{CUPRINS flowmeter es uh ti 42s. {22 ie iu 14. pe 16. fun has. 19. 19.1. 102. 0.3. F194. Energia wAckmintelor de bidrecarburl finde ©. 2.) ws ZAcimintele de hidrotarburi fluide acurmulatoare de energie... Modelarea volumulul 24c&mintului de nidrocarburi fluide . | Delimitarea supratetel productive ©... Delimitares grosimii colectorului | 1 ee Delimitarea acviferului adiacent . =. Pee Temperatura de zicimint 2 Presiunea de zicdmint . . see : : ‘Modelaren porozitatii, elasticita{li, saturatiei si permeabilititii cotectoa- relor de hidrocarburi fluide wee Neuniformitatea colectosrelor de hidroearburi fuide Modelarea sistemufui de hidrocarburi tluide in eondifit de zicdmint Modelarea apelor in conditii de zicdmint 2... sae ‘Aplicarca ceuntiei de stare (@,V, T, p, t) la diferite tipuri de sieiminte de hidrocarburi fluide si formele de energie rezultate . .. . . . Energia de zicAmint . Ss Formele de energie in skehmintele de Wiel. Formele de energie in zichmintele de gaze cu condensat | | 2. Formole de energie in zée&mintele de gaze.: RGIA ZACAMINTELOR DE HIDROCARBURI FLUIDE y ZACAMINTELE DE HIDROCARBURI FLUIDE ACUMULATOARE DE ENERGIE am intul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alehtuit dintr-un ediu solid poros-fisurat-permeabil saturat cu un medin fluid format din emele de hidrocarburi si apele de zichmint. ormarea acestor zdcduninte de hidrocarburi fluide este determinata | eondififte fizico-chimice ale timpului geologic, condifii care au generat tuirea mediilor solide poros-fisurat-permeabile, formarea apelor de 2Aca- fat, crearea sistemelor de hidrocarburi, si tot aceste conditii sint implicate @rmarea mediului solid impermeabil si in generarea accidentelor tecto- care au izolat in scoarta terestri rezervoare etanse. Conditiile fizico- nice ale timpului geologic au determinat in seoarta terestr’ multiludinea ‘capcane, catalogate de literatura de specialitate a geologiei zhecinintelor fifei si gaze in tipuri de ziciiminte. Indiferent de tipul de zhcimint, rezer- 1 naturat de hidrocarburi fluide este un acumulator de energie, 0 parti- din energia cosmici. La inchiderea pe cale natural a acumulatorului a inmagazinat in rezervor o anumita cantitate de energie, care de-a Inngut fimpului geologic s-a aflal in continua migcare, situindu-se la anumite pivele Prengetice, ; ‘La deschiderea zicimintului cu prima sondi exista un anumil nivel “fmergetic care, ulterior, in procesul de exploatare se consum pentru 4 aduce iW bidrocarburile fluide atit de necesare civilizatiei actuale. Introdueind éptul de zac’mint ca un sistem fizieo-chimic supus energiei fundamen- trebuie, in acelasi timp, si se accepte ci sub imperiul energiei fundamen- ale, intre cele dou’ medii in contact, mediul solid gi mediul fluid, s-au sta- cit de-a lungul timpului geologic relatii de interdependent, si cd mediile contact si-au gisit o stare de evasiechilibru, care, la deschiderea 28¢4min- Iti, va fi modificala, pentru c& se actioneaz’ cel putin asupra unuia din jarametrii fundamentali ai ecuatiei de stare. Energia este propiietatea materici de a se afla continuu sub diferile de agregare. Materia, dup modelele actuale, se poate afla infr-una din toarele stiri de agregare: plasm, gazoasa, lichid, solida. La deschiderea mintelor de hidrocarburi fluide materia, pe care o fnlilnim gi cu care » aevafld in: stare solid’ — cristaliné sau amorfi — rocile, stare ga- 5zoasi — hidrocarburile gazoase in principal si alte gaze, stare lichidé —~ hidro- “arburile Lichide si apele de zicimint, De aceea, a aparut ca uecesara intro- Gueerea conceptului de zacimint ca un sistem fizico-chimic aleatuit dintr-un mediu 5 rocile si dintr-un mediu fluid care satureazi sistemul de pori, sau, 9, fisuri ale mediului solid, Materia, in continuk migcare, se modeleazh azi eu ajutorul ecuatiilor de stare, Stirile materiel sint oglindite in diagrame do stare. Aceste diagrame Se stare sint analizate pria intermediul parametrilor ecuatiilor de stare: @ _- alcituirea structuralii a materiel, a mediului ee so cerceteazd care are, in sistemul analizat, un; V —volum, si se giseste la 0: f — temperatura, si o: p — presiune, de-a lunge) unui: P = timp geologic, pentru c& se exploateaz’ acumulatoare de energie formate in timpul geologic, care a imprimat acestor ziciminte ¢e hidrocarburi fluide partieularitati deosebite. Variafia unuia dintre parametrii ecuatiei de stare determing variabit tatea celorlalfi, atit la seara geologic’, cit si la scara timpulvi de exploatare. ‘Un prim exemplu ilustrativ este cel al timpulut geologic. Dialectica naturii ne obliga, In mod obiectiv, s4-1 Inim in consideratic, pentru ci el Nourges (tab. 1.1) de la —oo la +e generind tramsforméiri In seara micro- Structural, observabile in jprozent cu ajutoru! mijloacelor sti = Tabelul 14 Cronologia geolorict me | pointe | ae np na Pleistocen Pilocen 13 ‘Miocen 2 Oligocen 36 ~ Genozoick ocean 58 05 135 Paleocen Mezozoleh 180 230 280 250 400 Paleozoled tl 425 500