UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT IN PRODUCTIE SI TRANSPORTURI

PROIECT
BAZELE UTILIZARII SI RECICLARII MATERIALELOR

Profesor: Utu Dragos

Studenti: Pasat Adelin

An: IV - Chimie

1
 Cuprins
Tema proiect………………………………………………………………………………………………………………………….….3
Capitolul I
Analiza functionala si constructiva a elementului de constructie ………………………………………….….4
1.1 Definire………………………………………………………………………………………………………………………………..4
1.2 Clasificarea rotilor dintate………………………………………………………………………………………………...4-6
1.3 Reprezentarea rotilor dintate……………………………………………………………………………………………6-9
1.4 Materiale utilizate………………………………………………………………………………………………………….9-10
1.5 Domeniul de utilizare………………………………………………………………………………………………………..10
Capitolul II
Definirea matricii de proprietati de material candidate,ierarhizarea acestora si aprecierea
factorilor de pondere …………………………………………………………………………………………………………10-12
Capitolul III
Selectarea materialelor si a proceslor tehnologice de prelucrare…………………………………………….12
3.1 Alegerea preliminara a 5 materiale candidate………………………………………….……………………12-13
3.2 Determinarea domeniului de valori pentru proprietatile considerate……………………………13-15
3.3 Selectarea materialului optim prin metoda proprietatilor ponderate si prin metoda costului
pe unitatea de proprietate………………………………………………………………………………………………….15-17
Capitolul IV
Caracterizarea proprietatilor materialului selectat…………………………………………………..……..….17-20
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………………21

2
 Tema proiect
Pentru elementul de constructie arbore cotit, avand
rezistenta admisibila la oboseala prin incovoiere
alternanta σ-1=550-570 N/mm² sa se stabileasca
materialul optim care sa asigure cerintele de
performanta rezultate din calculele tehnoeconomice
adoptate de firma constructoare.

3
Capitolul I. Analiza functionala si constructiva a elementului de
constructie
1.1 Definire

Arborii sunt organe de masini care au functie de sustinere a organelor aflate in miscare
de rotatie.

Rolul functional pe care il indeplinesc este: - arborii transmit miscarea de rotatie si

puterea intre organele pe care le sustin.

Arborele cotit insumeaza momentele produse de fiecare cilindru si furnizeaza

utilizatorului momentul total. Rolul sau este acela de a transforma miscarea alternativa
de translantie a pistonului in miscare de rotatie. Manivela mecanismului biela manivela
este reprezentata de cotul arborelui cotit.

Partile componente ale unui arbore cotit sunt (fig. 1):

- fusul maneton – pe care se articuleaza biela

- fusul palier – reprezinta lagarul de sprijin al arborelui cotit

- bratul – face legatura intre fusul palier si fusul maneton

4
 1.2 Clasificare

Clasificarea arborilor cotiti poate fi facuta in baza mai multor criterii:

- Dupa numarul coturilor: cu un cot; cu mai multe coturi.

- Dupa valorile diametrelor manetoanelor: cu acelasi diametru pentru toate manetoanele; cu

diametre diferite de la un maneton la altul.

- Dupa pozitia arborelui cotit in timpul exploatarii: arbori orizontali; arbori verticali.

- Dupa numarul lagarelor de sustinere: arbori sprijiniti pe doua lagare (static determinati);
arbori sprijiniti pe trei sau mai multe lagare (static nedeterminati).

- Dupa felul solicitarii: arbori supusi la incovoiere si torsiune; arbori supusi la incovoierie,
torsiune si intindere sau compresiune.

- Dupa puterea transmisa: arbori incarcati greu; arbori incarcati mijlociu; arbori incarcati usor.

- Dupa felul semifabricatului utilizat pentru executarea arborelui: forjat;

laminat; turnat; sudat.

1.2 Reprezentarea arbore cotit

5
6
 1.4 Materiale utilizate

Arborii cotiti ai motoarelor rapide, pentru care problema limitarii greutatilor si a

dimensiunilor diferitelor portiuni clin arbore este importanta, se construiesc din oteluri speciale
aliate 40 C10, 41 CN 12.

