ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

*************************************

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Profesor coordonator,
*************************

Student
********************
********************
********************

0
 BUCURESTI 2007

CUPRINS

1. Introducere
2. Abordari conceptuale
3. Analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri
4. Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
4.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri
4.2 Analiza structurii cifrei de afaceri
5. Analiza factoriala a cifrei de afaceri
6. Consecintele modificarii cifrei de afaceri asupra performantelor economico
financiare ale intreprinderii
6.1 Modificarile cifrei de afaceri ca volum valoric
6.2 Modificarile cifrei de afaceri ca structura valorica
7. Aplicatii practice

1
 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1. Introducere

Ratiunea de a exista a oricarei firme presupune desfasurarea oricarei activitati

durabile masurata prin nivelul performantelor economico- financiare ca expresie a
eficientei activitatii de productie si comercializare a bunurilor materiale necesare
satisfacerii unor nevoi sociale.
Cifra de afaceri exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale
curente , fiind unul dintre cei mai importanti indicatori de masurare a performantelor
economice ale unei intreprinderi.
Practic, cifra de afaceri permite determinarea pozitiei pe piata a unei societati,
ofera informatii despre dinamica activitatii, sansele de extindere a afacerii sau
importanta intreprinderii in cadrul sectorului.

2. Abordari conceptuale

Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca: cifra de afaceri totala, cifra de
afaceri neta, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala, cifra de afaceri critica ¹.

a) Cifra de afaceri totala(CA): reprezinta totalitatea afacerilor unei societati,

evaluate la preturile pietei sau suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale
efectuate de o intreprindere intr-o perioada de timp determinata.

b) Cifra de afaceri neta(CAn) : reprezinta conform Ordinului Ministerului

Finantelor Publice nr. 94/2001, un indicator al contului de profit si pierdere , format
din totalitatea veniturilor obtinute din vanzarea de bunuri , lucrari si servicii aflate in
categoria activitatilor curente ale unei intreprinderi, inclusiv subventiile pentru
exploatare , dupa scaderea reducerilor comerciale .Este indicatorul cel mai utilizat in
diagnosticarea activitatii pe baza cifrei de afaceri.
Este formata din sumele provenite din vanzarile de bunuri si servicii care intra
in categoria activitatilor curente ale intreprinderii dupa scaderea reducerilor
comerciale, TVA precum si a altor impozite si taxe aferente.

c) Cifra de afaceri incasata: reprezinta valoarea toatala a incasarilor

intreprinderii pentru o anumita perioada de timp, ca urmare a vanzarilor de produse si
marfuri si se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 “Clienti” , corectat
cu TVA aferenta.

2
_______________________________
¹ Maria Niculescu- Diagnostic global, Editura Economica , Bucuresti 1997

d) Cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau de prestatie( CAi )

reprezinta pretul mediu de vanzare pe unitatea de produs, sau tariful mediu pe unitatea
de prestatie, astfel:
CAi
CAi = qvi
in care :
 CAi reprezinta cifra de afaceri medie pe unitatea de produs sau prestatie si
echivaleaza cu pretul mediu de vanzare pe unitatea de produs sau tariful
mediu pe unitatea de prestatie
 CAi reprezinta cifra de afaceri pe tipuri de produse sau activitati
 qvi reprezinta volumul fizic al productiei vandute pe tipuri de produse sau
activitati

e) Cifra de afaceri marginala(CAm)

CA1  CA0 CAi CAi1  CAi0

CA
CAm = Q = sau CAm = 
Q1  Q0 qvi qvi1  qvi0
Exprima variatia incasarilor firmei generate de cresterea/descresterea cu o
unitate a cantitatii vandute sau venitul aferent unei unitati aditionale de produs sau
prestatie vandute.

f) Cifra de afaceri critica (CAcr) reprezinta acel nivel al vanzarilor care permite
acoperirea integrala a cheltuielilor, pragul de la care activitatea devine profitabila.
Evidentiaza pragul de rentabilitate a intreprinderii si constituie acel nivel al veniturilor
din vanzari necesar acoperirii integrale a cheltuielilor de exploatare. Relatia de calcul
a fost stabilita pornind de la ipoteza de baza, conform careia profitul este nul in
momentul atingerii pragului de rentabilitate, iar cheltuielile totale in raport cu volumul
de activitate se grupeaza in cheltieli fixe si cheltuieli variabile.

Cf
CAcr = 1  cv
unde:
 CAcr reprezinta cifra de afaceri critica
 Cf reprezinta suma cheltuielilor fixe
cv
 cv reprezinta costul variabil mediu cv =
CA

g) Cifra de afaceri de realizat in cazul unor restrictii date (CAr)

Restrictii date ca fiind cunoscute: Ks, Rd , Caf , ci, Rc

3
 Rd  100  100  100 
CAcr = Ks   1  
100  100  caf  100  ci  Rc 

in care:
 Ks reprezinta capitalul social
 Rd reprezinta rata medie a dobanzii
 Caf reprezinta cota medie de autofinantare (75%)
 ci reprezinta cota medie a impozitului pe profit (25%)
 Rc reprezinta rata medie a rentabilitatii costurilor (resurselor consumate)

3. Analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri

Aprecierea dimensiunii activitatii economice a unui agent economic si a

modificarii acesteia in timp este absolut obligatorie pentru procurarea si asigurarea
resurselor viitoare necesare indeplinirii obiectivelor propuse.
Analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri se realizeaza cu ajutorul marimilor
absolute, indicilor de dinamica (cu baza fixa si in lant) si a ritmurilor medii.In
conditiile unei economii de piata instabile, pentru o apreciere reala a rezultatelor
intreprinderii , se impune corectarea valorilor curente ale indicatorilor economici cu
indicele mediu al preturilor in scopul eliminarii efectului inflatiei, factor exogen care
nu reflecta efortul propriu al unitatii economice.

Cifra de afaceri reala ( CAreala ) se determina prin corectarea CAobtin cu indicele

mediu al preturilor ( Ip ) astfel:

CAabs
CAreala 
Ip

Rata medie de crestere reala a cifrei de afaceri se calculeaza astfel:

1  RCA 
Rreala =   1  100
 1  Rp 
Unde:
 RCA reprezinta rata medie de crestere a cifrei de afacere
 Rp reprezinta rata medie de crestere a preturilor

4
Exemplu:

Tabelul 1
Situatia in dinamica a cifrei de afaceri

-mil lei-
Nr
crt Indicatori Prioada analizata R(%)
N-4 N-3 N-2 N-1 N
1 Cifra de afaceri statistic(mil lei) 700 830 520 1050 1180 -
Ritmul de crestere al CA cu baza
2 in lant (%) - 118,57 110,84 114,4 112,38 -
Ritmul de crestere a CA cu
3 baza fixa(%) - 118,57 131,42 150 168,57 -
4 Cresterea anuala a CA (%) - 18,57 10,84 14,4 12,38 13,94
Cresterea anuala a
5 preturilor(%) - 22 9 17 19,6 -
Cifra de afaceri
6 corectata(reala )(mil lei) 700 680,32 691,8 674,84 634,14 -
Creserea anuala reala a
7 CA(%) - -2,81 1,68 - 2,45 -6,03 -2,44

Se observa ca ritmul mediu anual de crestere a cifrei de afaceri de +13,94% se

datoreaza exclusiv inflatiei.Referitor la indicele mediu al preturilor , valorile reale ale
cifrei de afaceri evidentiaza o diminuare a activitatii intreprinderii cu 2,44% anual.
Daca facem abstractie de rata inflatiei, putem aprecia in mod favorabil
activitatea firmei, ca avand un caracter dinamic, pozitia pe piata fiind buna.
Cifra de afaceri (in marime absoluta, dar ca si expresie relativa) este rezultatul
actiunii conjugate a unui numar mare de factori interni si externi.
-exprimarea cifrei de afaceri in unitati monetare curente face ca in perioadele in
care se inregistreaza cresteri puternice ale preturilor, aceasta sa evolueze in consecinta
(crestere). De aceea este necesara corectarea sa cu indicele inflatiei.
-inflatia are efecte la toate nivelurile (flux de exploatare, flux de finantare,
situatia patrimoniala) inregistrandu-se valori nominale carora nu le corespund
variatiile reale ale activitatii.

