CAPITOLUL 1 Fobia sociala. Antrenamentul abilitatilor sociale »Necazul nu mai este muscator Cand razi de el si-l iei peste picior.” Shakespeare, Richard al II-lea Deseori, asul din mneca oamenilor de succes rimane inteligenta sociald, care le asigura suportul dezinvolturii in abordarea situatiilor sociale. Debarasate de inhibitii si spaime (sociale), acele persoane se simt in siguranta printre semeni si comunica er, Se misc impetuos in plasa de paianjen a relatiilor personale, profesionale si sociale, Talentul lor de a initia contacte si relatii umane, de a comunica persuasiv si seducator poate fi cheia reusitei in meserii sociale, cum ar fi vanzarile, negocierile, relatiile publice, jurnalistica, impresariatul, marketingul, managementul, diplomatia si politica. Ar putea prea hazardat si imaginim aceasta postura dezinvolta la indemana per- soanelor excesiv de timide, introvertite, inhibate, perfectioniste si singuratice. Deficitare in abilit&ti sociale, acestea se vor misca ezitant, impleticit si vor comunica greoi in viata personal, profesional si social. Timidul este anxios: roseste, tremur, suport cu dificultate contactul vizual si tine capul plecat. Introvertirul, lipsit de empatie, pierde contactul emotional cu interlocutorul si-i taie vorba inainte ca acesta si termine fraza Nervozitatea face ca vocea si fie monocorda, aspri. Teama de proximitate il face si evite intimitatea si contactul fiz Mai mult sau mai putin sporadic, persoanele lipsite de abilitiqi sociale manifest unele tulburari anxioase. De cele mai multe ori, poate fi vorba despre fobia socialét sau anxietatea socialdé. Aproape intotdeauna, acest fapt induce aparent banala anxierate de performantd, care submineaz’ capacitatea persoanei de a depasi teste si examene cu ul celui pentru obtinerea permisului auto. in situatii sociale normale, anxietatea social induce stiri de neliniste, nesigurantd si chiar panicd. La originea lor se afl o teama excesivi si difuz de critic’, de evaluare negativa, de penibil, de umilint®, de oameni straini, precum si diverse alte spaime irationale, adica lipsite de un mobil concret si de 0 cauza evidenta. Multi dintre noi duc pe picioare tulburari de anxietate despre care nici nu stiu cd poarté un nume. Evitim expunerea in public cu pretul unor eforturi psihice epuizante si2 SOCIALIZAREA $I RELATIONAREA INTERUMANA a unor ocazii de afirmare ratate. Chiar daca fobia trece relativ neobservati de anturaj, ea perturba totusi semnificativ rutina cotidian’ a persoanei in familie, in grup, la scoal’, la serviciu si mai ales in public. Am devenit preocupat de fobia social’ din intimplare. fl insoyeam pe doctorul belgian André Moreau la un congres al psihiatrilor (organizat de Spitalul Socola din Iasi), unde avea de prezentat doua lucriri pe tema comunicirii dintre terapeut si client. fi eram alituri, in spuza recunostintei anilor de ucenicie, Asistam inocent la dezbaterile privind impactul fobi ietii. Brusc, parc fulgerat, mi-am dat seama ci am dus in spate aceast4 fobie ca pe o piatr’ de moar’. Habar n-aveam c&-i spune fobie sociald. Nici cA timiditatea excesiva poate fi patologic’. Istoria personal mi-a fost devastati sporadic de unele tulburari de anxietate social. Constientizarea propriilor spaime a fost o iluminare. M-am intrebat: cate dintre trenurile vietii pierdusem ? Cate dintre bucuriile simple ale vietii le-am ratat? Dincolo de manifestiri extreme, precum inventica sau revolta impotriva regimului, am smuls bruma de succese la umbra scrisului solitar. {mi era mai ugor si fiu singur in fata hartiei de scris decat in public. M-am debarasat de inhibifii pe la 35 de ani, dup’ puscarie si presi. Fara ele, ratam cariera de universitar si de negociator. Din timidul de altidat’ a rimas sfiala si explozia. Sau poate c& nu. Desigur, tulburiirile de anxietate pot fi duse pe picioare : ele nu url& si nu dor fizic, Nu sunt catastrofe, nici tragedii. Sacdie, deranjeazi, consuma inutil energia si scurteaz’ aripile. Acest capitol ofer’ persoanelor mai mult sau mai putin lipsite de abilititi sociale doar un inceput de explicatie si speranti. Limbajul si ocaziile in care psihiatrii si psihologii aduc informatii de acest gen riman greu accesibile publicului larg, care are nevoie de ele, Doctorii Sorin Ene si Daniel Ionescu (2005) pot fi o fericits exceptie. Ce este anxietatea? Conform