Anexa 2

Rezultatele generale obținute în urma chestionării cadrelor didactice

N St Med Sim Sluj Rela Per Adițional conform: Total

r. de iu p ba ții so
Vec Vârs viaț tom inter nali an mari copii/ domici
hi tă ă e p t i aj Te li
25 47 9 19 10 13 18 20 3 3 2 97 N
1.
R
5 30 22 12 22 18 22 19 2 3D 2 2 12 R
2.
4
16 46 14 22 18 22 18 22 3 2N 2 3 12 R
3.
6
4. 20 46 11 16 9 13 13 15 3 2 2 84 N

26 46 20 17 14 23 8 10 3 2 97 N
5.
R
12 34 16 12 14 18 24 19 2 3D 2 2 11 R
6.
2
7. 33 59 13 18 12 8 15 16 3 3 2 90 N

3 25 20 19 27 18 19 32 2 2 2 14 R
8.
1
6 30 19 19 18 28 29 33 2 2 2 15 P
9.
2 r
9 32 27 27 25 22 27 34 2 2 2 16 P
10.
8 r
34 59 19 9 18 27 17 18 3 2 2 11 R
11.
5
30 50 18 17 26 22 24 28 3 3 2 14 R
12.
3
15 38 20 13 22 22 21 25 3 2 2 13 R
13.
0
17 37 29 17 28 27 26 28 3 2 2 16 P
14.
2 r
5 24 20 20 23 25 15 21 2 2 12 R
15.
8
3 27 25 13 23 19 18 22 2 2 3 12 R
16.
7
30 56 17 12 26 26 17 20 3 3 2 12 R
17.
6
2 25 14 9 19 18 16 15 2 2N 2T 2 99 N
18.
R
10 30 26 24 25 28 26 21 2 2 2 15 P
19.
6 r
28 51 26 13 20 22 18 31 3 3 2 13 R
20.
8
30 53 27 27 23 27 29 31 3 3D 2 2 17 P
21.
4 r
8 31 15 19 25 23 21 24 2 2 2 13 R
22.
3
16 43 35 18 26 28 21 30 2 2 2 16 P
23.
4 r
15 41 23 10 26 17 21 22 3 2 2 12 R
24.
6
14 35 18 16 16 22 20 32 3 2 2 13 R
25.
1
16 44 15 22 31 24 15 22 3 3 2 13 R
26.
7
27 49 20 14 36 23 19 23 3 2 2 14 R
27.
2
14 37 21 13 26 26 19 1 24 3 2 2 13 R
28.
6
29. 12 40 11 19 9 18 17 13 3 3 93 N
Coeficientul de Inteligență Emoțională raportat la nivelul de stres și strategiile de coping alese de Cadrele
Didactice din instituția de învățământ secundar general

Nr. Punctaj EQ Etichetă Nivel de stres Coping emoții Coping problemă

1. 125 97 11 12
2. 25 Ridicat 124 9 10
3. 45 126 10 11
4. 145 84 11 10
5. 105 97 10 11
6. 45 112 11 12
7. 80 90 14 13
8. 60 141 10 10
9. 50 Primejdio 152 8 11
s
10. 45 Primejdio 168 9 11
s
11. 80 115 10 12
12. 85 143 11 11
13. 145 130 13 12
14. 65 Primejdio 162 10 10
s
15. 120 128 11 10
16. 85 127 11 13
17. 85 126 11 13
18. 145 99 12 12
19. 65 Primejdio 156 10 10
s
20. 100 138 10 12
21. 60 Primejdio 174 10 12
s
22. 105 133 12 12
23. 45 Primejdio 164 9 12
s
24. 105 126 14 12
25. 65 131 12 12
26. 105 137 12 13
27. 100 142 11 12
28. 40 Ridicat 136 9 10
29. 120 93 11 11
30. 45 127 13 12
31. 145 140 10 11
32. 165 73 10 10
33. 160 65 14 11
34. 150 99 10 12
35. 120 103 9 12
36. 105 98 10 10
37. 65 120 11 13
38. 65 113 10 12
39. 120 50 12 12