4.Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri

4.1 Analiza dinamicii CA

Pentru a aprecia activitatea intreprinderii in timp, orice analiza a unui indicator

trebuie sa includa si o descriere in dinamica a acestuia. Caracterizarea evolutiei cifrei
de afaceri in timp se realizeaza pe baza metodelor statistice cunoscute.Studiul in timp
al indicatorilor trebuie sa cuprinda informatii aferente unei perioade de trei-cinci ani,
iar pe baza concluziilor desprinse, pot fi stabilite strategiile de dezvoltare pentru anii

5
urmatori , tinandu-se cont de conditiile interne si de factorii conjuncturali care pot
influenta activitatea economica a intreprinderii . Analiza evolutiei in timp a cifrei de
afaceri este mult mai sugestiva daca se realizeaza pe baza de comparatii cu indicatorii
de efort ai intreprinderii (numar mediu scriptic de personal, active fixe, stocuri, timp
de munca, cheltuieli,etc).

Analiza in dinamica a cifrei de afaceri, pentru o anumita perioada de timp (0;n) se

realizeaza pe baza :

a) Modificarilor absolute cu baza fixa sau in lant :

CABF  CAn  CA0 sau CABL  CAn  CAn  1

b) Indicilor cu baza fixa sau in lant :

CAn CAn
ICA BF  100 sau ICA BL  100
CA0 CAn  1

c) Ratelor de crestere cu baza fixa sau in lant :

RBF  ICA BF  100 sau RBL  ICA BL  100

d) Ritmul mediu anual de crestere :

 CAn 
R =  n 1  1   100
 CA0
 

Studiul cifrei de afaceri (vanzarilor) pe o perioada mai mare de timp ofera

informatii despre activitatea intreprinderii si tendinta ei, prin incadrarea acesteia sau a
obiectului de activitate (produs/serviciu) in una din fazele ciclului de viata: lansare ,
crestere, maturitate, declin.
Pentru a avea relevanta in stabilirea strategiei de dezvoltare a intreprinderii,
dinamica societetii analizate trebuie comparata cu dinamica pietei, respectiv a
sectorului de activitate.Daca sectorul este mai dinamic decat societatea, se va observa
ca intreprinderea studiata va pierde din cota de piata fie datorita cresterii intr-un ritm
superior a volumului vanzarilor concurentei deja existente, fie datorita aparitiei unor
noi concurenti, fie urmare a interactiunii celor doua cauze.
Intr-o economie de piata cu inflatie galopanta, analiza cifrei de afacei, in
dinamica, numai in unitati monetare curente este irelevanta, iar concluziile si setul de
masuri adoptat sunt fara o valoare economica deosebita. Inflatia afecteaza toate
laturile activitatii economice: exploatare, investitii, finantare.
Pentru o apreciere pertinenta a realitatii este necesara corectarea indicatorilor
nominali (valorilor statistice, curente) cu rata inflatiei corespunzatoare sectorului de
activitate in care opereaza societatea, astfel incat, ulterior, sa se poata evidentia efortul
propriu al intreprinderii in timp.Comparabilitatea datelor in timp se poate asigura prin
deflatarea sau inflatarea indicatorilor.

6
 Deflatarea presupune exprimarea datelor aferente perioadei de analiza in unitati
monetare constante, aferente primului an, considerat baza (actualizarea se realizeaza
in raport cu anul initial). Corectia se va efectua pe baza relatiei:

CACRTn  m
CARn  m 
IPn  m / 0

Unde :
 CAR reprezinta cifra de afaceri reala sau comparabila
 CACRT reprezinta cifra de afaceri curenta
 Ipn  m/0 reprezinta indicele preturilor, raportat la primul an al analizei

Inflatarea presupune actualizarea indicatorilor valorici la ultimul an al

perioadei implicate in analiza, conform relatiei:

CARn  m  CACRTn  m  Ipn / n  m

Unde:
 Ipn / n  m reprezinta indicele pretului, raportat la ultimul an al analizei

4.2 Analiza structurii CA

In analiza economico-financiara, o importanta deosebita in determinarea

cauzelor si a rezervelor de crestere a cifrei de afaceri o are studierea structurii
vanzarilor.
Structura cifrei de afaceri evidentiaza ponderea detinuta de anumite elemente
componente in totalul incasarilor unei intreprinderi. Analiza structurala se poate
realiza pe diverse trepte:
 Pe tipuri de activitati ; in acest caz, se determina contributia activitatilor
intreprinderii la realizarea cifrei
 Pe grupe de produse/marfuri; analiza efectuata in aceasta situatie se realizeaza
tinandu-se cont de nomenclatorul intreprinderii. Se stie ca atunci cand obiectul
de activitate este diversificat, importanta produselor si chiar a activitatilor in
realizarea cifrei de afaceri nu este identica. Unele elemente isi aduc o
contributie deosebita la realizarea indicatorilor de performanta si de
rentabilitate, altele au o pondere nesemnificativa, dar este posibil ca tocmai
existenta lor sa conditioneze activitatea si rezultatele economico-financiare ale
intreprinderii.
 Pe tipuri de clienti; acesti parteneri conditioneaza dimensiunea si performantele
activitatii oricarei intreprinderi

Analiza structurala a cifrei de afaceri trebuie realizata pe trei trepte: sectii, categorii
de clienti, tipuri de produse si servicii, astfel incat sa se indentifice cele mai bune
solutii pentru cresterea performantelor intreprinderii.

7
 Metodologia de diagnosticare a activitatii intreprinderii in functie de structura
cifrei de afaceri este complexa si consta in:

a) Ponderile componentelor cifrei de afaceri (gi) : aceasta metoda consta in

determinarea ponderii detinute de diferite elemente (produse, marfuri, servicii,
activitati, sectii, etc.) in totalul cifrei de afaceri, utilizandu-se marimile relative de
structura :
cai
gi   100
CA
Unde:
 gi = reprezinta ponderea detinuta de categoria “i” in totalul cifrei de
afaceri
 cai = reprezinta cifra de afaceri realizata de categoria “i”
 CA - cifra de afaceri totala

b) Efectuarea de comparatii ale structurii activitatii economice aferente mai multor

exercitii financiare, caz in care se utilizeaza coeficientul de structura Gini-Struck :

n gi 2  1
G
n 1

In care:
n = numarul de termini ai seriei
gi = structura vanzarilor pe categorii de activitati, grupe de produse, unitati operative.

Coeficientul de concentrare Gini-Struck poate lua valorile care apartin intervalului

[0;1) , semnificatia acestora fiind:
 Daca G → 1 , atunci in structura activitatii intreprinderii un numar redus de
elemente componente detine o pondere foarte importanta in cifra de afaceri,
altfel spus, gradul de concentrare a activitatii este ridicat
 Daca G→ 0 , vanzarile sunt repartizate relativ uniform intre categoriile de
structurare a activitatii.

c) indicele de concentrare Herfindhal:

n
H   gi 2
i 1

In cazul indicelui Herfindhal, limitele de variatie sunt incluse in intervalul [1/n ; 1]

astfel:
 Daca H→1/n vanzarile sunt repartizate in proportii aproape egale intre
activitatile , produsele sau unitatile participante la structurarea cifrei de afaceri;
 Daca H→1 in structura activitatii intreprinderii, un numar redus de elemente
componente participa cu o pondere importanta la cifra de afaceri, gradul de
concentrare a activitatii fiind foarte mare.

