@ TriviTas, 2007 ISBN-978.973.155.0169 + Danfel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane Loctittor de Mitropolit al Moldovei st Bucovinei “sTuDIUMe i VAZLTI— COMORI ALE ORTODOXIEI Explorar teologice in spiritualitatea liturgica si filocalica “crrutras, IASI, 2007CAPITOLUL V NORMELE BISERICIL, COMORI DE LIBERTATE \V.1, Libertatea omulut in lumina antropologiei teo- logice si spirituale ortodoxe ‘Asa dupa cum Ortodoxia nu poate defini omul fara a se referi la Dumnezeu, Care |-a creat dupa chipul Sau, tot asa problema libertatit omului nu poate fi tratata teologie fara a lua in considerare relatia conereta dintre om si Dumnezeu. ‘Aceasta este cui atat mat evidenta cand studiem pro- ‘blema lbertatit omulut in lumina tainet Intruparit lat Hristos si a operei Sale mantultoare care este, de asemenea, opera eliberatoare: .Hristos ne-a eliberat pentru ca nol sa ramanem liberi... Fra(ilor, att fost chemati la Ubertate” (Galateni 5. 1. 18; 4, 26, 91; I Corintent 7, 22; Il Corintent 3, 17); «Adevarul vva va face bert; .. daca Flul va elibereaza, vet fi cu adevarat bers" (loan 8, 32, 96). Dar aceasta experienta a ibertatit pe care Hristos o da omulu! se face in Duhul Sfant trimis in ume de eatre Ful intrupat s1 de catre Tatal Sau ceresc (loan 14, 26; 15, 26). Sf. Apostol Pavel prectzeaza referitor la acest sublect: ,Acolo unde este Duhul Domnului, acolo este ltber- tatea’ (U0 Corinten! 3, 17), ‘Cum antropologst leulogica uitodoxa este esentalmente antropologie a comuntunit, problema libertatit omului se lamureste dect in cadrul acestel antropologlt de comuntune care comporta mal multe aspecte legate inte ele in mod indisolubil V.1.1, Libertatea este constitutiva chipulul Int Dum- Aceasta constatare rezulta din dimenstunea teocentrica a antropologiei de comuntune, potrivit careia lbertatea umana este un aspect fundamental al definitiel omulul ea finta creata dupa chipul lut Dumnezeu, liber $i suveran, Libertatea face deci parte din continutul chipulul lu! Dumnezeu in om: ea este, in consecinta, inseparabila de definitia lintet per sonale, atat divina, cat $1 umana. Sf. Grigorie de Nyssa 0 spune in aceste cuvinte: .Libertatea este asemanarea cu Cel cce este fara stapan si de sine conducator (aurocrates), ase- manare care ne-a fost data de Dumnezeu la origine”?. .Dect prin libertate omul este deiform st feritt™ Definitia teologica a omulut ca fiinta creata dupa chipul Domnulu implica faptul ca, in ceea ce are mai esential $1 mat particular, omul nu se defineste in raport cu vreun element al Jum in care a fost creat, cl in raport cu Dumnezeu. Aceasta relate a omulut cu Dumnezeu, prin insast definitia sa .de chip al lui Dumnezeu", 11 arata pe om ca fiinta teocentrica vvietuind pe pamant, constiinta lumi viabile Indreptata spre Dumnezeu, faptura eare neste in ea spiritualul s1 sensibilul si a carei vocatie primordiala este de a f, in ereatia vazuta, Imaginea creata a Arhetipulul Sau cerese si suprem, adica cchipul Iu! Dumnezeu. Crearea omulut este, in mod cu totul special, rezultatul, tunel gandirt st al unel decizit bere si personale din partea lui Dumnezeu: .Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra” (Facerea 1, 26). Legatura stransa care exista intre taina Tut Dumnezeu personal si liber, pe de o parte, $1 taina ‘omulul ca finta creata dupa chipul lui Dumnezeu, pe de alta parte, face ca revelatia lul Dumnezeu in istorie sa lumineze Si taina flnte create dupa chipul San; prin urmare, Hbertatea Deanna et resurrection, PG. 40,101 Ce. J. Gath, La conception del bert chez Grégoire de Nysse. Pais, 1985, .17 De mortals, PG. 46, 524A.attra genclata in eteria mantutrlt dezvalule adevaratapxistenta $1 comuntunea perfecta de viata 9! tubire unde natura gi fnalitate a libertatit umane, pluralitatea Persoanelor nu imparte natura unita st nu sara V.1.2, Libertatea, remisa nel comuntunt personale fest Vata prin separare sal bolare Pentre of Gets e . eisai ‘Nyssa, Adam este omul universal care contine in el toata ‘Aceasta constatarerezulta din dimensiunea trintaralt¢ors wands chip nu este into parte din natura, nel tet ranscenlentall a entropolgelorcoene deal nhl pn ce pe ae pest aaa Sor une ata cae oma mua fxt rent dupa chp fs, nine apa ntrequl neam omens’ -De Singuratate sersges onbe! om facut dupa cipal Dom este nature cane oh de dara ate S°7RE, ct du Ee oe cesta duce m ancanarea dss Seen ne ec aa oe | an vast ea vee ee ‘ata, Ful’ Stand mental a chip fu Dumnezcu in om, Toh SE Gigone a mmanaea Noatra” ns este pei Pann oe ea et lest steal need deena ee ae neeat plu ee alg cu gent care nu sunt co-creator, ei Pedltatea cea ma inexprimabila in insési manifestarea et. O acest plural este manfestres alan @ Dean eae! atest Imo ee ans manfestares el © de pagan das aegrutie! Sale, neinjeleasa nici de evre, nici #Ptul C4 orm este o finta cugetatoare, rationala. Totust, de pagan. dar ardata de Fa al Dummneeng cose i! niet Ubertaten, il gindica, dere nat, Totus, Mare, in elegeretare se giseste nu numat ia St. Vasile cei 4S@tura cea mai caracteristica a omullt ca finta creata Bey ah Celebrul sau comentariu la Hexzemeron (Omitia 9, uPA chipul lui Dumnezew cael aceasta trasatura principala Stang inaintea lus, la Sf Tustin sila Sf. Irineu din Lyon, €St€ capacitatea de comuntune personala eu alte persoene, Dani Iustin Martirul si Alosoful spune ca, prin acest plural, All spus, prin tubire se manifesta in modl cel mat puternic Dumnezeu nu Se adreseas pur simp Sie. nil Panay, #1 PENeCtChipul al Dummnezeu in ama, vol antag es caagegttcl ingerlo, cl Fula! Sau*. Stintul ime spune: abe St Grigorle de Nyssa vol vedet!gindirea sto eredet imitate 2 vantal signee earae fist alaturt de EI (de Tatal. Cy. Ct Care cu adevarat este Spin si Cuvnt (Logos). Dommul ecu 2yittelepetunea, Ful 1 Dubs, Prin Acestia 3 intra lnc Fubire st vor de tube. Dei. daca fubrea lipaste, ‘ocala Enel pe te ler st in totala independenta, si Lor toate trasaturile chipulul din noi sunt deformate” «Creator Lise adreseaza atunei card spune Sd fi adevarate opera in istorie ca Unitete pes facem omul dupa cht. '0stru ne-a dat tubirea ca expresie a chipulul nostra uman™. ul si asemanarea Noastre™ ‘Aceasta remarea a Sf, Grigorie de Nyssa are o important ‘Aceasta abordare tri capitala, eact ea se bazeaza pe cea ce este mai profund in, trem de tmportanta, deoarece Revelatia crestina: misterul Dumnezeulut-lubire 1 misteral reata dupa chipul lui Duma 2%. Grigorie de Nyssa, Despre facerea emul! XVI, P.G., 185-208, i ‘tat de V: Losshy, Theolgie mystique de FEgive de FOr Bars, Lobe Stil stn Marat Foetal. Dik cu fudeu! Pon, 62. Piet Y ‘eon tae Wee te "Sf, Grigorte de Nyssa. Despre facerea mull. in Idem. p. 24; se Pari 16h. sobre NY 20-1. francesa de Adin Rouasen, Cer, ees 4 He ta see eres oma Ys ‘wintaro net 7 Pate Grek in revista Augustinianany. Xi (1979). pp. 515-52,