Arborii cotiti utilizati in constructia motoarelor de aviatie, care sunt supusi la mari
solicitari, se construiesc din oteluri speciale aliate cu rezistenta foarte mare, 35 CMS 13, 30
SMCN 16, 13 CX 35. Marca otelului aliat din care se construieste arborele si tratamentul termic
sau termochimic la care acesta urmeaza sa fie supus depind de solicitarile la care arborele va fi
supus in exploatare.

In ultimul timp s-a extins procedeul de turnare a arborilor din otel sau din fonta cu grafit
nodular si lamelor.

Rezistenta la oboseala a arborilor poate fi sensibil sporita prin aplicarea unor tratamente
termochimice, termice sau mecanice, ca: nitrurare, cementare, cianurare, calire superficiala,
adaugari de straturi suplimentare, durificari prin rulare cu role etc.

1.5 Domeniul de utilizare al angrenajelor este foarte larg:

- roti etalon pentru controlul rotilor dintate;

- roti pentru mecanismele de divizare pentru reductoare;
- diferite ansambluri cu roti dintate pentru avioane, masini de ridicat;
- mecanismul planetar diferential;
- cutii de viteze ale automobilelor, ale masinilor-unelte;
- ansamblul de roti dintate pentru turbine, ce lucreaza la viteze foarte mari;
- mecanismul de avans al masinilor-unelte.

7
 Capitolul II. Definirea matricii de proprietati de material candidate,ierarhizarea acestora si
aprecierea factorilor de pondere

Otelurile pentru roti dintate trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: puritate,erditatea

granulara,calibilitatea si prelucrabilitatea prin aschiere.
Puritatea, exprimata prin punctajul admisibil de incluziuni nemetalice,influenteaza in deosebi
rezistenta la uzare,rezistenta la oboseala si tenacitatea. Efectul negativ al incluziunilor
nemetalice este mai accentuat can dele se situeaza pe suprafetele de lucru in racordarea de la
baza dintelui.Chiar si incluziunile situate la o anumita adancime de la suprafata sunt periculoase
deoarece ele amorseaza ciupirea subfaciala.
Ereditatea granulara prezinta o importanta deosebita deoarece tendinta accentuate de
crestere a grauntelui austenitic la carburare impune efectuarea unor tratamente termice
ulteorioare pentru finisarea granulatiei miezului,evitandu-se scaderea pronuntata a rezilientei
sau energiei de rupere. De aceea,utilizarea unor oteluri cu graunte ereditar fin va permite
aplicarea calirii directe dupa carburare si deci reducerea costului operatiilor de tratament
termic.
Calibilitatea se refera la dinte ca element de baza si joaca un rol determinant atat pentru
proprietatile mecanice ale miezului cat si ale stratului pentru ca la rotile dintate imbunatatite sa
se obtina o rezistenta maximal oboseala prin incovoiere in masa dintelui acesta trebuie sa se
caleasca la minimul 80-90% martensita in centrul sau considerat la mijlocul coardei.
Prelucrabilitatea prin aschiere reprezinta o proprietate tehnologica foarte importanta a
otelurilor pentru roti dintate atat din punctul de vedere al productivitatii cat si al calitatii
suprafetei aschiate.

Tenacitatea la rupere a unui material metalic este capacitatea sa de a rezista propagarii unei
fisuri existente. De regula, ea se masoara prin intensitatea tensiunii necesare la varful fisurii
pentru a se produce propagarea acesteia.

Tenacitatea materialelor metalice este de obicei evaluata prin incercarea epruvetelor la o

temperatura constanta, dintr-o singura lovitura, cu o masina de impact de tip pendul.