8
 Importanta economica si interpretarile date rezultatelor celor doi coeficienti
sunt diferite in functie de contextul si conjunctura socio-economica. Astfel daca
inteprinderea analizata detine pozitie de monopol , atunci preferabila este situatia in
care gradul de concentrare a activitatii este mare, deoarece nomenclatorul de produse/
sau activitati si efortul investitional pot fi mai reduse intrucat societatea poate realiza
performante deosebite fara o diversificare importanta a activitatii.
Daca intreprinderea functioneaza intr-un mediu concurential extrem de agresiv,
nu se recomanda un grad mare de concentrare, deoarece reducerea cererii pentru
oferta asigurata semnifica pierderi foarte mari prin diminuarea vanzarilor. In acest caz,
se sugereaza desfasurarea activitatii cu o repartitie egalitara, deoarece diminuarrea
performantelor la anumite categorii si nu la intreg obiectul de activitate, inseamna
pierderi mai mici pentru unitatea economica.Mai mult, se stie ca orice produs are o
durata de viata. Deci structurarea activitatii trebuie sa se realizeze cu prudenta si in
corelatie cu fazele ciclului de viata: lansare, crestere, maturitate si declin. In caz
contrar, pot aparea dezechilibre care vor afecta cifra de afaceri si toti indicatorii de
performanta si rentabilitate. De mentionat ca analiza structurii trebuie sa se realizeze
impreuna cu studierea evolutiei in timp a cifrei de afaceri; astfel se poate deduce daca
modificarea structurii vanzarilor a avantajat sau nu intreprinderea din punct de vedere
economic.
Modificarea structurii in raport cu baza de comparatie se inregistreaza atunci
cand ritmurile de crestere ale categoriilor de elemente implicate in aceasta analiza sunt
diferite. O astfel de situatie poate fi generata de factori obiectivi si/sau subiectivi.

e) Metoda ABC(Pareto sau 20/80)

Aceasta este folosita atunci cand seriile sunt mari si este destinata in principal
pentru cercetarea volumului vanzarilor pe produse/sortimente, pentru studierea
stocurilor pe sortimente, a atitudinii intreprinderii in raport cu clientii si cu furnizorii.
Metoda se explica pentru cazul studierii puterii de negociere a intreprinderii in
raport cu clientii . Orice societate , pentru a-si desfasura activitatea in bune conditii,
intretine relatii economice cu partenerii sociali din amonte si din avalul procesului
productiv, respectiv clientii si furnizorii.
Clientii intreprinderii, in general, sunt numerosi si de marimi economice
diferite. In acest context, se recomanda ca analiza clientilor sa nu se realizeze
individual, deoarece acest studiu ar necesita foarte mult timp si ar fi irelevant pentru
definirea politicilor de cooperare ale intreprinderii cu acestia. Metoda ABC este
rezultatul studiului comportamentului intreprinderii in raport cu clientii efectuat pe un
numar important de societati . Empiric s-a constatat ca, in functie de importanta lor,
clientii pot fi impartiti in trei grupe de semnificatie(A,B,C):
 Grupa A: 10% din clienti realizeaza 60% din cifra de afaceri – clienti
importanti
 Grupa B: 30% din clienti realizeaza 30% din cifra de afaceri – clienti
medii
 Grupa C: 60% din clienti realizeaza 10% din cifra de afaceri – clienti
mici
Aceasta repartitie a clientilor este relevanta numai atunci cand numarul lor este
relativ important si clientela nu este omogena.Pe baza gruparii precedente se pot face
9
caracterizari si se pot desprinde concluzii despre securitatea, strategia si rentabilitatea
intreprinderii.
Zona A: apartine clientilor foarte importanti care participa preponderent la
realizarea cifrei de afaceri:
 In general, acestia sunt clienti fideli si deruleaza contracte de valori mari
cu societatea analizata
 Desi rentabilitatea unitara in aceasta zona de multe ori este redusa
datorita conditiilor stricte impuse de catre clienti, grupa A realizeaza cea
mai mare rentabilitate prin volumul mare de activitate derulat
 Din punctual de vedere al securitatii , aceasta zona este foarte riscanta ,
deoarece impunerea unor anumite conditii financiare de catre
intreprindere ar putea conduce la pierderea unor clienti foarte importanti
si, in consecinta, la reducerea semnificativa a cifrei de afaceri
 Puterea de negociere a intreprinderii in raport cu clientii este redusa;
Zona B: din punctul de vedere al puterii de negociere, al cifrei de afaceri si al
rentabilitatii , reprezinta o zona de echilibru pentru societate;
Zona C: se caracterizeaza prin:
 Existenta unui numar foarte mare de clienti
 Valoarea redusa a comenzilor, fie datorita faptului ca puterea economica a
clientilor este redusa, fie pentru ca nu sunt in marea lor majoritate clienti
fideli si intretin relatii de afaceri cu mai multi parteneri
 Cheltuieli de exploatare aferente facturarii si livrarii comenzilor mai mari
decat in zona A datorita numarului mare de operatiuni
 Rentabilitate minima a intreprinderii datorita raportului dintre venituri si
cheltuieli, care nu avantajeaza societatea in aceasta zona
 Putere de negociere foarte mare, risc minim, insa pe ansamblu activitatea
intreprinderii nu este satisfacatoare
Curba teoretica aferenta celor trei zone se prezinta astfel:

curba teoretică ABC

C
100%
B
90%
curba reală ABC
75%
A

60% B’
50%
45% A’

10% 50% 100%

OX = ponderea în funcţie de numărul de clienţi

OY = ponderea în cifra de afaceri
In activitatea practica , garficul curbei reale nu se suprapune perfect celei
teoretice; curba reala poate fi plasata deasupra sau sub curba teoretica.
10
 De exemplu , atunci cand curba reala este situata deasupra celei teoretice, cifra
de afaceri este realizata preponderent de clientii din zona A .Ceilalti clienti, din zonele
B si C , nu au o semnificatie economica deosebita in activitatea intreprinderii,
contributia lor la realizarea cifrei de afaceri fiin minima.In aceasta situatie , societatea
prezinta un grad mare de vulnerabilitate .Astfel, pierderea unui client important din
zona A, diminueaza semnificativ cifra de afaceri a intreprinderii si poate chiar
ameninta existenta ei.Capacitatea de negocieri a societatii cu clientii zonei A este
extrem de redusa. Pe termen lung, o asemenea situatie nu este de dorit.
Pentru reducerea vulnerabilitatii intreprinderii este necesara orientarea
negocierilor si spre clientii din zonele B si C in scopul majorarii comenzilor acestora
si respectiv cresterii cifrei de afaceri a societatii analizate.Pentru fidelizarea clientilor,
intreprinderea poate lua decizia aplicarii unor discount-uri financiare, prin care
conditiile de plata sa devina mai accesibile oadata cu cresterea volumului comanzilor.
De asemenea, societatea poate acorda discount-uri importante pentru o anumita
marime a comenzilor.
Mai mult, prelungirea perioadei de garantie, asigurarea de servicii post-garantie,
acolo unde activitatea o permite , asigurarea transportului pana la destinatie, sunt
masuri care pot atrage si fideliza noi clienti, prin renuntarea acestora la ofertele
concurentiale.

5.Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Modele de analiza factoriala a cifrei de afaceri pentru firmele cu activitate

industriala:
n

 Modelul a) CA =  qv
i 1
i pvi

Unde : - qvi = reprezinta volumul fizic al productiei vandute pe produse ;

- pv = reprezinta preturile medii de vanzare unitare, exclusiv TVA;

- qv depinde de rata de elasticitate a produsului in raport cu pretul (cresterea

vanzarilor poate fi satisfacuta prin practicarea unui pret de vanzare mai mic)
- pv (cresterea pretului mediu de vanzare este limitata de capacitatea de absorbtie a
pietei pentru acel nivel de pret).