2
 40. 165 78 10 11
41. 145 81 11 11
42. 160 85 14 12
43. 60 Primejdio 177 8 11
s
Nr.
44. 65 St Med Sim Sluj
77 Rela Per Adițional
11 conform:
9 Total
45. Ve 110 de iu p ba
117 ții so
Vârs viaț tom inter nali an 14mari copii/ 13 do
46. chi 40tă Primejdio 177 i 8 aj Te 9mic
ă e p t
s ili
47. 5 8530 22 12 22 119
18 22 19 2 103D 2 11
2 124 R
1.
Maxim: 200 16 16
2. 6 30 19 19 18 28 29 33 2 2 2 152 Pr

3. 9 32 27 27 25 22 27 34 2 2 2 168 Pr

4. 17 37 29 17 28 27 26 28 3 2 2 162 Pr

5. 10 30 26 24 25 28 26 21 2 2 2 156 Pr

6. 30 53 27 27 23 27 29 31 3 3D 2 2 174 Pr

7. 16 43 35 18 26 28 21 30 2 2 2 164 Pr

8. 14 37 21 13 26 26 19 24 3 2 2 136 R

9. 15 40 26 16 32 24 33 35 3 3D 3 2 177 Pr

10. 7 30 24 22 30 28 33 30 2 3D 2 3 177 Pr

Anexa 3

Rezultatele inițiale ale grupului experimental selectat

Strategii de coping
Coping activ

Planificare

instrumSuport soc-

emoționalSuport soc-
Media P /E

Nr.
pozitivăReinter
substanțeReacțion la
comportamPasivitate

emoționalăDescărc

mentalăPasivitate
concurenteElim activ

acțiuneReț de la

Acceptarea

Negarea

religieOrient spre

1. 10 10 7 11 13 8 1 10/9 11 6 8 10 12 11 7
2. 11 9 11 10 11 7 2 11/8 11 9 8 7 7 10 7
3. 10 14 12 11 12 9 2 11/9 10 11 10 9 8 10 7
4. 10 11 9 8 11 10 2 10/10 12 11 15 4 9 9 7
5. 12 12 11 9 11 9 3 10/10 12 10 8 9 9 11 10
6. 15 16 11 10 11 8 2 12/10 9 8 10 8 10 13 12
7. 13 14 10 8 15 10 2 12/9 8 4 11 16 10 8 8
8. 13 11 8 9 10 10 3 10/9 10 7 9 14 10 11 6
9. 12 13 16 6 10 6 2 11/8 9 7 13 4 7 10 6
10. 11 11 8 7 13 4 2 9/8 9 7 10 8 5 10 6

3
Medie 11, 12, 10, 8, 11, 8, 2, 10,6/ 10, 8 11, 8, 8, 10, 7,
: 7 1 3 9 7 1 1 9 1 2 9 7 3 6

Valori medii ale rezultatelor obținute pentru grupul experimental al cadrelor didactice

Nr. N d/o Punctaj Nivel de stres Coping emoții Coping problemă

EQ
1. 2 25 R 124 9 10

2. 9 50 Pr 152 8 11

3. 10 45 Pr 168 9 11

4. 14 65 Pr 162 10 10

5. 19 65 Pr 156 10 10

6. 21 60 Pr 174 10 12

7. 23 45 Pr 164 9 12

8. 28 40 R 136 9 10

9. 43 60 Pr 177 8 11

10. 46 40 Pr 177 8 9

Medie: 49,5 Pr 159 9 10,6

4
 Anexa 4

Program de management al stresului

la cadrele didactice din învățământul secundar general

Scop:
Valorificarea strategiilor de dezvoltare a Inteligenţei emoţionale în scopul diminuării
stresului la cadrele didactice din Liceul Teoretic „Emil Nicula” Mereni.

Obiectivele ședințelor:
 Sensibilizarea profesorilor față de propria sănătate emoțională și față de consecințele
nefaste ale stresului pentru rezolvarea eficientă a problemelor - adaptabilitate;
 Învățarea unor metode și tehnici de profilaxie și gestionare a stresului la serviciu –
administrarea stresului;
 Formarea/dezvoltarea competențelor de autocunoaștere și autocontrol (identificarea
conflictelor interne și acceptarea trăirilor interioare) – relații intrapersonale;
 Cultivarea gândirii pozitive, atitudinii optimiste și a fericirii – dispoziție generală;
 Dezvoltarea abilităților de lucru în echipă, interacționare pozitivă și colaborare cu
persoanele din grup și din afara lui – relații interpersonale.
Grupul țintă:
10 participanți cu vârstele cuprinse între 25 - 59 de ani (adulți)
Durata:
Programul de valorificare este prevăzut pentru 10 ședințe a câte 1- 1,5 ore, care se
recomandă să fie desfășurate 1-3 ori pe săptămână (în aceeași zi a săptămânii și la aceeași oră).

