Capital ca ucenics teria lat Ugelshy despre demollarea socio-cognitvs 19% cfnd cele doud cétti majore ale sile, Géndire yi Himbgj (1962) $i Mintea tn societate (1978), au fost traduse ia englez. ta plus, chiac si ia Uniunea Sovieticd, scsiesile hui Vigotsky au intimpinat dificultafi — cle az fost in cele din urmii interzise de citre zegimul stalinist. Acest jucru este un paradox, deoarece Vigorsky era un marist convins, care crede cu title cE un factor important in modelares comportamentulci uman esce oxpanizarca socle-cognitiva ! fa tootia hit Piaget. solu! celorlalti oameni toare, cutille gi ciaile, jocnl si rerolvacea de or este anit de adesen wat de ce pein socialé si ci forjele istorice care modeleazd societaren trebuie Iuste in considerase | olitare $4 ac vrem si infelegem cum anume are loc dezvoltarea copiilor. Ficind cunostingi } 1 mas Lev Vigotsky cu scrierile lui Piaget, el & fost convins ci trebuie avansath 0 conceptie total diferiti vena of oft 2 Gespre dezvoluze — una cate vecea copiful nu doar ca individ’ ci sica parte a guitar, ea goat de cord “Hie Simin pURGgS Gs We dasa W iapestene eae an Ago a oe ent sodietate si felol in care aceste diferene seat depipite in cursul dezvoltiii; prin sea concepet in wase clailcatea Weestoi proces psihologia at putea deveni,credea e) un instrament pentra croarea une! societiti socialist: nai bune. Torn in ztmosfera paranoid care existe, fin anii 1930 fa Uniunea Sovietici, operele Ini Vigotsky au fost insimpinase cu suspiciune: teora despre natura umand, acceptabilé din punct de vedere politic in j acea petioudd, era bazatt pe reflexele condifionate pavloviene, ier fapral in sine cd ‘delle lui Vigotsky erwu tuai sofisticare a fost de afuns pentrs a fi tstat ca un prosczis, Cu siguranga cl a musit foarte tit, ca mediul particolac int comperente sunt parte Gi descrist in abstract; are parte 0 functic a malay oameni, Astfel, ‘ne-a determinat 82 rea lor odati cu varsta, acial si al proceselor Teoria Dezvoleatea copnitivi este fn eseng un proces social. Aceasta a fost tema principal a scriesilor Ini Vigotsky, iar satcina pe cate gi-a asumat-o a fost aceea de a aria aiijloacele prin carc funcjile intelectuale superioare — safionamentul, ingelegerea, planificatea, reamintices si aya mai departe — se dezvolta din expeciengele sociale ale copilslui A realizar acest-acrtprin Ineti umane pe tee nivelusi, si anume, tn acelasi an cu Piaget cel jaterpes si cef‘individusl, imtegraxea acestora determizind calea J iseratuck, jar dupa ce a | spttifick Gecinjcopil in pare, Pucem sf revi nivelucle dup cum ummeazé. sei sovietice) a predat ~ argi s cusind a devenit 1 Aspecte culturale sg local de progatire ©) © lucrare de-a sa desprt: ¢ ta acord cu credingele ssle marxiste, Vigotsky vedea natura mand ca Nevrologie in 1924 la @ pe va produs socio-cultural. Copiii ax tebuie si reinventeze lumea, jnat 38 se algoare catedrel = aa com pare si fi creant Piaget. Ei pot beneficia de ingelepciunea \ profesia sa de baz pind; acumulati de gencratiile antesioare si intr-adevir nu pot si evite acest i : _f luce fn interaciuaile lot ex cei care fi ingaijese. Astfel, fecare generatic S% pe umedi celei precendente, id culnira speed espectiv a j | ecatae sale iieloonnle, marciil, NCE W atsice = ponte» 0 dack at fi refit cat a lies giervolia in continuare, inainte de ao preda mai depatte generajiei ied sal i‘ ‘yeeo teorie comp! 7 2 Ce este predat mai departe? Vigotsky a utilizat conceptul de _ Sstrumente culturale penttu a descrie ceea ce mogtenese copii.ist Copan moni nin it Up dep dai circ Pain acest € inyelegea avi insromentele eehnologie, cis si pe cele peinotogice: pe de o pare, ncnusi precuss cle, ceasul, ‘picicietele, caleslatoasele, calendarcley oe eee page 1 site secanisme Bice, iat pe de alt PAE concept §f simbolusi ‘hath, cere, maernatien si worile stings, Pamee si valoti ca ieeva, eficenfa si potcrea. Achizigionasea wnoF pstéel de Instrumente i ajota pe coplt So ek ama ee Shee g mai accepiabile; psi intermedial Ios, avast si injgleagi com empl nputs gi rloha fe esenpal In socleeict mn cop inva cl experientele lor eotidiene so divizate in efimbajal este plin de cuvince de opel sfizis, 0 off, wel OF ‘i j, siprisiina vitoate cei case at gxilk de oprille activicit Ge insteamente tchaologice © | calendacele; pentra 2 le putes stépant teebuie snculcaté 386 apai important: decit fn alte cultati. "Tnstrumentele culrarale psthotogice st teh fn tandem; cu sigozangi, este cificl de spas ‘asul copil Toat individual: textului ca modal deavolrarea cognitied Sau PC txplorean in decals acest cublect satenesist Jp primal rind, ete felt in care vorbesc cella gi sublectele de fmansinitexe a caitoci de [a adult ta copil. Jn al doilea snd, limbajul Je epilor stil regleze activites: monologue 5 ‘angajeazd copii mic coeepiages lea vine ca sndicaror principal «! OF i semnul cf, de apt, copii au devenit capabili ‘sh utilzeze! ‘enim pindie, ob oduings ia dialoeesle ce cela deci exential so ee Petal se va inveoriza la impal potivit (pre ‘Hiejitul pexioadel pres