Acest model exprima corelatia dintre volumul productiei vandute si cifra de afaceri si
este un model universal ce poate fi utilizat pentru analiza cifrei de afceri atat in
industrie cat si in comert.

qv Ns
t
CA
11
 Wa wh

pv gi

pvi
Unde:
 Wa reprezinta productivitatea medie anuala determinata pe baza cifrei de afaceri
=
qv  pv
Wa
Ns
 wh reprezinta productivitatea medie orara determinata pe baza cifrei de afaceri
= 
qv  pv
wh
T
 t reprezinta numarul mediu de ore lucrate pe slariat
=
gi  pvi
 pv reprezinta pretul mediu de vanzare pv
100
 gi reprezinta structura produselor vandute pe produse
 pvi reprezinta pretul mediu de vanzare unitar

Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentelor factorilor se prezinta

astfel:
CA  CA1  CAo
din care datorita:
1. influentei modificarii volumului valoric al productiei :
qv   qv pv   qv pv
1 0 0 0

din care datorita :

1.1. influentei modificarii numarului mediu scriptic de personal :
 Ns =( Ns - Ns ) Wa 1 0 0

1.2. influentei modificarii productivitatii medii anuale a muncii :

Wa = Ns ( Wa - Wa ) 1 1 0

din care datorita :

1.2.1. influentei modificarii numarului mediu de ore lucrate pe salariat :
t = Ns ( t - t ) wh 1 1 0 0

1.2.2. influentei modificarii productivitatii medii orare a muncii :

 wh = Ns t ( wh - wh ) 1 1 1 0

2. influentei modificarii preturilor medii de vanzare unitare :

 pv =  qv pv -  qv pv 1 1 1 0

din care datorita :

2.1. influentei modificarii structurii produselor vandute pe produse :
g   qv pv' -  qv pv
i 1 1 0

2.2. influentei modificarii pretului de vanzare unitar:

 pv =  qv pv -  qv pv '
i 1 1 Unde : pv' =
1

g i1  pvi 0
100

 Modelul b) CA= Ns  Wa

12
unde :
 Ns reprezinta numarul mediu scriptic de personal
  Wa reprezinta productivitatea medie anuala

Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca atat din punct de
vedere cantitativ, cat si din punct de vedere calitativ.

Ns
CA Nz
 Wa Nh
Wz gi
Wh whi

Unde:
o  Wa = Nz  Wz
 Nz reprezinta numarul mediu de zile lucrate de un salariat
 Wz reprezinta productivitatea medie zilnica
o Wz = Nh  Wh
 Nh reprezinta numarul mediu de ore lucrate de un salariat
 Wh reprezinta productivitatea medie orara

=
gi  whi
o Wh
100

Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentelor factorilor se prezinta

astfel:

CA  CA1  CAo

din care datorita:
1.  Ns =( Ns - Ns ) Wa
1 0 0

2. Wa = Ns ( Wa - Wa )
1 1 0

din care datorita:

2.1.  Nz = Ns ( Nz - Nz ) Wz
1 1 0 0

2.2. Wz = Ns Nz ( Wz - Wz )
1 1 1 0

din care datorita:

2.2.1.  Nh = Ns Nz ( Nh - Nh ) Wh
1 1 1 0 0

2.2.2. Wh = Ns Nz Nh ( Wh - Wh )
1 1 1 1 0

 Modelul c) CA= T  cah

13
 T Ns

CA
t

cah gi

cahi

Unde:

 T reprezinta fondul total de timp de munca (total om-ore) ; T = Ns ▪ t

 Ns reprezinta numarul mediu scriptic de personal
 t reprezinta numarul mediu de ore lucrate intr-un an

 cah reprezinta cifra de afaceri medie orara ; cah =

 g  cah
i i

100
 gi reprezinta structura productiei vandute pe produse
 cah reprezinta cifra de afaceri medie pe unitatea de timp pe produse
i

Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentelor factorilor se prezinta

astfel:

CA  CA1  CAo

din care datorita:
1. T  (T  T )cah
1 0 0

din care datorita :

1.1.  Ns = ( Ns - Ns )  t  cah
1 0 0 0

1.2. t = Ns ( t - t )  cah
1 1 0 0

2.  cah = T 1(cah1  cah0)

din care datorita :
2.1. gi  T 1(cah'  cah0)
2.2.  cah  T (cah  cah')
i 1 1

Unde cah' 
g i1  cahi 0
100

 Modelul d)
Ns
T CA
CA= Ns   sau CA= Ns  t  cah t gi
Ns T
cah

14
 cahi

Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentelor factorilor se prezinta

astfel:

CA  CA1  CAo

din care datorita:
1.  Ns = ( Ns - Ns )  t  cah
1 0 0 0

2. t = Ns ( t - t )  cah
1 1 0 0

3.  cah = Ns1  t1  (cah1  cah0)

din care datorita :
3.1. gi  Ns1  t1  (cah'  cah0)
3.2.  cah  Ns  t  (cah  cah')
i 1 1 1

Unde cah' 
g i1  cahi 0
100

Qf CA
 Modelul e) CA= Ns  
Ns Qf

Unde :

 reprezinta numarul mediu de personal

Ns
 Qf reprezinta productia marfa fabricata
 CA reprezinta cifra de afaceri
Acest model exprima corelatia dintre resursele umane si cifra de afaceri .
Se observa ca orice modificare a unuia dintre cei trei factori exercita o influenta in
acelasi sens si asupra cifrei de afaceri. Analiza factoriala se realizeaza pe baza
metodei substituirilor in lant pebtru compararea rezultatelor effective cu cele din
baza de raportare dar se poate efectua si utilizand metodele statistice, respective
comparand dinamica indicatorilor.
Pentru a avea o activitate performanta se recomanda ca raportul dintre productia
vanduta sic ea stocata sa se mentina in limite rezonabile (gradul de valorificare sa fie
cat mai mare).

Mf
Ns
Ns

Qf Mfa
CA Ns Mf

CA Qf
Qf Mfa
Unde :

15
 Qf
 reprezinta productivitatea medie anuala a muncii
Ns
Qf Mf Mfa Qf
Ns
= Ns Mf Mfa
 Mf reprezinta valoarea medie a mijloacelor fixe
 Mfa reprezinta valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive
Mf
 reprezinta gradul de inzestrare tehnica a muncii
Ns
Mfa

Mf
reprezinta ponderea mijloacelor fixe direct productive in totalul
mijloacelor fixe (compozitia tehnologica a mijloacelor fixe)
Qf
 reprezinta randamentul mijloacelor fixe direct productive
Mfa
CA

Qf
reprezinta gradul de valorificare a productiei obtinute destinate livrarii

Metodologia de analiza factoriala si cuantificarea influentelor factorilor se prezinta

astfel:

CA  CA1  CAo

din care datorita :
Qf 0 CA0
1.  Ns  ( Ns1  Ns 0)
Ns 0 Qf 0
Qf  Qf 1 Qf 0  CAo
2.   Ns1  
Ns  Ns1 Ns 0  Qf 0
din care datorita :
Mf  Mf 1 Mf 0  Mfa 0 Qf 0  CA0
2.1.  Ns1   
Ns  Ns1 Ns 0  Mf 0 Mfa 0  Qfo
Mfa  Mf 1  Mfa1 Mfa 0  Qf 0  CA0
2.2.  Mf  Ns1 Ns1  Mf 1  Mf 0  Mfa 0  Ofo
   
Of  Mf 1 Mfa1  Qf 1 Qf 0  CA0
2.3.  Mfa  Ns1 Ns1 Mf 1  Mfa1  Mfao  Qfo
  
CA Qf 1  CA1 CA0 
3.   Ns1   
Qf Ns1  Qf 1 Of 0 

Mf Mfa CA
 Modelul f) CA= Ns
Ns Mf Mfa

Si acest model este utilizat pentru a exprima corelatia dintre potentialul tehnic al
intreprinerii si cifra de afaceri. El este asemanator cu modelul precedent, scris insa sub
o alta forma.

Ns

Mf
CA Ns

16
 Mfa
Mf

CA
Qf

Analiza factoriala se realizeaza in mod similar cu cea a modelului precedent.

