EMULUI DIGESTIV-ABSOBTIV FIZIOPATOLOGIA SI Pentru desftgurarea normal a proceselor metabolice in particular gia viefii celulare in general, pe ling’ oxigen organismul are nevoie gi de aport nutritiv. Prin aceasta se asiguri la nivel celular substratul care urmeazd a fi folosit in scop plastic inlocuind uzura diverselor componente celulare), sau in scop energetic prin punerea la disporitie de legaturi fosfat' macroergice care urmeazi si fie folosite pentru buna desfégurare a proceselor metabolice. Condifia necesara pentru a satisface aceste interese este ca aportul nutritiv s8 fie asigurat ritmic, echilibrat si adaptat atét cantitativ ct si calitativ nevoilor metabolice celulare. Mediatorul acestui proces complex este reprezentat de aparatul digestiv-absorbtiv, care preia substanfle alimentare spre a le transforma prin procese mecanice, i enzimatice in principii alimentare simplificate gi solubilizate care pot fi absorbite intestinal. Procesul de absorbjie este un complex de reactii fizico-chimice care se desfasoard pasiv sau activ, cu intervenfia @ multipli factori (enzimatici, de transport celular, etc.). Dupd absorbtie, substanjele nutritive prin intermediul circulajiei portale ajung la ficat, unde sunt supuse preluerdrii metabolice prin catabolism si anabolism, conform specifictayii organismului Produsii rezultai sunt dirijaji spre uilizare sau depozitare. in timpul diverselor faze de activitate funcjionala digestiva, care are drept scop prelucrarea pind la simplificare a alimentelor pentru a fi preluate prin absorbjie, exista 0 corelafic intre segmentele digestive proximale si cele distale, fiecare pregatind la randul iu materialul care urmeazi a fi prelucrat la nivelul urmator. Desi existi in caz de deficiente digestive unele posibiliti compensator, a lor determina aparijia ‘unui proces de maldigestie pe unul sau mai multe principii alimentare. in varianta primei situafii, se admite c& procesul este selectiy, iar in cea a ultimei circumstanfe, cé procesul este afectat global. Frecvent urmarea maldigestiei este un proces de malabsorbtie. Daca ‘malabsorbia nu este compensatd prin utilizarea in procesele metabolice a altor principii alimentare neafectate, care si substituie deficienta, sau daca malabsorbjia este global se ajunge la un proces de malnutriie. Tulburarile funcfiei digestiv absorbtive survin din cauza: -afectarii mecanismelor de reglare senzorialé a functici digestiv-absorbtive; -tulburdrii procesului de degradare a alimentelor sau a celui de transport al acestora, Ja diferite niveluri ale tractului digestiv (cavitate bucald, deglutitie i tranzit esofagian, alterarea funcjilor digestive gastrice, pancreatice sau biliare, sau a celor motorii oti secretori ale intestinului) Fiziopatologia digestiei bueale Tulburarile masticayiet Prehensiunea, prima faza a masticatei poate fi tulburati in sensul limitarii sau chiar abolita in afectiunisi/sau leziuni cu localizare la nivelul articulafiei temporo-mandibulare, ‘musculaturii masticatoare, buzelor, limbii, mucoasei bucale, dinjlor,tulburiri care redue gi cficienfa procesului masticator. Aceste tulburdri au repercusiuni asupra formérii bolului alimentar, activititii motor i sectetori a stomacului,intestinulu, care pot duce la stiri de denuttiie. Tulburdirile secretiei salivare. Tulburirile sunt de ordin cantitativ ~hiperslivajie si hiposalivatie- si modifica calitative, Hipersalivatia sau cresterea cantitayii de saliva poate fi 49fiziologicd, rea{ie de rispuns la acfiunea unor alimente condimentate, uscate, in -fiziologicd, de uncle alimente jose, “in se “earl poate fi prelungit sau permanent yi se numeste logica, omsalivel din cavitatea bucalé ceca ce poarté are uate