Rezistenta la oboseala prin contact pulsatoriu (sos), rezistenta la oboseala prin incovoiere
pulsatorie (soi) sau alternanta (s-1) si rezilienta (KCU) sau energia de rupere (KV). Prima dintre
aceste caracteristici se refera la flancul dintelui, iar celelalte doua la miezul dintelui si mai exact
la sectiunea de la baza acestuia. Din acest motiv la rotile durificate in stratul de suprafata
trebuie luate in considerare atat rezistenta la presiunea de contact a stratului, cat si
proprietatile miezului, acestea din urma fiind in functie de starea structurala si de tensiuni
interne a racordarii de la baza dintelui

8
 Aplicarea metodei logicii decizionale

Proprietate Numar decizii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
Limita la 0 1 0 0 1 1
curgere
Limita la 1 1 1 1 1 1
oboseala
Modul de 0 0 0 0 1 0
elasticitate
Rezilienta 1 0 1 0 1 1
0
Calibilitatea 1 0 1 1 1 1
Aschiabilitate 0 0 0 0 0 1
Sudabilitatea 0 0 1 0 0 0

Tab1

Factorii de pondere pentru arborele cotit

Proprietate Decizii pozitive Factri de pondere

Limita la curgere 3 0,19
Limita la oboseala 6 0,19
Modul de elasticitate 1 0,19
Rezilienta 4 0,05
Calibilitate 5 0,05
Aschiabilitate 1 0,19
Sudabilitatea 3 0,14
Total 21 1
Tab2
Factorul de pondere se calculeaza prin impartirea numarului deciziilor pozitive ale fiecarei
proprietati la numarul total de decizii. Cea mai mare pondere o are tenacitatea, urmata de
masa specifica.

9
 Capitolul III. Selectarea materialelor si a proceselor tehnologice de prelucrare

3.1 Alegerea preliminara a 5 materiale candidate

Oteluri
 30MoCrNi20
 34MoCrNi16
 18MnCr11
 40BCr10
 40Cr10

Mateial Limita la Limita la Modul de Rezilienta Calibilitate Achiabiliate Sudabilitatea

curgere oboseala elasticitate
30MoCrNi20 1030 542 210000 60 4 1 1
34MoCrNi16 980 522 210000 68 5 2 2
18MnCr11 880 482 210000 64 3 3 2
40BCr10 740 402 210000 69 1 5 3
40Cr10 780 442 210000 40 2 4 4
Tab 3
3.2 Determinarea domeniului de valori pentru proprietatile considerate

Valorile scalate ale proprietatilor si indexul de performanta

Material Proprietati Index de performanta

scalate
1 2 3 4 5 6 7
30MoCrNi20 100 100 100 86 80 20 20 84.74
34MoCrNi16 95 96 100 98 100 40 40 91.76
18MnCr11 85 88 100 92 60 60 100 81.7
40BCr10 71 74 100 10 20 100 60 64.89
40Cr10 75 81 100 57 40 80 80 63.02
Tab4

𝑣𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝 𝑥100

Max B= val scal x 𝑣𝑎𝑙 max 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑖𝑠𝑡𝑎

10
Valorile costului relativ, costului pe unitatea de rezistenta, indexului de performanta, cifrei de
merit M şi ale pozitiei diferitelor materiale sunt prezentate in tabelul urmator.

Material Cost Costul pe unitatea de Indexul de Cifra de Pozitia

relativ rezistnta x100 performanta merit
30MoCrNi20 4,9 0.81 84.74 104.6 2
40Cr10 4,5 0.85 63.02 74.14 4
18MnCr11 4,7 0.83 81.7 98.43 3
40BCr10 4,6 0.91 64.89 71.30 5
34MoCrNi16 4,8 0.76 91.76 120.73 1
Tab5

𝛾
M=𝐶

Ƴ=index de performanta
C=cost/unit. de rezistenta

3.3 Selectarea materialului optim prin metoda proprietatilor ponderate si prin metoda
costului pe unitatea de proprietate

Materialul optim pentru noi este: 34MoCrNi16

11
Capitolul IV. Caracterizarea proprietatilor materialului selectat

12
13
14
15
 Bibliografie

 Ion Mitelea, Ion Dragos Utu,Selectia,utilizarea si reciclarea

materialelor ingineresti , Editura Politehnica, Timisoara
2014
 www.rasfoiesc.com

 https://desen.utcluj.ro

16