Mf Mfa Qf CA
 Modelul g) CA = Ns
Ns Mf Mfa Qf

Ns

Mf
CA Ns

Mfa
Mf

Qf
Mfa

CA
Qf

Dupa cum se poate observa acest model este forma dezvoltata a modelului “e)”

6.Consecintele modificarii cifrei de afaceri asupra performantelor

economico-financiare ale firmei

6.1 Modificarea cifrei de afaceri ca volum valoric

a) asupra sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (C)

CA
1
C CA  Rc
1000
Rc
Unde:
17
  Rc reprezinta rata medie de eficienta a cheltuielilor sau cheltuieli la 1000 lei
cifra de afaceri ( C 1000 )

C  C 1  C 0

din care:
CCA 
1
 CA1  CA0  Rc0 Rc 0  C 01000 
 qv  c 1000
unde
1000  qv  pv
- cresterea sumei cheltuielilor reprezinta un aspect normal al oricarei activitati, in
sensul ca orice efort trebuie sa genereze un anumit efect (CA sau venit)
- de asemenea, cresterea cifrei de afaceri in calitate de efect al activitatii
desfasurate, presupune efectuarea prealabila a unei cheltuieli (aprovizionarea cu
mat prime si materiale, remunerarea fortei de munca ) , deci dinamica cifrei de
afaceri trebiuie sa devanseze dinamica cheltuielilor aferente (ICA> IC)

b) asupra sumei cheltuielilor cu salariile

CA
1
Cs   CA  Cs 1000
1000
Cs 1000

Cs  Cs1  Cs 0

din care datorita:

1
Cs
CA  (CA1  CA0)  Cs01000
1000

c) asupra sumei cheltuielilor fixe, cheltuielilor cu amortizarea, cheltuielilor cu

dobanzile la 1000 lei CA (Cf¹ººº, Ca¹ººº, Cd¹ººº)

Cf Ca Cd
Cf 1000  1000 Ca 1000  1000 Cd 1000  1000
CA CA CA

CA (factor cantitativ)
Cf
Cf 1000
 1000 (influenteaza invers proportional)
CA
Cf (factor calitativ)
(este de aceeasi esenta cu factorul analizat)
Cf 1000  Cf 11000  Cf 01000

din care datorita:

1000 Cf 0 Cf 0
Cf
CA  1000  1000
CA1 CA0
18
Nota!!
In cele 3 situatii mecanismul este similar

d) asupra valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri(VA)

CA (factor cantitativ)
VA=CA  va
va (factor calitativ) –valoarea adaugata medie la 1 leu CA

VA
Unde : va 
CA

VA  VA1  VA o

din care datorita :

VA
CA  (CA1  CA0 )  va 0

-valoarea adaugata , in acceptiunea de plus valoare realizata ca efect al utilizarii

potentialului de care dispune firma, tinde sa creasca ca efect al cresterii gradului de
valorificare a resurselor materiale.
-in mod normal, evolutia in sensul cresterii veniturilor (CA) potenteza in acelasi sens
si valoarea adaugata

e) asupra vitezei de rotaie a activelor circulante (exprimata ca durata medie in

zile a unei rotatii) si a efectului economic direct al modificarii acesteia.

CA (factor cantitativ) – influenteaza invers proportional

S T
v
CA
S (factor calitativ) – soldul mediu al activelor circulante

 v  v1  v 0

= ‘-‘ zile atunci viteza de rotatie s-a accelerat, deci numarul

v
necesar efectuarii unei rotatii complete a activelor circulante
daca s-a redus
 v = ‘+’ zile atunci viteza de rotatie s-a incetinit, deoarece numarul
mediu de zile necesar efectuarii unei rotatii complete a
activelor circulante a crescut

19
 din care datorita:
S0 T 0 S0 T 0
vCA  
CA1 CA0

 Efectul economic direct al modificarii vitezei de circulatie

v = ‘-‘ zile => eliberare de capital

daca
v = ‘+’ zile => imobilizare de capital

Eliberare -

CA1  S1  T S 0  T  CA1
 
= ( v )
T
sau  CA1  CA0  T
 
Imobilizare +

Din care :
CA1
Efect
CA  (vCA )
T

- Daca cifra de afaceri influenteaza in sensul accelerarii vitezei medii de rotatie a

activelor circulante, conduce ca efect direct la o eliberare de capitaluri(influenta
favorabila)

f) asupra pofitului aferent cifrei de afaceri(P)

CA (factor cantitativ)
P= CA  pr
pr (factor calitativ) – profit mediu la 1 leu CA
P
unde pr 
CA

P  P1  P 0

din care: PCA  (CA1  CA0) pr 0

- rentabilitatea unei firme se masoara in marime absoluta prin profit.Existenta sa
da consistenta si credibilitate in solicitarea si acordarea de credite, investirii de
capitaluri de catre potentialii actionari, crearii surselor proprii necesare
dezvoltarii
- cresterea cifrei de afaceri , in conditiile pr , influenteaza in mod favorabil, in
0

sensul cresterii masei profitului (atunci cand ICA> ICh aferente cifrei de
afaceri)

20
 g) asupra indicatorilor de eficienta economica

 Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

- prin valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe ( VA 1000 Mf )

VA
VA 1000 Mf  1000
Mf

1000 Mf (CA1  CA0)  va0

din care : VA
CA 
Mf 1
1000

- prin profit la 1000 lei mijloace fixe ( P 1000 Mf )

P
P 1000 Mf  1000
Mf

1000 Mf (CA1  CA0) pr 0

din care : PCA 
Mf 1
1000

 Eficienta utilizarii activelor de exploatare (Ae) si a capitalurilor (K) pe

baza indicatorului ‘Profit la 1000 lei Ae sau K’
P
P1000lei _ Ae _ sau _ K  1000
Ae _ sau _ K

1000lei _ Ae _ sau _ K (CA1  CA0) pr 0

din care : PCA  1000
Ae1 _ sau _ K 1

 Eficienta muncii pe baza indicatorului ‘Profit mediu pe salariat’ ( P / Ns )

P
P / Ns 
Ns

(CA1  CA0) pr 0
din care : PCA/ Ns 
Ns1

h) asupra ratei medii de rentabilitate economica

P
Rec  100
At
 Rec  Rec1  Rec 0

Din care datorita :

21
 (CA1  CA0) pr 0
CA
Rec
  100
At 1

6.2 Modificarea cifrei de afaceri ca structura valorica

a) asupra valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri (VA)

CA
VA=CA  va gi (structura productiei vandute pe produse)
va
vai (valoarea adaugata la 1 leu CA pe produse)
VA
Unde : va  CA

VA  VA1  VA o

din care : VA

gi  CA1(va 'va 0 ) unde va' 
g i1  vai 0
100

b) asupra profitului aferent cifrei de afaceri(P)

CA
P= CA  pr gi (structura productiei vandute pe produse)
pr pv (pretul mediu de vanzare unitar)
c (costul unitar)

pr 
P
pr 
 qv  pv   qv  c  1   qv  c 
unde sau
CA  qv  pv 
  qv  pv 

P  P1  P 0

din care : PCA  CA1( pr ' pr 0)

  qv1  c0 
unde : pr' 1  
  qv1  pvo 
 

Influenta modificarii structurii productiei vandute pe produse este favorabila, deoarece

conduce la cresterea masei profitului. Ea se explica prin cresterea ponderii acelor
22
produse vandute a caror rata a rentabilitatii comerciale pe produse era mai mare decat
rata medie a rentabilitatii comerciale programata la nivel de societate.

c) asupra indicatorilor de eficienta economica

 Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

- prin valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe ( VA 1000 Mf )

VA
VA 1000 Mf  1000
Mf

1000 Mf CA1(va'va 0)
din care : VA
CA 
Mf 1
1000

- prin profit la 1000 lei mijloace fixe ( P 1000 Mf )

Mf
P
P 1000 Mf  1000 CA
Mf
P gi
pr pv
c

1000 Mf CA1( pr ' pr 0)

din care : PCA 
Mf 1
1000

 Eficienta utilizarii activelor de exploatare (Ae) si a capitalurilor (K) pe

baza indicatorului ‘Profit la 1000 lei Ae sau K’

Ae;K
P
P 1000lei _ Ae; K  1000 CA
Ae; K
P gi
pr pv
c

1000 lei _ Ae ; K CA1( pr ' pr 0 )

din care : PCA  1000
Ae1; K 1

23
  Eficienta muncii pe baza indicatorului ‘Profit mediu pe salariat’ ( P / Ns )

Ns
P
P / Ns  CA
Ns
P gi
pr pv
c

CA1( pr ' pr 0 )
din care : PCA/ Ns 
Ns1

7.Aplicatii practice

Modelul „a”

Se dau urmatoarele date:

-mil lei-
Nr.crt Indicatori Simbol Programat Realizat Δ Indici(%)