5
 Locația:
Centrul de Resurse Educaționale Individuale (CREI) a Liceului Teoretic „Emil Nicula”
Mereni, raionul Anenii Noi.
Planul şedinţelor
Şedinţa nr. 1
Scopurile şedinţei:
 Cunoaşterea reciprocă a membrilor grupului
 Dezvoltarea coeziunii grupului
 Colectarea de informaţii

Etapele ședinţei
1. Salutul
2. Prezentarea membrilor grupului „Jocul numelor”
Scopul: Cunoaşterea membrilor grupului, axarea pe calităţile pozitive ale fiecărei
persoane, elaborarea unei atmosfere armonioase şi deschise cu ajutorul limbajului nonverbal.
Timpul realizării: 15 minute
Procedura: Fiecare pacient se prezintă, asociind fiecărui nume câte un gest. El îşi spune
numele şi face un gest ce i-ar caracteriza personalitatea (de exemplu: cântă la chitară sau doarme
etc.). Activitatea este continuată de persoana din dreapta sau stânga celui ce a început, repetând
toate numele şi gesturile anterioare. Activitatea continuă până au fost prezentate toate persoanele.
3. Prezentarea regulilor grupului
Scopul: stabilirea regulilor de comunicare şi lucru în grup pentru a crea condiţiile
necesare unui climat securizat.
Timpul realizării: 5 minute
După ce participanţii s-au prezentat, se trece la stabilirea şi însuşirea normelor şi regulilor
grupului. Se prezintă regulile de lucru în grup:
 Stil de comunicare bazat pe respect reciproc şi încredere reciprocă;
 Comunicare după principul „aici şi acum”;
 Participare activă;
 Atitudine pozitivă faţă de ceilalţi;
 Respectarea confidenţialităţii;
 Nu există răspunsuri corecte sau incorecte, atitudine sinceră faţă de tine şi ceilalţi;
 Respectare reciprocă.

6
 4. „Mingea fierbinte”
Scopul: a cunoaşte numele participanţilor. A iniţia cunoaşterea reciprocă în cadrul
grupului.
Timpul realizării: 15 minute
Materiale: o minge
Procedura: Jocul trebuie să se realizeze cât mai repede posibil. Mingea e foarte
„fierbinte” şi „frige”. Toţi stau în cerc. Conducătorul explică faptul că persoana ce prinde mingea
trebuie să se prezinte spunând:
- numele (cum i-ar plăcea să i se spună),
- de unde vine,
- unele preferinţe,
- unele dorinţe.
Toate acestea trebuie făcute cât mai repede posibil, pentru a nu se frige. Imediat ce s-a
făcut prezentarea, mingea e aruncată mai departe. Jocul continuă până când toate persoanele se
vor prezenta.
5. Exerciţiu de coeziune a grupului „Ghemul”
Scopul: cunoaşterea şi coeziunea grupului, conştientizarea stării emoţionale prezente şi
axarea pe calităţi pozitive.
Timpul realizării: 20 minute
Materiale: Ghem
Procedura: Grupul se aşează în cerc. Activitatea se începe, de la aruncarea ghemului fără
a face vreun pas, în acelaşi timp se spune numele, starea prezentă şi ceva bun persoanei căreia îl
aruncă. Cine prinde ghemul, apucă firul şi-l aruncă altcuiva, cu aceeaşi procedură şi aşa până se
termină ghemul fără a rupe aţa, doar ţesăm o pânză.
Evaluare: Cum v-aţi simţit? Cum apreciaţi şi valorificaţi unitatea pânzei? Se recunoaşte
grupul în pânză?
6. „Comoara din oameni”
Scopul: A favoriza cunoaşterea celorlalţi. A cunoaşte lucrurile comune. A stimula
coeziunea grupului.
Timpul realizării: 20 minute
Materiale: un număr de „fişe de căutare”, egal cu numărul participanţilor
Procedura: Conducătorul va trebui să elaboreze dinainte fişele de căutare, cu o serie de
instrucţiuni pe care grupul va trebui să le urmeze. Conducătorul împarte fişele de căutare şi
explică cum trebuie completate. Fiecare participant va încerca să completeze foaia cu numele