aogicd se intilneste in afectiuni bucale, digestive, tulburdri de deglutijie, et sul de saliva determing 1m, Daca masticatia se efectuiaza defectuos, tile mari de salivdinghifte modifica pH-u al, apare dilatajie gastric’, aerocolie si estate sire! -patol sialoree, Sialoreea rumele de pili. Wipers mijlocii, encefalite, nl formar bolulu alimentar este tlburai, cant gautrc, reducdnd digestia si tanzitul ints SferngS la dstanft de tip gastro-cardiae,n Hiposalivapia sa seerea secre salvar ee: “fiziologied, ingerarea de inet el | impatic ; ain ssa Pa mpor in cal strilor de deshidraare; “permanent sn parfait ale nervilor faciali si afeojiuni ale glandelor salivare; -aptialismul say 2 Fmarea complet ‘a secrefiei datorita bolilor cavitatii bucale, glandelor salivare, unor tole rvosalivatia produce uscarea limbii si mucoasei bucale, inlamafi ale glandelor sativa, sende pH¥-ul bucal digestia bucala si deglutiia sunt efectuate defectuos, este Suprasolicitatd digestia gastricd, apar gastrtesitulburari ale tranzitulu intestinal. Modificarile calitative apar atat in mod normal dar mai ales in procesele patologice, Saliva contribuie la reglarea echilibrului acido-bazie prin functia de excretie indeplinita de tlandelesalivare, Astfel in evolujia unor bol prin saliva se climin8 uree (nefrita eronica), lucozi (diabet), acid uric (gut), calciu (hiperparatiroidie). virusuri (boli infectioase), mercur, plumb (intoxicafi)ete. Modificarile compozifei salivei creeazA conditii pentru formarea tartrului, calculilorsalivari (sialoliti), a carilor, etc. suculente, em, Tulburarea deglutitiet Tulburarile deglutitiei determin sindromul disfagic si dupa sediul unde este perturbaté trecerea bolului se disting dou situati: -sindromul disfagic buco-faringian, in care deglutifia este defectuasd, bolul alimentar se poate opri in cavitatea bucala sau se caracterizeaza prin dificultati in progresiunea acestuia spre esofag. Poate apare prin dureri spontane ce se accentuiaza in degluttie, leziuni ale sistemului nervos care afecteazA excitabilitatea, scderea secrefici salivare si stirile de hipocalcemie care produc contractii spontane ale musculaturii deglutifiei, Cauzele acestor tulburéri sunt afectiuni acute ale bucofaringelui, anomalii dento-maxilare, corpi strdini care actioneaza in aceasta regiune. -sindromul disfagic esofagian, produs prin tulburarea motricitajii sau dischinezii, care pot fi funcfionale cu caracter difuz sau cu localizare segmentara (spasm esofagian, cel mai freevent cardiospasm) si organice produse prin stenoze, corpi striini si diverticuli esofagieni. Stenoza poate fi partiala mai pujin gravai si total care poate produce moartea prin inaniie; la caine se asociaza si cu lipsa relaxarii cardiei (achalazia). Corpii strani determina obstructia, cand corpul strain se giseste in interior gi blocheazi lumenul, si/sau cluzia, cand corpul strain acfioneaza din exterior si micgoreazi lumenul, ambele puténd produce inflamaii, perfordri si afectarea mediastinului. Diverticuliiesofagului sau dilatajile sunt ectazia si jaboul. Ectazia este 0 dilatatie cilindrica, fusiforma sau forma de sae, toate esofagului fiind afectate. Jaboul are forma de buzunar, ia nastere prin hernia mucoasei prin stratul muscular. in ambele cazuri in aceste dilatatii se acumuleaza alimente, se produc compresiuni asupra organelor adiacente si apar tulburari circulatorii, respiratorii, regurgitare esofagiand si meteorism cronic, trele 50Fiziopatologia digestiei gastrice Tulburdirile motricitayii gasirice si a sfincterelor. La activitatea motorie a stomacului participa tonusul, peristaltismul gi functia seeretorie, Aceasta activitate poate fi tulburata prin compozitia bolului alimentar si