1 Cifra de afaceri  qv  pv 23100 24500 +1400 106.1

Volumul fizic efectiv al productiei
vandute exprimat in preturi
2 programate  qv 1  pv 0 - 24100 - -
Volumul fizic efectiv al productiei
vandute exprimat in preturi
3 recalculate  qv  pv'
1
- 24300 - -
4 Numarul mediu scriptic de personal Ns 300 292 -8 97.3
5 Timpul total de munca (om-ore) T 750000 725000 -25000 96.6
Productivitatea medie anuala a
muncii aferenta cifrei de afaceri (mii
6 lei) Wa 77000 83904 +6904 108.9
Numarul mediu de ore lucrate pe
7 salariat (ore) t 2500 2482.9 -17.1 99.3
Productivitatea medie orara a
muncii aferenta cifrei de afaceri (mii
8 lei) wh 30.8 33.8 +3 109.7
9 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri C 18480 18865 +385 102
10 Valoarea adaugata VA 18500 19800 +1300 107
11 Cheltuielile fixe Cf 6468 6603 +135 102.1
12 Cheltuieli cu salariile Cs 1848 2264 +416 122.5
13 Soldul mediu al activelor circulante S 5775 6615 +840 114.5
14 Valoarea medie anuala a Mf 5800 6300 +500 108.6

24
 mijloacelor fixe
15 Active totale At 14440 17885 +3445 123.8
Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri
16 (lei) C 1000CA 800 770 -30 96.25
Cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de 1000 CA
17 afaceri (lei) Cf 280 270 -10 96.4
Cheltuieli cu salariile la 1000 lei
18 cifra de afaceri (lei) Cs 1000CA 80 92 +12 115
Viteza medie de rotatie a activelor
13
19 circulante (zile) v( 360)
1 90 97 +7 107.7
10
Valoarea adaugata medie la 1 leu va( )
20 cifra de afaceri (lei) 1 0.8 0.81 +0,01 101.25
21 Profitul P(=1-9) 4620 5635 +1015 122
21
Profit mediu la 1 leu cifra de afaceri pr ( )
22 (lei) 1 0.2 0.23 +0,03 115
VA 1000 Mf =(10/14x100
Valoarea adaugata medie la 1000
23 lei mijloace fixe (lei) 0) 3189.7 3143 -46.7 98.5
Profit mediu la 1000 lei mijloace 21
P 1000 Mf ( 1000)
24 fixe (lei) 14 796.6 894.4 +97.8 112.2
Rata medie a rentabilitatii
25 economice (%) Re c (=21/15x100) 32 31.5 -0.5 98.4

Se cere : analiza factoriala a cifrei de afaceri si consecintele modificarii acesteia ca volum

valoric asupra indicatorilor de performanta economico-financiara
n

CA =  qv
i 1
i pvi

qv Ns

CA t
Wa
wh
pv gi

pvi

CA  CA1  CAo =24500-23100=+1400 mil lei

din care datorita:

1. influentei modificarii volumului valoric al productiei :
qv   qv pv   qv pv =24100-23100=+1000 mil lei
1 0 0 0

din care datorita :

2.3. influentei modificarii numarului mediu scriptic de personal :
 Ns =( Ns - Ns ) Wa =(292-300)x77=-616 mil lei
1 0 0

2.4. influentei modificarii productivitatii medii anuale a muncii :

Wa = Ns ( Wa - Wa )= 292x(83,904-77)=+2016 mil lei
1 1 0

din care datorita :

25
 2.4.1. influentei modificarii numarului mediu de ore lucrate pe salariat :
t = Ns ( t - t ) wh =292x(2482,9-2500)x0,0338=-169 mil lei
1 1 0 0

2.4.2. influentei modificarii productivitatii medii orare a muncii :

 wh = Ns t ( wh - wh )=292x2482,9x(0,0338-0,0308)=+2175
1 1 1 0

mil lei
3. influentei modificarii preturilor medii de vanzare unitare :
 pv =  qv pv -  qv pv =24500-24100=+400 mil lei
1 1 1 0

din care datorita :

3.1. influentei modificarii structurii produselor vandute pe produse :
g   qv pv' -  qv pv =24300-24100=+200 mil lei
i 1 1 0

3.2. influentei modificarii pretului de vanzare unitar:

 pv =  qv pv -  qv pv ' = 24500-24300=+200 mil lei
i 1 1 1

Concluzii :

- In urma analizei efectuate se constata ca la sfarsitul perioadei cifra de afaceri a

inregistrat o crestere cu 1400 mil lei adica in termeni relativi cu 6,1%; situatia
se apreciaza ca fiind favorabila si denota o crestere a veniturilor in urma
comercializarii produselor, acestea din urma satisfacand cu succes nevoile
sociale. Efectele cresterii veniturilor se reflecta in mod pozitiv asupra
rezultatului aferent activitatii de exploatare (conditie : ICA  ICh respectiv
106,1% > 102%), rezultatului brut si net al exercitiului, viteza de rotatie a
activelor circulante, etc.
- Cresterea cifrei de afaceri este rezultatul influentei pozitive a cresterii
volumului valoric al productiei vandute (aceasta a influentat majoritar ducand
la o crestere a productiei cu 1000 mil lei a cifrei de afaceri) si a cresterii
preturilor medii de vanzare (au condus catre o crestere a cifrei de afaceri cu
400 mil lei)
- Influenta volumului valoric a productiei vandute a avut cea mai mare pondere
in cadrul cresterii cifrei de afaceri si ea s-a datorat exclusiv folosirii intensive a
potentialului uman, respectiv cresterii productivitatii muncii ce a condus la o
crestere a cifrei de afaceri cu 2016 mil lei.
- Din punct de vedere al utilizarii extensive a fortei de munca se constata:
- reducerea numarului mediu de salariati cu 8 salariati a condus la o
scadere a cifrei de afaceri cu 616 mil lei, dar se apreciaza ca fiind
justificata din punct de vedere economic de cresterea productivitatii
muncii
- utilizarea incompleta a timpului de munca pe salariat ( t =-17,1 ore) a
condus la o scadere a cifrei de afaceri cu 169 mil lei
- Cresterea preturilor medii de vanzare a influentat pozitiv vanzarile ducand la o
crestere a lor cu 400 mil lei. La aceasta crestere au contribuit in aceeasi masura atat
modificarea structurii productiei cat si modificarea preturilor de vanzare unitare
ducand la o sporire a cifrei de afaceri cu 200 mil lei fiecare. Modificarea structurii a
condus la cresterea cifrei de afaceri prin cresterea ponderii acelor produse al caror pret
mediu de vanzare pe produse era mai mare decat pretul mediu de vanzare programat la
nivel de intreprindere, iar crestrea preturilor medii unitare denota o crestere a nivelului
calitativ al producitiei la acele produse.
26
 Consecintele modificarii cifrei de afaceri ca volum valoric asupra performantelor
economico-financiare ale firmei :

 asupra sumei cheltuielilor aferente cifrei de afaceri (C)

CA
1
C CA  Rc
1000
Rc

C  C 1  C 0 = 18 865- 18480= +385 mil lei

1
din care: CCA   CA1  CA0  Rc0 =1/1000 x 1400 x 800 = 1120 mil lei
1000
- cresterea sumei cheltuielilor cu 385 mil lei reprezinta un aspect normal al
activitatii, in sensul ca orice efort (C) trebuie sa genereze un anumit efect (CA)
- totodata cresterea cifrei de afaceri in calitate de efect al activitatii desfasurate,
presupune efectuarea in prealabil a unei cheltuieli (aprovizionarea cu materii
prime si materiale, remunerarea fortei de munca ) , determinand o crestere a
acestora cu 1120 mil lei , dar dinamica cifrei de afaceri trebiuie sa devanseze
dinamica cheltuielilor aferente (ICA> IC respectiv 106,1% > 102%)

 asupra sumei cheltuielilor cu salariile

CA
1
Cs   CA  Cs 1000
1000
Cs 1000

Cs  Cs1  Cs 0 = 2264-1848=+416 mil lei

din care datorita:
1
Cs
CA  (CA1  CA0)  Cs01000 =1/1000 x 1400 x 80=112 mil lei
1000

- Cresterea sumei cheltuielilor cu salariile cu 416 mil lei se explica prin cresterea in
conditiile date a CA (ce a determinat o crestere cu 112 mil lei a Cs), insa in acest caz
cheltuielile cu salariile efective la 1000 lei CA (92 lei) sunt mai mari decat cele
programate (80 lei).

 asupra sumei cheltuielilor fixe (Cf¹ººº)

Cf
Cf 1000  1000 Cf1¹ººº= 6603/24500 x 1000=270 lei
CA
Cf0¹ººº= 6468/23100 x 1000= 280 lei

