bagini, despre izntd de Mon- diografiact evo tirilor, nevoia ind de evoi i cinterbeli Ep argumentativ: {ex minimum 4 concrete etc.) si te, iar pentru o1 Realizeaza tnca- drares in context roman, Romanul realist de tip obiectiv Jon de Liviu Reskeanuy |. Particularitati ale textului narativ Eseu despre particularitatile unui roman realist studiat (de exemplu: temd, viziune despre lume, construcfia subiectului, particularititi ale compozitei, perspecticdt narativi, elmict na- rative, secvenft naratiod, episod, relafi temporale si spatiale, per- sontaj, modalitifi de caracterizare a personajlui etc.) INTRODUCERE 1 4. incadrare in context (opera autorului, epoca, specie fiterara) Romanul romanesc interbelic gi, implicit romanul realist modern, incepe sub auspiciile lui Liviu Rebreanu, a cirui oper st sub semnul unei ,poctici a organicului” (Mircea Muthu), coordonata fundamentala a creatiei sale si dimen- siune a realismulti cu accente naturaliste ‘Roman de tip obiectiv, Ion face parte dintr-o proiectata tri- loge pe tema pimantului sia condifiei {Aranului, urmérité in ‘oat’ complexitatea ei?Primul roman, Lon, prezint’ drama ranuluj ardelean integrat intr-o societate pentru care paman- {ul e, mai mult decat un mijloc de subzistenf’, un criteriu al valor individiale. Titlul romanului este semnificativ pentru intentia autorului de a face din Ton tipul generic al faranului ardelean, dar si de a sugera evolutia lui spre atipic, ca perso- raj puternic individualizat. Al doilea roman al trilogiei este Rétscoala, consacrat dramelor (aranimii din Regat,iaral trei- Jea roman, care urma si complice problematica pamantului ‘cu cea nationala\ in Basarabia, a rimas in stadiull de proiect: Raportul realitafii cu fictiunea a flicut obiectul preocu- parilor scriitorilor din toate timpurile, din Antichitate pana 397LIVIU REBREANU / Romanul realist detip obiectix o2 Precizeaz 2-4 caracteristc ale romani realist, prin care poy Inotiva neadtarea ‘perc in spocia era {in zilele noastre, dar problema aceasta se bucurd de 0 teo- retizare special odaté cu realismul. Putem spune c& Liviu Rebreanti ne propune o incercare de investigate literaré a umii f4ranesti de la finalul secolului XIX si inceputul vea~ cului XX. Specia predilecta care realizeaza acest deziderat este romanul, constructie epic’ fn proza, de mare intindere, ‘cu 0 aciune complexa la care participa un numar mare de personaje, angrenate in conflicte puternice. CUPRINS 2. incadrare intr-o categorie 2.1, Roman realist de tip obiectiv a. Intr-o fara in care civilizatia traditional, arhaici, a do- minat secole de-a randul, figura firanului a reprezentat 0 sursi de inspiratie majora. loan Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda sunt scriitorii care ofer& re~ perele unei tradifii solide in evolufia prozei romanesti de inspiratie rurala. Formula realismului obiectiv isi gaiseste expresia in ro~ ‘manul [on,a c&rui aparitie, in anul 1920, ,rezolvd o problemi si curmit o controversa” (B. Lovinescu): prin obiectivitatea ob- servatiei si prin aderarea la o estetic& de tip naturalist, Re~ breanu di o loviturd decisiva idilismului simandtorist i ideologiei poporaniste. ‘Curent literar dezvoltat in strans& legitura cu conditiile social-istorice ale secolului al XIX-lea, realismul se impune ca termen pentfu 0 noua orientate estetict, definita ca ,ex presie a banalitafii cotidiene” (Champfleury). Curentul se ca- racterizeaza prin reprezentarea veridic& a realithtii, prin absenta idealizarii personajelor sia circumstantelor in care actioneaz& acestea. Omul este prezentat ca un produs al me Giului social-istoric in care tréieste si cu care este in inter- dependenia. Profund influentat de pozitivismul teoretizat de A. Comte si de stiintele naturii, cu contributia revolu- tionard a lui Ch. Darwin, realismul propune o viziune obiectiva si impartiald asupra lumii. Destinul uman este supus unor legitii precise si unei cauzalitai adesea previ- zibile. Cu toate acestea, ,factorul irafional al viefit si principiul 03 Precizenz nea despre ‘existent in ral situcurd de o teo- spune c& Liviu Estigatie literara a siinceputul vea- acest deziderat ‘mare intindere, numar mare de 8, arhaica, a do- a reprezentat 0 wil Sadoveanu, tori care oferd re- ezei roménesti de expresia in r0- arezolvit o problenit obiectivitatea ob- fip naturalist, Re- i shménitorist $1 fur’ cu conditiile mul seimpune Bea, definitd ca ,et- eS a realititii, prin amstanjelor in care == un produs al me- ‘are este in inter- fivismul teoretizat ontributia revolu- propune o viziune Destinul uman este tai adesea previ- lal vietii si principiud Particular ale textulul narativ [>] sensitil” (S. Angelescu) continua s& participe la, mecanica existentei b, Romanul Jon renunfé la cligeele literaturii anterioare, oferind reprezentarea veridicé a vietii romanilor din Ar- deal, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Realitatea, cu circumstangele ei sociale, nationale, istorice, nu se limiteaza la 0 singurd clas& sociala, ci oferd fresca societafii transilvanene din perioada amintita. ¢. Axul central al romanului, personajul eponim, este depozitarul unor energii pe care le dezlnfuie in incercarea disperata dea se sustrage mediului social-istoric in care tra ieste, ins destinul su este guvemat de legitati si cauzali- titi previzibile 3 Precizeaza visi nea despre ime existent in roma- ful stdiat. 04 Prezints raportal reaitate- fete fnzomamul ales, 2.2. Viziune despre lume Viziunea despre lume infatisata in acest roman epopeic este strans legata de conceptia scriitorului despre literatura $i despre menirea ei. fn articolul doctrinar Cred (1926), ro- ‘mancierul roman formuleaza principiile estetice c&rora le va ramane credincios toata viata si care se regisesc in ma- rile sale romane realiste: Ion (1920), Piidurea spanzurafilor (1922) si Rascoala (1932) Pentru Liviu Rebreanu, literatura este ,creafie de onmerti i de vinfa”, iar romanul este discurs care ,fixeazi curgerea Deft, dt viet un tipar care i surprinde dinamisrnul gi fluiita- tea”. Universul romanesc este animat de pulsatia vieti, dar este epurat de accidental si nesemnifivativ, devenind ,0 oglindl selectiot, sintetica”. Scriitorul se dezice de realismul care copia sincer, fidel si fotografic lumea si cere ca roma- nul s& se indrepte spre un , realism al exenfelor”. Aceasta tra- iectorie moderna permite reprezentarea lumii cu o »privire” impartial’, cu o ,voce” impasibild, atribute ale unui narator = demiurg, omniscient si ubicuu, care urmareste existenfa umand angrenaté in fluxul oarbei deveniri 2.8, Raportul realitate ~ fictiune. Geneza romanului (© imagine relevanta pentru modul in care percepe scriito- ul romén raportul realitate ~ fictiune poate oferi geneza romanului on. In Mdirturisiri (1932), autorul afirma ca trei scene importante au dus la nasterea romanului care la con- 309