7
persoanelor ce satisfac „condiţiile” indicate. Sensul constă în a răspunde la toate întrebările, dar
dacă persoanele nu reuşesc, nu contează. Ordinea răspunsurilor e indiferentă. Conducătorul
trebuie să-i stimuleze pe toţi să se ridice şi să caute, să întrebe, să răspundă etc.
Evaluare: Cum v-aţi simţit? Cum a reuşit comunicarea în grup?
Note:
Fişa căutării comorii din oameni
- Caută 2 persoane ce vin din regiuni diferite.
- Caută o persoană ce ar avea aceeaşi ocupaţie ca şi tine.
- Caută pe cineva care îşi serbează ziua de naştere într-o lună cu tine.
- Caută pe cineva ce necesită îngrijire (mângâiere). Ofer-o.
- Caută pe cineva care se simte anxios, pentru că e într-o situaţie necunoscută.
- Caută 2 persoane cu care să inventaţi o regulă/un sfat. Notaţi-l.
- Caută pe cineva ce are aceeaşi mărime de pantofi ca şi tine.
- Vorbeşte cu cineva care ar vrea să vorbească despre felul cum te simţi tu în instituţia
educaţională.
7. Îmbrăţişări muzicale cooperative
Scopul realizării: depăşirea potenţialelor tensiuni existente la începutul unei prime
întâlniri.
Timpul realizării: 15 minute
Materiale: computer pentru muzică
Va suna muzica, timp în care toţi vor dansa prin încăpere. Când muzica va fi oprită,
fiecare va îmbrăţişa o persoană. Nimeni nu trebuie să rămână izolat.
Atunci când muzica va continua toţi vor dansa împreuna cu perechea. Odată muzica
oprită, va trebui să îmbrăţişeze o a treia persoană. La fiecare pauză va trebui să mai alăture o
persoană, îmbraţişarea crescând continuu.
Note: Jocul îşi propune să depăşească potenţialele tensiuni existente la începutul unei
prime întâlniri. Fiecare este lăsat să exprime ce simte şi cum a trăit jocul.
8. Feedbackul general şi ritualul de încheiere a şedinţei.

Şedinţa nr. 2
Scopurile şedinţei:
 Informarea participanţilor despre termenul de „stres”, „emoţie”,
„inteligenţă emoţională”, despre manifestarea acestui fenomen în instituţia
educativă şi despre relaţia dintre stres şi inteligenţa emoţională

8
  Colectarea de informaţii
1. Salutul
2. Prezentarea tehnicii de autoevaluare a nivelului de stres
Scopul: conştientizarea stărilor la nivel fiziologic, cognitiv, comportamental, emoţional,
conştientizarea motivelor ce provoacă stări stresante.
Timpul realizării: 25 minute
Fiecare membru al grupului este rugat să-şi evalueze stresul pe cele 4 nivele, să identifice
din lista de mai de jos sau să numească singur stările personale. Apoi să evalueze fiecare nivel pe
o scală de la 0-10.
Fişa nivelelor:
Nivel fiziologic - dureri de cap, stare de vomă, diaree, creşterea semnificativă a
temperaturii corpului, stare de leşin, transpiraţie excesivă, senzaţie de „gură uscată” , tahicardie;
Nivel cognitiv - „nu pot să mă concentrez”, „situaţia asta este îngrozitoare”, „sigur se va
întâmpla ceva grav”, „trec printr-o perioadă dificilă”, „nu sunt în stare să mă controlez”
Nivel comportamental - agitaţie, monotonie, stări depresive
Nivel emoţional - neajutorare, frică, iritare, dezamăgire;
3. Prezentarea teoretică: Inteligenţa emoţională - Stresul
Scopul: informarea cadrelor didactice despre prezenţa stării stresante provocate de
anumite cogniţii şi emoţii negative în instituţia educaţională;
Timpul realizării: 25 minute
Psihologul face o prezentare pe temele: inteligenţă emoţională - stres la cadrele didactice.
Scopul prezentării este de a familiariza fiecare profesor cu conţinutul psihologic al problemelor
lor. Psihologul stabileşte un contact cu fiecare participant. Se atrage atenţia cadrelor didactice
asupra similarităţii problemelor fiecăruia dintre ei.
4. Joc de rol
Scopul: conştientizarea şi evaluarea stresului şi identificarea schimbărilor în sensul
diminuării stresului.
Timpul realizării: 25 minute
Se lucrează în perechi. Fiecărei perechi i se prezintă sarcini scurte şi foarte simple (de
exemplu: discuţia cu directorul, informarea despre un control inopinat, informarea despre
şedinţa cu părinţii unui elev cu probleme de comportament etc.);
5. Evaluarea nivelului de stres şi a utilităţii jocului pentru fiecare participant
Scopul: evaluarea şi conştientizarea stresului şi identificarea schimbărilor în sensul
diminuării influenţei stresorilor.