sau factori care excita anormal receptorii gastrici si duodenali, deosebindu-se urmatoarele modificari: tulburdri de tonus; tulburdrile peristaltismului; tulburaile motorii a aparatului sfincterian, ‘Tulburarile de tonus sunt: hipertonia; spasmul; hipotonia sau atonia. Hipertonia (cresterea tonusului), apare prin mecanism reflex viscero-visceral si se intalneste in boli onganice gastrice gi extragastrice (gastrite, ulcere, colicd hepatobiliard,renala,hipertiroidie, intoxicaii cu substanje chimice organice si anorganice, ete). , Spasmul se caracterizeazi printr-o crestere exageraté a tonusului, provocata de asemenea de cauze gastrice si extragastrice. Hipotonia sau atonia const in incapacitatea stomacului de a se mula pe confinut, alimentele se acumuleazi in partea inferioara a stomacului, determinand largirea lui, Freevent apare si hipoperistaltism, hiposecretie si hipoaciditate, care favorizeaz4 procesele de fermentatie. Btiologia este foarte variati (gastrte, ulcere gastrice, deregléri neurovegetative, anemic feripriva, mixedem, etc.) Tulburitile peristaltismului sunt: hiperperistaltismul; hipoperistatismul si dilatayia, Hiperperistaltismul, este o tulburare funcjionala caracterizata prin migeari peristaltice frecvente, care uneori pot produce strangulii funcjionale insojite de dureri, Chimul gastric este evacuat rapid. Se intalneste in starile de hiperexcitabilitate neuro- vegetativa si a sistemului nervos central, stenoza funcjionalé sau organic’ a pilorului, aefiunea alcoolului, acidului lactic, histamina, etc. Hipoperistaltismul poate afecta numai o parte din stomac sau intreg organul si se caracterizeaz& prin sciderea numarului de miscairi peristaltice,iar uneori chiar abolirea peristaltismului. Cauzele sunt: tulburari ale inervatiei, pareze ale musculaturii, ulcere, tumori, etc. Tulburarea este insojtd de incetinirea evacuarii chimului gastric, procese de fermentatie si putrefactie care pot dice la autointoxicatie. Dilatatia stomacului reprezint& méirea cavitajii gastrice datorita scdderii tonusului organului. Dilatajia acuti, freoventa la cal si vifel apare prin abolirea tonusului si peristaltismului. Stomacul este flasc si este destins de secretiile proprii si cele care refuleaza din duoden. Destinderea stomacului stimuleaza secretia gastrica si se produce reac{ie ciclic& in lan} vicios (distensie-hipersecretie si invers). Cauzele sunt: paralizia musculaturii gastrice,obstructii piloro-duodenale, traumatisme abdominale, narcozi, boli infectioase, ingerare rapida a unor cantitifi masive de alimente sau lichide reci. Dilatajia cronicd este insojité de hipertrofia musculaturii in faza compensata, iar dacd obstacolul persisté apare paralizia gastricd, hiposecretie cu intensificarea proceselor de fermentajie, care maresc cantitatea de gaze si deci si o agravare a dilatari Tulburdrile actvitatii motorit a aparatului sfincterian sunt reprezentate in special de modificarea activitajii motorii a pilorului produsi de inflamatii, ulcere, tumori, intoxicatii ale segmentului piloro-duodenal, cauze care pot determina spasm, stenozA sau insuficient& piloricd. Dischinezia gastric& sau asinergismul dintre activitatea motorie a Stomacului si cea a pilorului este insofita de tulburari in evacuarea chimului gastric ‘manifestate prin evacuare intarziatd, acceleratd sau inversata (voma). Voma se produce printr-un mecanism reflex complex, prin care conjinutul gastric este expulzat bruse la exterior, precedatd freevent de senzafia de greafi si hipersalivate. ‘Vome se realizeaza prin relaxarea cardiei si a regiunii fundice a stomacului, concomitent cu contracfia duodenului si a pilorului si deplasarea confinutului spre partea superioara a SI