INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE $I. DIRECTIVARE IN CONSTRUCTIE Birout Executiv ” DECIZIA-NR. 82 din 5 noiembrie 1984 2rd) WR SALIA WIND RUMATORULUL TEHNIC PENTRU STUDIUL PROPRIETATILOR PAMINTURILOR NECOEZIVE LICHEFIABILE", INDICATIV P 125-84 Biroul executiv al Consiliului stiintific al Institutului central de cercetare, proiectare si directivare fn constructii, Avind in vedere art. 5, lit. ,d“ din Decretul nr. 170/1976 si avizul CTE al Institutului central de-cercetare, »proiectare gi directivare in, constructii nr. 154 din 19 martie’ 1984, In temeiul Decretului nr. 170/1976, modificat prin Decretul nr. 31/1983 privind organizarea si functionarea Institutului central de cercetare, proiectare si directivare in constructii, cit si Legea nr. 5/1978 —emite urmatoarea DECIZIE: 1. Se aprobi ,,.Indrumatorul tehnic pentru stisdiul proprie- tifilor piminturilor necoezive lichefiabile”, -avind, indicativuk P 425-84, ; 2. Indrumitorul tehnic de la pet. t intra: fn, vigoare la data publicarii in Buletinal constructiilor. Bl se va publica gi in co- Tectia de normative si instructiuni. +s PRESEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL, Ing. VALERIU CRISTESCU. 102 “INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIL INDRUMATOR TEHNIC PENTRU STUDIUL PROPRIETATILOR PAMINTURILOR NECOEZIVE LICHEFIABILE INDICATIV P 125-84 Elaborat de: ; INSTITUTUL DE CERCETARI HIDROTEHNICE Director : Prof,.ar. doc. ing. S. Hancu Sef sectie CHMR Dr. ing. RJ. Bally Responsabil lucrare: Dr. ing. V. Perlea In colaborare cu st ECONOMIA CONSTRUCTIILOR — Laboratorul F.I.N. — Ing. N. Raduinea Responsabil din partea ICCPDC: Dr. ing. C. Herghelegiu 103INDRUMATOR TEHNIC PENTRU STUDIUL PROPRIETATILOR PAMINTURILOR NECOEZIVE, LICHEFIABILE, Tadicativ P 125-84 1, DEFINITII 1.1. Prin lichefiere se infelege sc&derea brusci a rezistentei la forfecare a unui pimint necoeziv saturat, care produce o trans- formare temporari a materialului respectiv intr-o masa fluid’. Este provocati de o pribusire a structurii datorit’ socului sau altui tip de solicitare ‘gi este insofita de o crestere brusci, dar temporara, a presiunii apei din pori 1.2. Se disting dow’ tipuri de fenamene diferite: 1.2.1. Lichefierea propriu-zisd este fenomenul prin care un pimint necoeziv saturat afinat isi pierde o mare parte din rezi tenfa la forfecare si poate curge ca un Jichid, datoritd unei so citari monoton crescdtoare sau ciclice. 1.2.2. Lichefierea ciclica este fenomenul de codare progresiva a unui nisip saturat, afinat, cu indesare medie sau indeSat, supus unei solicitéri cu variatie ciclicd in condifii de volum constant. Deformatia final rezulta din cumularea deformatilor produse in timpul fiecirui ciclu de incircare; fn cazul nisipurilor afinate deformatia poate fi nelimitati, fenomenul devenind similar lichefierii propriu-zise. 1.3. Linia stirii stafionare (fig. 1) reprezint’ locul geome- tric al punctelor corespunzitoare stirilor in care pamintul poate curge pistrindu-si némodificat indicele porilor, sub efort unitar ‘Aprobat de: INSTITUTUL Elaborat de: CENTRAL DE INSTITUTUL DE CERCETARI HIDROTEHNICE | CERCETARE, PROIECTARE $f DIRECTIVARE IN In colaborare cu’: INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR cu decizia nr. 82 din 5.1. 1984 104 Borchis (chisoi) - - lichefiere ciclica curgere cu volum constant lichefrere _ propriu-ziso " paminturi contractive (afinate}, dilotative Cindesate) %e Off We Ffortul unitar principal minim efectiv, Oy Fig.1- Diagrama.de stare la nisipuriprincipal minim (oj) constant si sub efort-unitar de forfecare (=) constant. Punctelor de pe curb le corespund stari ale pimin- tului necoeziv pentru care variatia de volum este nul cind se produce cedarea prin forfecare in conditii drenate. 