27
 CA
Cf
Cf 1000  1000
CA
Cf

Cf 1000  Cf 11000  Cf 01000 = 270-280= -10 lei

din care datorita:
1000 Cf 0 Cf 0
Cf
CA  1000  1000 = (6468/24500 x 1000) –(6468/23100 x 1000)=
CA1 CA0
= 264 - 280= -16 lei

- reducerea Cf¹ººº cu 10 lei , reprezinta un aspect favorabil al activitatii desfasurate,

respectiv o crestere a eficientei acestora.
- cifra de afaceri influenteaza invers proportional asupra Cf¹ººº, cresterea sa
influentand in mod favorabil, deci conducand la o scadere a Cf¹ººº cu 16 lei
- trebuie avut in vedere ca la acest rezultat (scaderea Cf¹ººº) se ajunge atunci cand
ICA> ICf (respectiv 106,1% > 96,4%)

 asupra valorii adaugate aferenta cifrei de afaceri(VA)

CA
VA=CA  va
va

VA  VA1  VA o = 19800-18500= 1300 mil lei

din care datorita :

CA  (CA1  CA0 )  va 0 =1400 x 0.8=1120 mil lei
VA

- valoarea adaugata, ca plus valoare realizata in urma utilizarii potentialului de care

dispune firma, a creascut cu 1300 mil lei ca efect al cresterii gradului de valorificare
a resurselor materiale.
- cresterea veniturilor (CA) a inluentat majoritar cresterea valorii adaugate,
determinand o crestere a acesteia cu 1120 mil lei, ceea ce se apreciaza ca fiind o
evolutie normala

 asupra vitezei de rotaie a activelor circulante (exprimata ca durata medie in zile

a unei rotatii) si a efectului economic direct al modificarii acesteia.

CA
S T
v
CA
S

 v  v1  v 0 =97 – 90= +7 zile

28
 - atunci viteza de rotatie s-a incetinit, deoarece numarul mediu de zile necesar
efectuarii unei rotatii complete a activelor circulante a crescut cu 7 zile (se
apreciaza in mod nefavorabil)

din care datorita:

S0 T 0 S0 T 0
vCA 
CA1

CA0
=[(5775 x 360) / 24500] – [(5775 x 360) / 23100]= -5 zile

 Efectul economic direct al modificarii vitezei de circulatie

CA1  S1  T S 0  T  CA1
 
( v )
T
= = 7 zile x 68= 476 mil lei sau  CA1  CA0  T
 

Din care :
CA1
Efect
CA  (vCA ) = (-5) x 68= - 340 mil lei
T
- Incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante cu 7 zile genereaza o
imobilizare de capitaluri in suma de 476 mil lei
- Cresterea cifrei de afaceri, respectiv, influenta favorabila exercitata de aceasta
asupra vitezei medii de rotatie a Ac in sensul accelerarii acesteia cu 5 zile a
condus la o eliberare de capitaluri in suma de 340 mil lei (influenta favorabila)

 asupra pofitului aferent cifrei de afaceri(P)

CA
P= CA  pr
pr

P  P1  P 0 =5635-4620= +1015 mil lei

din care: PCA  (CA1  CA0) pr 0 = 1400 x 0.2 = +280 mil lei
- rentabilitatea unei firme se masoara in marime absoluta prin profit.Existenta sa
da credibilitate in solicitarea si acordarea de credite, investirii de capitaluri de
catre potentialii actionari, crearii surselor proprii necesare dezvoltarii
- cresterea cifrei de afaceri , in conditiile pr , influenteaza in mod favorabil, in
0

sensul cresterii masei profitului cu 280 mil lei (avnd in vedere ca ICA > ICh,
respectiv 106,1% > 102%)

 asupra indicatorilor de eficienta economica:

 Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

- prin valoarea adaugata la 1000 lei mijloace fixe ( VA 1000 Mf )

VA
VA 1000 Mf  1000
Mf
29
 VA1¹ººº=3143 mil lei
VA0¹ººº= 3189.7 mil lei

∆VA=3189.7 - 3143= +46.7 mil lei

1000 Mf (CA1  CA0)  va0

din care : VA
CA 
Mf 1
1000 = [(1400 x 0.8) / 6300] x 1000= +178 mil

lei

- prin profit la 1000 lei mijloace fixe ( P 1000 Mf )

P
P 1000 Mf  1000
Mf
P1¹ººº= 894.4 mil lei
P0¹ººº=796.6 mil lei
∆P= 894.4- 796.6 = +97.8 mil lei
1000 Mf (CA1  CA0) pr 0
din care : PCA 
Mf 1
1000 =[(1400 x 0.2) / 6300] x 1000=+44.4 mil lei

 Eficienta muncii pe baza indicatorului ‘Profit mediu pe salariat’ ( P / Ns )

P
P / Ns 
Ns
P/Ns 1= 5635/292 = +19.3 mil lei
P/Ns 0= 4620/ 300= +15.4 mil lei

P P1 P0
   = 19.3 – 15.4 = +3.9 mil lei/salariat
Ns Ns1 Ns 0

(CA1  CA0) pr 0
din care : PCA/ Ns  = (1400 x 0.2) / 292 = 0.96 mil lei/salariat
Ns1
- Profitul mediu pe salariat este expresia eficientei utilizarii factorului uman
astfel incat cresterea sa cu 3,9 mil lei/salariat se apreciaza in mod favorabil, ea
datorandu-se in principal cresterii cifrei de afaceri
- In conditiile factoriale date, cresterea cifrei de afaceri a condus la o evolutie
favorabila a fenomenului analizat, respectiv o crestere cu 0,96 mil lei/salariat

 asupra ratei medii de rentabilitate economica

P
Rec  100
At
 Rec  Rec1  Rec 0 = 31.5-32= -0.5%

Din care datorita :

(CA1  CA0) pr 0
CA
Rec
  100 = (1400 x 0.2) / 17885 = +0.015 %
At 1

30
 - reducerea rentabilitatii economice cu 0,5% a fost determinata de o devansare a
dinamicii profitului de catre dinamica activelor totale (IAt > IP respectiv
123,8% > 122%) apreciindu-se in mod nefavorabil
- de asemenea, la aceasta evolutie a rentabilitatii economice a contribuit si
viteza de rotatie a activelor circulante, care prin incetinirea sa (cresterea
numarului de rotatii) a influentat in mod nefavorabil si, de asemenea, rata
medie a rentabilitatii veniturilor a carei scadere a determinat reducerea Rec .
- Cresterea cifrei de afaceri, in conditiile factoriale date, a condus la o crestere a
rentabilitatii cu 0,015%, influent ace se apreciaza in mod favorabil

Modelul „c”

Se dau urmatoarele date :

-mii lei-
Nr
cr
t Indicatori Simbol Programat Realizat Δ Indici(%)

1 Cifra de afaceri  qv  pv 188160 209304 21144 111.2

Numarul mediu scriptic
2 de personal Ns 400 380 20 95
Numarul mediu de ore
3 lucrate intr-un an (ore) t 1500 1520 20 101.3
Fond total de timp de
4 munca (om-ore) T 600000 577600 22400 96.2
Cifra de afaceri medie
5 orara cah 313.6 362.4 48.8 115.6
Cifra de afaceri medie
6 orara recalculata cah' - 310 - -

CA= T  cah

T Ns

CA t

cah gi

cahi

CA  CA1  CAo = 209304-188160=+21144 mii lei

din care datorita:

1. T  (T  T )cah = -22400x0,3136=-7020 mii lei
1 0 0

din care datorita :

1.1.  Ns = ( Ns - Ns )  t  cah =-20x1500x0,3136=-9408 mii lei
1 0 0 0

31
 1.2. t = Ns ( t - t )  cah = 380x20x0,3136=+2383 mii lei
1 1 0 0

2.  cah = T 1(cah1  cah0) =577600x0,0488=+28187 mii lei

din care datorita :
2.1. gi  T 1(cah'  cah0) =577600x(0,310-0,3136)=-2079 mii lei
2.2. cah  T (cah  cah') =577600x(0,3624-0,310)=+30266 mii lei
i 1 1

Concluzii :

