magnet in pozifii diferite prin care se materializeaza liniile de camp magnetic. Observim ca liniile de camp magnetic ies din polul nord si intra in polul sud, in exterior. Sageata din acul magnetic indicA sensul de la sud la nord din interiorul acestuiaTILL. Interactiunea dintre magneti si curenti electrici in anul 1920 Oersted a facut un experiment prin care a demonstrat c4 orice curent electric produce in jurul su un cimp magnetic. Pentru aceasta a asezat un ac magnetic (un corp confectionat din magnetita, minereul cunoscut cu proprietaiti magnetice) in apropierea unui conductor prin care putea trece un curent electric si a observat c% i momentul in care a fost inchis cizeuitul electric prin conductor acul magnetic s-a rotit. Prin acest experiment s-a pus in evident faptul c& intre curentul electric si c4mpul magnetic al acului magnetic are loc o interactiune. Experimental a fost doar calitativ. Rezultatul experimentului Meut de Oersted a declansat o activitate febrilt in domeniu 1a care au contribuit, A. M. Ampére, M. Faraday. H. A. Lorentz si care au sfarsit cu lucrdrile Ini J. C. Maxwell, a, Experienta lui Ampére (experienta a V-a) A. M. Ampére a agiat un conductor (AC) intr-un cémp magnetic extem (Gg. 38). Conductorul are lungimea ] gi este mentinut orizontal cu ajutorul a doug resorturi verticale. Contactele electrice din circuitul electric al barei sunt asigurate de mercurul din vasele V; si Vp. Cu ajutorul resorturilor se masoara forta de interactiune dintre curentul elecuic Z si inductia magnetich B a cémpului magnetiCand circuitul electric este inchis bara prin care trece curentul electric este atrasi de cémpul magnetic, resorturile se scurteazA si contactele electrice ies din mercur, Cusentul electric se intrerupe si bara revine in pozitia initialé in care contactele se afl in mereur. in acest mod bara oscileaza pe directia verticala sub actiunea fortei de interactiume dintre curentul electric si cdmpul magnetic, care poarti numele de forga electromagnetici. ‘Acelasi rezultat se obtine si cu ajutorul unui conductor prin care tece un curent electric asezat intr-un cémp magnetic care se curbeazi in fimeyie de sensu de curgere al curentului, ca in figura 39 Fig. 39 Campul magnetic este caracterizat prin vectoral 5. aumit mductia cémpului magnetic, cae este orientat astiel incat iese din pagin’. Punctele albastre indica varful acestui vector. in figura 39a nu trece curent elecitic prin conductor, iar in figurile 39D sic curentul electric trece in sensul sigetii de pe figuri, Curbarea conductorului prin care tuece curentul electric indict prezenta unai forfe de interaetiune intre sareinile care formeazi curentul electric si cimpul magnetic exterior. ‘in figura 40 este reprezentat rezultatul experimental din figura 39d, daci sarcinile electrice care formeazi curentul electric sunt pozitive. Am considerat 0 portiune de conductor de lungime / si arie a sectiunii transversale S$, asezat in cémpul magnetic de inducfie 5 care iese din foaie.