Dictionarului enciclopedic, anxietatea este 0 ,stare de neliniste care apare [...] in absenta unor cauze evidente («team firi obiect»), insofiti de fenomene organo- -funetionale de tipul palpitatiilor, jenei respiratorii, transpiratiei abundente etc. ”. Anxietatea se manifesti prin stiri difuze de neliniste, ingrijorare, insecuritate si spaim% mai mult sau mai putin irationale. Sursa se afli mai curdnd in imaginatie, att timp cat lipseste un mobil concret, identificabil aici si acum. Toate sunt emotii din familia fricii, dar nu sunt tocmai frica visceral si primar% declansati spontan in fata unui pericol coneret si iminent, Frica este o emotie primard. Ea premerge gandirii si proceselor cognitive. intai o simfim si dup% aceea o gindim, in sensul c4 ne dim seama ci ne este frict abia dup’ ce ne-am infricosat deja. Frica este indus spontan de un pericol concret, aici si acum (de exemplu, un cAine sau un om inarmat care se apropie ameningitor). Anxietatea este 0 emotie secundard. Gandirea premerge emotiei, in sensul ci ne imaginim mai intai primejdia (0 gandim), iar abia apoi ne inspiimantim, Gandim intai si simtim ce-am gandit. Astfel, anxietatea poate fi indus doar géndindu-ne la un caine,FOBIA SOCIALA. ANTRENAMENTUL ABILITATILOR SOCIALE 2 atunci cAnd el nu este prezent aici si acum. Este o fried adaptativa, care pregiteste organismul pentru confruntarea cu necunoscutul. La fel ca frica, anxietatea se afl4 in slujba supraviewuirii. Asadar, frica este indus% de cea ce este”, iar anxietatea de ,ceea ce gandim ca ar putea fi”. Ambele emofii sunt inrudite si au rolul de a pregiti organismul pentru intimpinarea unor primejdii reale sau imaginare. Ce ne-am face fir o minima stare de anxietate? Am putea riméne pasivi si indolenti, descoperiti in fata posibilelor primejdii anticipate de mintea noastr’. De exemplu, seara, la culcare, n-am mai pune destepttorul si sune si am intarzia la programul de dimineati. Apoi, examenele, discursurile, lucririle pe care le vom prezenta sefului sau profesorului, contractele pe care le vom negocia cu clientul etc. ar risca sine ia pe nepregitite. Ba chiar, daca cineva din preajma ar suferi un atac de cord, am astepta linistiti si-i treact si nu ne-am mai grabi st chem&m salvarea. Anxietatea este 0 emotie utili. Filosofia existentialist sustine chiar ci, fri angoasa existential’, am inceta si fim oameni Anxietatea {ine de uman, Totusi, doza conteaza ; nu-i bine atunci cand e prea putin’ si nici atunci cand e prea multi La © intensitate normal, anxietatea functioneazi ca o alarm auto: protejeaza, declansandu-se atunci cand intrusii pitrund in masin&. in doze excesive, anxietatea se comporti ca o alarma defect: se declanseaza atunci cénd nimeni nu este in preajma. Astfel, anxietatea in exces diuneazi, fiind ca o alarmi dereglat, atunci cdnd n-o putem opri din telecomanda. Se declanseazi prea repede, prea usor si prea des. incepe sa urle epuizant si incontrolabil. La © intensitate normal, anxietatea seamind cu apa dintr-o retea de irigatii: ¢ binevenita pentru a preintémpina seceta. Totusi, daca e prea multi si intrece masura, se revarsi peste diguri, inunda si distruge ceea ce trebuie protejat. La fel se intimpla si cu anxietatea in exces: inunda, sufocd si perturba psihicul uman. Daci se instaleaza ca 0 stare continua, anxietatea inventeaz primejdii care nu existd in realitate. lata un exercitiu care sugereaz acest lucru : Antrenamentul nr. 1 Ne temem oare de primejdii care nu exist cu adevarat ? Trainerul propune cursantilor exersarea discursului public. Tema discursul este curajul personal de a infrunta audienta. Apoi le cere tuturor s% inchid’ ochii si ii avertizeaz c& oratorul va fi desemnat prin aruncarea la intamplare a um cocolos de hartie sau prin atingerea cu mana a umarului unei persoane din sal. Imediat ce o persoan’ va fi tintiti de cocolosul de hartie sau atins% pe umiir, ea va iesi in fata audientei si, fra ezitare, va declama discursul. Trainerul se va preface c& se pregiiteste s arunce cocolosul sau si inceapi un periplu printre cursanti. Dupi cateva secunde de asteptare, le va cere tuturor si deschida ochii. Spre mirarea celor din sali, nimeni nu va fi fost scos in fat’, gata de discurs. Apoi, trainerul va spune: i rog si ridice mana pe cei care, micar pentru o clip’, s-au temut c& vor fi desemnati si vin in fat pentru discurs !