9
 Timpul realizării: 10 minute
Participanţii sunt invitaţi să-şi evalueze stresul de la 0 la 10.
6. Tema pentru acasă
Scopul: pregătirea pentru şedinţa următoare
Timpul realizării: 5 minute
Implicarea activă în situaţiile ce au loc în instituţia educaţională şi observarea gândurilor,
emoţiilor în timpul exersării.
7. Feedbackul general şi ritualul de încheiere a şedinţei.

Şedinţa nr. 3
Scopurile şedinţei:
 Informarea participanţilor despre gândurile automate negative (distorsiunile cognitive).
Descrierea distorsiunilor cognitive.
 Informarea despre gândirea funcţională ca sursă a diminuării stresului.
 Învăţarea tehnicilor de dezvoltare a competenţei de management al stresului.
1. Salutul
2. Verificarea temei pentru acasă
Scopul: Analiza gândurilor automate a participanţilor în situaţiile din instituţia
educaţională.
Timpul realizării: 5 minute
3. Evaluarea stresului pe o scală de la 1 la 10
4. Prezentarea teoretică (distorsiunile cognitive) :
Scopul: informarea participanţilor despre gândurile automate negative (distorsiunile
cognitive). Descrierea distorsiunilor cognitive, care fac parte şi din strategiile de coping.
Catastrofizarea; Blamarea celorlalţi; Autoblamarea; Radicalizarea; Suprageneralizarea;
Deformarea selectivă; Autodeprecierea; Inferenţa; Emotivitatea; Etichetarea; Personalizarea;
Timpul realizării: 25 minute
5. Completarea fişei de evaluare a gândurilor automate
Scopul: conştientizarea subiectului în legătură cu sensul negativ pe care îl atribuie
evenimentelor. Rolul fişei de evaluare este de a înregistra situaţia declanşată, emoţia resimţită şi
gândul automat asociat. Sunt exersate câteva exemple în timpul şedinţei pentru a asimila bine
această tehnică şi a fi capabil să completeze astfel de fişe ori de câte ori se simte nervos.
Timpul realizării: 20 minute
Tabelul

10
 Situaţie Gânduri automate Emoţii
1. Astăzi am asistenţă la Nivelul clasei este foarte Anxietate, tristeţe,
oră jos; nelinişte, frică etc.
Nu voi face faţă;
Nu am proiectare zilnică;
etc.
2. Directorul mi-a spus Am fost făcut de ruşine Anxietate, tristeţe, furie
că nu am predat la Sunt neputincios
timp proiectele

Evaluare: Discutarea fişelor fiecărui membru în parte, evaluarea situaţiilor cu care se

