GIS. B48) Cl g | nn |.-Aurel Candrea | FOLCLORUL MEDICAL ROMAN COMPARAT Privire generala Medicina magica Studiu introductiv de Lucia Berdan HYD POLIROM oh (3 pr %MIJLOACE PREVENTIVE 263 . Cicoarea. Ca sii fie feriti de dureri de gale in cursul anului, oamenii se incing, mai ales la Sinziene, cu o tulpina de cicoare!. Si la alte popoare din Europa, acestei plante i se atribuie virtuti terapeutice extraordinare, daci e purtaté ca amuleta?. Intr-o veche carte despre superstitiile franceze gisim urmatoarele : ,Il y a des personnes qui portent sur elles, contre les maléfices, une racine de chicorée qu’elles ont touchée & genoux avec de l’or et de Yargent, le jour de la Nativité de St. Jean-Baptiste (= Sinziene), un peu avant le soleil levé, et qu’elles ont ensuite arrachée de terre avec un ferrement, et avec beaucoup de cérémonies...”* . Clocoticiul (Staphylea pinnata). Dup& credintele romanilor din Bucovina, clocoticiul e un lemn sfint : cine-] poarta nu se teme de nimic ; nici diavolul sau vreun alt duh necurat nu se poate apropia de cine-] are la dinsul‘. Femeile poarta la git nuci de clocotici, ingirate ca m&rgele, ca si nu se rAtceasca in padure’®. . Leusteanul. in judetul Olt, se poartd leugtean spre a fi ferit de lungoare. . Navalnicul (Scolopendrium vulgare). Planta, dupa ce e scoasa din pamint, e dusa la o baba s& o descinte gi apoi se poarta o bucatica din ea in sin sau la briu. Fetele au credinta ca le aduce noroc gi cd petitorii dau ndvald sa le ceara. . Pelinul. E una dintre plantele cele mai reputate ca antidemonice la toate popoarele din Europa, si mai cu deosebire la slavi®. La noi, pelinul se poarta la briu pentru a se apara de friguri. In timp de epidemii, se poarta o chita de pelin in sin sau la briu spre a nu se molipsi de boala’. Ca s& nu-l ia din Rusalii (4-1 poceasca, sa. damblageasca), e bine ca omul sa poarte pelin la gulerul camasii®. . Piperul. Boabe de piper (mai adesea 3), acelasi numr de boabe de tamiie gi de cdtei de usturoi, legate intr-o cirpa, se poarta la git spre a fi ferit de boli (judetul Tecuci). . Salcia. La Florii, e bine ca oamenii s& se incing& cu mladite de salcie sfintite la biserici, spre a fi feriti de dureri de gale la secere®. Pe cine-l bati, la Florii, cu mitigori de salcie adugi de la biserica, nu-l mai dor urechile in timpul anului (judetul Tighina). . Toaia sau Omeagul (Aconitum napellus). Aceasta buruiana, degi otravitoare, e considerata de popor ca ,,tare buna gi curata”. Unde este toaie, de acea casa nu se apropie necuratul, nici strigoaicele. Daca o porti in cap sau la briu, te fereste si de Tele". . Rev. Ion Creangd, V, 339 ; Albina, V, 341. . Bachtold-Staubli, Wb. des Abergl., IX, 233 urm. . Thiers, Traité des superst., I, 171. . Voronca, Datinele, 510, 547. . Ibidem, 491. . Bachtold-Staubli, Wb. des Abergl., III, 499 urm. . Pantu, Voc. botan., 218. . Gorovei, Credinfi, 3108, 3111; ef. Ciauganu, Superstitiile, 290. | Sezdtoarea, III, 120; Gorovei, Credingi, 1317, 3391; Ciauganu, Superstitiile, 300. (0. Voronca, Datinele, 742.