- in urma analizei efectuate se constata o crestere a cifrei de afaceri cu 21144

mii lei adica, in termeni relativi, cu 11,2 % ceea ce se apreciaza in mod
favorabil denotand o satisfacere optima de catre produsele comercializate a
nevoilor sociale
- rezultatul obtinut este efectul influentei factoriale astfel prezentate:
- fondul total de timp de munca nu s-a realizat cu 22400 om-ore ceea ce,
in contextul factorial dat, a condus catre o reducere a cifrei de afceri cu
7025 mii lei; influenta se apreciaza in mod nefavorabil denotand o
utilizare ineficienta a timpului de munca astfel:
 scaderea numarului mediu de salariati cu 20 de persoane, in
contextul dat, a condus la o diminuare a cifrei de afaceri cu
9408 mii lei; aprecierea acestei influente trebuie facuta in
functie de cauzele care au determinat aceatsa reducere de
personal (daca ea a fost facuta din cauza unei nerecrutari a
fortei de munca din punct de vedere calitativ si cantitativ
corespunzator cu sarcinile concrete ale programului de
activitate atunci influenta este una nefavorabila, daca insa ea a
fost determinata de o crestere a producitvitatii muncii sau a
gradului de inzestrare a muncii aceasta ea se apreciaza ca fiind
justificata)
 numarul mediu de ore lucrate de un muncitor intr-un an a
crescut cu 20 de ore ceea ce a condus la o crestere a cifrei de
afaceri cu 2383 mii lei ; se apreciaza ca o influenta favorabila
insa insuficienta pentru a cotracara efectul reducerii numarului
mediu de salariati
- Cifra de afaceri medie orara a crescut cu 48,8 ore, ea fiind factor calitativ ,
ceea ce a condus la o influenta majoritara a cifrei de afceri in sensul cresterii
acesteia cu 28188 mii lei , influenta ce se apreciaza in mod favorabil deoarece
este expresia productivitatii muncii pe de o parte, iar pe de alta parte are la
baza influenta pozitiva a cifrei de afaceri medii orare pe unitatea de produs, ce
a condus la o crestere a vanzarilor cu 30266 mii lei. Aceasta crestere a
contracarat scaderea cu 2079 mii lei determinata de modificarea structurii
productiei pe produse datorata cresterii ponderii produselor a caror cifra de
afaceri pe unitatea de timp pe produse era mai mica decat cifra de afceri medie
orara programata la nivel de intreprindere. Daca insa situatia este rezultatul
32
 raportului dintre cererea si oferta de pe piata pentru acele produse a caror
desfacere este asigurata rezulta ca ea nu poate fi apreciata in mod nefavorabil.

Modelul „e”

Se dau urmatoarele date :

Nr
crt Indicatori Simbol Programat Realizat Δ Indici(%)

1 Cifra de afaceri  qv  pv 24336 28881 +4545 118.67

2 Productia marfa fabricata Qf 23177 218470 +6293 127.15
Numar mediu de
3 personal Ns 520 512 -8 98.46
Valoarea medie anuala a
4 mijloacelor fixe Mf 2400 2760 +360 115
Valoarea medie anuala a
5 mijloacelor fixe active Mfa 1560 1822 +262 116.79
Volumul efectiv al
productiei vandute
exprimat in preturi
6 programate  qv  pv
1 0
- 26223 - -
Productivitatea medie
anuala a muncii
determinata pe baza Qf
7 productiei marfa (mii lei) Ns 44571.153 57560.546 +12989.393 129.14
Gradul de inzestrare Mf
8 tehnica a muncii Ns 4615.4 5390.6 +775.2 116.79
Ponderea mijloacelor fixe
direct productive in totalul Mfa
9 mijloacelor fixe (%) Mf 65 66 +1 101.53
Randamentul mijloacelor Qf
10 fixe direct productive (lei) Mfa 14.857 16.174 +1.317 108.86
Cifra de afaceri la 1 leu
CA
mijloace fixe direct
11 productive (lei) Mfa 15.6 15.85 +0.25 120.83
Gradul de valorificare a CA
12 productiei fabricate Qf 1.05 0.98 -0.07 93.33
-mil lei-

Qf CA
CA= Ns  
Ns Qf

33
 Mf
Ns
Ns

Qf Mfa
CA Ns Mf

CA Qf
Qf Mfa

CA  CA1  CAo = +4545 mil lei

din care datorita :

Qf 0 CA0
1.  Ns  ( Ns1  Ns 0) =-8 x 44571,153 x 1,05=-374,4 mil lei
Ns 0 Qf 0
Qf  Qf 1 Qf 0  CAo
2.   Ns1   =512 x 12989,393 x 1,05=+6983,09 mil lei
Ns  Ns1 Ns 0  Qf 0
din care datorita :
Mf  Mf 1 Mf 0  Mfa 0 Qf 0  CA0
2.1.   Ns1    =512 x (775,2 x 65 x 14,857)x1,05
Ns  Ns1 Ns 0  Mf 0 Mfa 0  Qfo
= + 4024,55 mil lei
Mfa  Mf 1  Mfa1 Mfa 0  Qf 0  CA0
2.2.   Ns1     =512 x (5390,6 x 1 x 14,857)x1,05
Mf  Mf 0  Mfa 0  Ofo
 Ns1  Mf 1
= +430,55 mil lei
Of  Mf 1 Mfa1  Qf 1 Qf 0  CA0
2.3.   Ns1    =512 x (5390.6 x 66 x 1,317)x1,05
 
Mfa  Ns1 Mf 1  Mfa1 Mfao  Qfo
= + 2518,98 mil lei

CA Qf 1  CA1 CA0 
3.   Ns1    =512 x 57560,546 x (-0,07)= - 2062,97 mil lei
Qf Ns1  Qf 1 Of 0 

Concluzii si propuneri:

- Cifra de afaceri a depasit valoarea anului precedent cu 4545 mil lei. Aceasta crestere
se explica prin influenta factorilor astfel :
 Factorul cantitativ, numarul mediu de personal, s-a redus cu 8 salariati si in
consecinta s-a diminuat si cifra de afaceri cu 347,4 mil lei, situatie justificata
din punct de vedere economic prin cresterea productivitatii muncii si a gradului
de inzestrare a muncii.
 Productivitatea muncii pe un angajat a crescut cu 29,14%, iar in conditiile
mentinerii constante a celorlalti factori de influenta, cifra de afaceri a crescut cu
6983,09 mil lei, acesta fiind de altfel singurul factor cu actiune directa care a
influentat favorabil indicatorul analizat
Dezvoltand analiza pe factori de gradul doi se observa ca sprirea productivitatii
muncii a fost consecinta cresterii gradului de inzestrare tehnica a muncii,
imbunatatirii structurii mijloacelor fixe in sensul sporirii ponderii mijloacelor fixe

34
 direct productive in total mijloace fixe si cresterii efciientei mijloacelor fixe
productive. Toti factorii de gradul doi au influentat favorabil cifra de afaceri.
 Desi cifra de afaceri a inregistrat tendinte favorabile fata de anul precedent, se
constat totusi ca ritmul de crestere a productiei fabricate a fost superior
ritmului de crestere a cifrei de afaceri ( ICA  118,67% < IQf  127,15% ) fapt ce s-a
reflectat intr-o majorare a stocurilor de produse.

Societatea trebuie sa ia masuri pentru lichidarea acestor stocuri intr-o perioada

viitoare, astfel incat sa se evite imobilizarea de resurse financiare in stocuri
nevandabile sau lent vandabile.
Ca masuri pentru cresterea vanzarilor si implicit a cifrei de afaceri se recomanda :
- dimensionarea productiei si a structurii acesteia in raport cu cererea prin
incheierea unor contracte ferme cu benficiarii
- diversificarea ofertei
- imbunatatirea calitatii produselor fabricate

35
BIBLIOGRAFIE :

1) G. Valceanu, V. Robu; N. Georgescu Analiza economico- financiara,

Editura Economica, Bucuresti, 2005
2) N. Geoegescu, V. Robu Curs de analiza economico-financiara, Editura ASE
3) Maria Niculescu Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997
4) M. Niculescu Diagnostic financiar , Editura Economica, Bucuresti, 2004
5) notite curs + seminar + consultatii

36