confruntă, a gândurilor automate şi emoţiilor care apar în urma gândurilor.
6. Prezentarea tehnicii gândurilor alternative şi completarea fişei de
modificare a gândurilor automate în gânduri alternative
Scopul: găsirea alternativelor la gândurile automate negative
Timpul realizării: 20 minute
Gândurile alternative sunt opuse gândurilor automate pe care subiectul le consideră mai
raţionale şi mai aproape de realitatea obiectivă. (Anexa ???)
7. „Dorinţa”
Scopul: a învăţa explicarea tuturor detaliilor şi a aspectelor unei situaţii şi a stimula
imaginaţia şi creativitatea în căutarea soluţiilor.
A favoriza afirmarea propriei persoane şi sprijinul grupului în faţa evenimentelor
negative.
Timpul realizării: 15 minute
Materiale: marker şi panou de plastic
Procedura: Jocul începe prin expunerea tuturor problemelor ce le are fiecare. Se scriu pe
tablă, dar nu se discută. Cineva decide ce problemă inclusă în listă se va discuta, care pare mai
generală, mai importantă, şi o explică detaliat, pentru ca toţi să o înţeleagă.
Apoi toţi, îşi spun una din dorinţe sau un vis ce le-ar plăcea să se realizeze, dacă totul ar
fi posibil. Mai târziu, fiecare prezintă o soluţie clară şi reală, adecvată problemei alese. Dacă
rămâne timp, se discută şi problemele personale. Dorinţele şi soluţiile se scriu pe tablă, se
notează şi numele „sursei”.
Evaluare: Cum s-au simţit? Cum a contribuit fiecare participant la soluţionarea situaţiei?
8. Tema pentru acasă.
Exerciţiul: „Gând automat - gând alternativ”

Şedinţa nr. 4

11
 Scopurile şedinţei:
 Să utilizeze tehnici de gândire pozitivă
 Să folosească gândirea laterală (spargerea şabloanelor, dezvoltarea
inteligenţei emoţionale, creativităţi şi originalităţii)
 Să înţeleagă de unde provin dezavantajele într-o anumită situaţie sau
eveniment
 Să aplice psihologia emotivităţii orientate spre rezultate pozitive
1. Salutul. Introducere în tema şedinţei
Dacă consideri că totul va fi bine, atunci, şi binele va veni de la sine! Cineva spunea că
ești ceea ce gândești. Voi cum credeți?
Un om cu gânduri negative nu învinge niciodată, iar unul cu gânduri pozitive nu va
renunța niciodată! Toţi oamenii de succes au gândit pozitiv, gândește și tu!
2. Verificarea temei pentru acasă
Scopul: direcţionarea participanţilor pe un spectru pozitiv
Timpul realizării: 10 minute
Procedura: Fiecare participant povesteşte despre exerciţiile pe care le-a efectuat, descrie
gândurile care le-au avut atunci când erau expuşi în realizarea cerinţelor din instituţia
educaţională şi dificultăţile întâlnite în realizarea temei pentru acasă (dificultatea de a
conştientiza gândurile, emoţiile care apar în momentul respectiv).
3. „Ouăle zburătoare”
Scopul: Energizarea grupului, colaborarea şi dezvoltarea unei gândiri pozitive
Timpul realizării: 20 minute
Materiale: 3 Ouă, 6 metri de sfoară, scotch, 4 foi de hârtie a 4, 4 baloane
Procedura: Participanţii trebuie să formeze echipe de 3-5 oameni. Fiecărei echipe îi
revin următoarele materiale: 3 Ouă, 6 metri de sfoară, scotch, 4 foi de hârtie a 4, 4 baloane.
Fiecare echipă trebuie să construiască un aparat care le-ar permite să arunce oul în sus şi
căzând să nu se spargă. Se pot folosi numai materialele primite. Pentru aceasta se dau 7 minute.
După ce echipele termină construcţia aparatelor, se controlează eficienţa lor.
Evaluare: Nivelul colaborării în fiecare echipă
4. Prezentarea teoretică: gândirea pozitivă/gândirea negativă
Scopul: familiarizarea participanţilor cu gândirea pozitivă/gândirea negativă la
persoanele afectate de stres.
Timpul realizării: 30 minute