1.3.1. Lichefierea propriu-zisi este reaultatul cedirii in conditii nedrenate a unui nisip saturat contractiv, reprezentat in diagrama de stare (fig. 1), printr-un punct situat deasupra liniei stiri stafionare. De exemplu, pornindu-se din starea C se ajunge in starea A creia fi corespunde o curgere in regim permanent, sub volum constant si o; constant (%). In timpul curgerii in cohdifii nedrenate, ‘starea pimfntului rimine cea corespunzitoare punctului A din diagrama de stare. 1.3.2. Starea de nisip migcitor (borchig sau chisai) cores- punde punctelor de pe ordonati (unde cfortul unitar efectiv este zero) situate deasupra punctului Q. In aceast’ stare nisipul are rezistenfa zero si nu este nici contractiv nici dilatativ; gra- nulele din care este format nu sint permanent fn contact. 1.3.3. Lichefierea cicli€i este ‘exemplificata in fig. 1 cu ajutorul punctului D. Pornind de la starea corespunzitoare aces- tui punct si aplicind pamintului necoeziv saturat dilatativ 0 ine carcare cu crestere monotona (,static&”) in conditii nedrenate, punctul din diagrama de stare se poate deplasa putin spre stinga, dar apoi, pe masura cresterii, incircirii, se va migca orizontal spre linia stiri stationare. Aplicind aceluiasi pimint 0 incir- care ciclicd punctul se va deplasa spre stinga putind ajunge in B periodic ; deformatiile produse in momentele cind efortul uni- tar efectiv devine zero se cumuleaza ; se considera ci s-a produs lichefierea ciclic&d cind deformatiile’ specifice au atins 10% (£5%) 2. FACTORII CARE CONDITIONE PROPRIU-ZISA ZA” LICHEFIEREA 2.1. Sensibilitatea la lichefiere este mai mare la nisipurile fine uniforme decit la alte paminturi necoezive. Pot fi lichefiate ins& si uisipurile medii si grosiere, neuniforme. In tabelul 1 se definesc domeniile in care curba granulometrica a pimintului necoeziv trebuie si se afle in intregime pentru ca materialul si fie susceptibil la lichefiere (atit propriu-zis cit si ciclica). 106 Tabelul 1 CRITERIUL GRANULOMETRIC DE APREGIERE A LICHEFIABILITATIE _GTERTL AOE —eee Pirmintari | Paint wgoe san tacfiunes. granutoneteica Uehetlabite | Hehefiaile Diametrul mijlocin, dyy (mm) 0,025,..2 0,075...0,5 Diametral eficace, dhy (mm) 0,005 >0,025 Fractiunea argilé, 4<0,005 mm (%) <10 ° Fractiunea pietris, d ~ 2...20 mm (%) <50 10 mm (%) <0 | o | ae Lichefiabilitatea propriu-zist este posibilé in cazul unui pamint’granvlometric Tichefiabil numai daca starile de indesare Fide eforturi situeazd punctul corespunzitor din diagrama de Stare deasupra liniei starii stafionare (fig. 1). 2.3. Se defineste petentialul de lichefiere (P,) cu, relatia: eines _ hay © PL= 7 7 oy ay - in care: oj, este efortul unitar principal minim efectiv ini- “ {ial, respectiv cel de consolidare ; — efortul unitar principal. minim efectiv in i ii fh afionar, respectiv timpul curgerii in regim stafionar, abscisa punctului de pe linia starii statio- nar cofespunzitoare indicelui porilor ini- fil - (Au), — cresterea de présiune a apei din pori. ‘i ul Pericolul de lichefiere devine efectiv numai cind potential de lichefiere este mare, depisind valori de a oa iagrama de stare (fig. 1) se constat cd pent a de indesare findice al Boris dat pericolul de lichetiere reste dati cu cresterea efortarilpr unitare normale efective. (In um- pluturi de pimint cu inilgime mare, cum sint barajele din may feriale locale sau iazurile de decantare, odati cu cresterea efor- turilor datorita greuta{ii straturilor de deasupra punctului c 107