borttreD bRAGHIGESCU — NIN PSHHOLOGM ToPoRLLU TMTROKUCERE, PART: TH — 3 — nal ce am ayvea de indeplinit. Curajul si ama- raciunca ce vom simti desvdluind fn fata tuturor partile rele ale sufletului nostru etnic, vor fi ras- platite prin plicerea si mandria ce vom incerca subliniind partile lui bune. Nu este de loc nevoie nici sa ne micsoram, nici s4 exagerim; a ne face cea mai mica iluzie asupra fortelor si insusirilor noastre este un pericol netagaduit. Pentru indeplinirea scopurilor ce situatia si epoca in care traim ne impun este de toata trebuinta de a cunoaste exact primul instrument si mijloc cu care trebue s& lucram: fe noi ingi-ne. Caci timpul suprem a venit ca sa ne bizuim numai pe noi insiné.”“Nazuinta tuturor popoarelor de astazi este Ue a“ajunge, pe toate caile,lacea mai desa- varsita cunostinta de ele si de fortele lor morale si materiale. Pornirea gencrala a Jer este de a'si calcula, fara greseala, puterile; de a nu intreprinde i fre’-deasupra puterilor proprii; de a micsora astfel rolul intdmplarei si al nepre’ zutului; de a introduce lumina rece a ratiuni toate actiunile sale spre a inlatura inprastierea zadarnica a energiei. In lupta economica fara cru- fare ce se da azi intre diferitele neamuri, numai acela va reusi, care si-a cdntarit cu preciziune puterile, care si-a combinat rational mijloacele, care a condus cu sdnge rece si in cunostinta de cauzi complexul activitatii sale. In aceasta lupta, neamul romanese se afunda si el pe zi ce trece. Loviturile primite pana acum incep si-l destepte. De aci chiar inceputurile de trezire a constiintei de sine. www.dacoromanica.ro— 2 — In dceosebi, dezvoltarea stiintelor sociale de tot felul acontribuit poate cu mult la nasterea si in- tarirea acestei nazuinte a neamurilor, de a se cu- noaste cu exactitate si a-si calcula actele. Ace- leasi urmari le-a avut, desigur, si spiritul po- zitiv al timpului. Oamenii politici din societatile mai inaintate tind a deveni niste adevarati ingi- neri sau medici sociali. Apucaturile ingineresti, cal- culatoare metodic, isi fac drum in spiritul si ca- racterele lor. In combinatiile si in loviturile Jor, ci nu mai opereazi decat cu date precise, cu cu- nostinte pozitive asupra popoarclor lor si asupra vecinilor. «Se stie, zice D-l Fouillée, cum a sta- bilit odinioara cancelarul de fier calculile sale pe datele psichologiei poporului francez si pe acelea ale poporului german». Bismark, intr’adevar, spu- sese inca de mult «ca este tot atat de esential a se cunoaste caracterul unui popor ca si intere- sele lui». Cu cat au practicat mai mult aceste ptincipii, oamenii de stat din Occident au fost cu afaif mai mari si au rausit mai bine in planu- rile lor. ~ In curentul de lupta, in care se adanceste, neamul romanesc, inconjurat de vecini puternici si cotro- pitori, va trebui s& iasi din nepasarea si igno- ranta traditionala despre el si despre ceilati. Or, aceasta se face azi la noi aproape pe toate caile. Trebue si luptam cu armele stiintii din timpul nostru si cu ale acelora cari ne fac concurenta, Aceste arme sunt: prevederea, cunoasterea de- savarsita a mijloacelor si a insusirilor sale bune sau rele, intrebuintarea rationala a tuturor resur- selor materiale si sufletesti de care dispunem. In www.dacoromanica.ro—-3— vartejul luptei, daca ne ignoram sau neglijem ceva din forfele noastre vom fi invinsi chiar de catre aceja carifin realitate au fost mai slabi decdt noi. Energia nationala trebue cheltuita sub forma ei cea mai potrivit’ cu imprejurarile si in directia care i-ar conveni mai mult. Tocmai de acea este neaparata nevoe s& ne cunoastem fortele si im- prejurarile sociale si istorice in care vremile vii- toare ne vor aseza. Aceste cercetari ce prezintim aci publicului, noi pretindem, cu toaté modestia ce trebue sd ne impunem, c4 au de scop sa incerce a fixa aproximativ harta sufleteascd si feluritele insusiri bune sau rele ale caracterului romAnesc. Intentia noastra este de a procura documente si vederi generale, cat se poate de exacte, asupra acestui obiect, cari si poata fi folosite deadreptul de ac- tualii si viitorii ingineri sociali si politici, c&rora soarta le va incredinta faurirea si conducerea neamului nostru, Neamul nostru se gaseste azi intr’un moment solemn de reculegere. ScApat, ca prin minune, din vijelia valurilor istoriei universale, el a facut intr'o jumatate de secol pasi repezi pe tardmul fiinfarii lui neatarnate si al progresului. Azi el se opreste locului o clipita. Masoara distanta straba- tuta si pasii facuti dela marginea abisului. Isi pipde madularele spre a se asigura daca le are intregi ori neatinse; isi incearca tariile si nazueste sa-si cunoasca toate resursele si virtutile ce-a mai putut scapa din vijelia vremurilor nefericite. Din cunoas- terea exact a ceeace are, din bilantul celor per- dute ‘si celor ramase simte nevoia’ s4-si lamureasc4 www.dacoromanica.ro