12
 Procedura: Participanţii vor primi nişte foi, pe o parte a foii vor desena simbolul
gândirii pozitive şi pe cealaltă parte gândirea negativă .
Să încercăm să-i dăm o definiţie gândirii pozitive
(Gândirea pozitivă este în primul rând o atitudine. Un mod de a privi lucrurile astfel încât
să aştepţi întotdeauna rezultatul pozitiv din orice situaţie. Să te aştepţi la urmări pozitive şi să
priveşti partea plină a paharului în orice situaţie. Gândurile pozitive creează emoții pozitive și în
ultimă instanță- sănătate! S-a demonstrat că oamenii se însănătoșesc pentru că se așteaptă să se
însănătoșească. Dale Carnegie spunea: Fericirea nu depinde de ceea ce ești sau de ceea ce ai. Ea
depinde doar de ceea ce gîndești! Voi ce părere aveți? Haideți să gândim pozitiv- haideți să fim
fericiți!
Potrivit psihoterapiei rațional- emotive, afecțiunile psihice se produc după modelul ABC
• A- evenimentul activator (poate fi eveniment exterior sau un gând)
• B- gânduri, idei, păreri despre ceea ce se întâmplă (ce cred eu despre A)
• C- Consecințele (emoții și comportamente)
D- Disputa (care ar fi avantajele?)
E- Efectele (rezultatul)
Cum funcționează?
• A- sunt bolnav/ă
• B- Asta este groaznic, mă simt rău, de ce eu trebuie să mă aflu aici?
• C- acest lucru mă dezamăgește( funcțională), asta este groaznic (disfuncțional)
Oferiți câte un exemplu din viața voastră!
Cum păcălim gândurile negative?
Pentru a profita din plin de principiul “fericirii proporționale” urmează câțiva pași care te vor
ajuta să păcălești gândurile negative:
1. Încearcă să reduci numărul de evenimente și experiențe negative din viața ta.
2. Încearcă să mărești numărul de evenimente și experiențe pozitive din viața ta.
3. Schimbă modul în care privești sau te gândești la evenimentele negative, astfel încât să nu mai
pară atât de rele sau negative.
4. Schimbă modul în care te gândești la viață în general, astfel încât să fii mai conștient și mai
recunoscător pentru lucrurile pozitive din viața ta. Nu lua lucrurile de parcă ți s-ar cuveni.
5. Când te încearcă gândurile negative, fă liniște în mintea ta! Poruncește-le să tacă și redu-le la
tăcere! Fă apel la minte, la logică, ca să alungi simțirile negative. Dacă vrei să-ți controlezi
emoțiile, atenția ta trebuie să se îndrepte asupra gândurilor care le-a generat.

13
6. Cu cât devii mai conștient de gândurile și emoțiile tale negative, cu atât mai mult te apropii de
eliminarea lor. Din interior către exterior, putem crea viața pe care ne-o dorim. Trebuie doar să
nu lăsăm exteriorul (atunci când este negativ la rândul său) să se reflecte negativ în interiorul
nostru.
7. Niciodată o emoție nu poate fi mai mare decât ceea ce ești tu în interior. Doar dacă nu îi acorzi
o atenție exagerată. Ceea ce își și dorește. Niciodată un gând nu poate să-ți acopere toate
celelalte gânduri și să le suprime. Decât dacă tu îi permiți acest lucru.
5. „Dacă”
Scopul: motivarea schimbării modului de a gândi, acceptarea posibilităţii respective ca
devenind realitate;
Timpul realizării: 15 minute
Procedura: Participanţii vor primi nişte foi şi vor fi rugaţi să scrie 5 întrebări care încep
cu „Dacă” şi care i-ar motiva să-şi schimbe modul de a gândi, acceptând faptul că posibilitatea
respectivă poate deveni realitate. Exemple „Dacă aş ajunge să fiu într-o formă fizică
excepţională”, „Dacă aş avea mai mult timp pentru familie?”
Evaluare: ce dificultăţi aţi întâlnit?
Privește aceste întrebări ca pe niște provocări ce trebuie depășite, apoi începe prin a-ți conduce
propria gândire către un nivel care îți permite să realizezi aceste provocări. A schimba felul în
care gândești înseamnă a-ți imagina în mod constant noi posibilități, a-ți testa limitele credinței și
a îndrăzni să încerci lucruri noi.
6 . Haideţi să repetăm împreună!
Scopul: învăţarea modului de a gândi pozitiv, aplicarea afirmaţiilor pozitive
Timpul realizării: 15 minute
(Mă simt în plină libertate. Ființa mea este pătrunsă de armonie și de iubire.
Mă iubesc și îmi iubesc trupul. Mă mândresc cu trupul meu și pe măsură ce îl cunosc, mă simt
din ce în ce mai bine cu el, pe zi ce trece.
Simt că gândesc pozitiv în legătură cu mine însumi. Las în urmă trecutul și încep o viață
nouă. Mă bucur de noua mea libertate și mă gândesc la viitor cu deplină încredere.
Încrederea în mine însumi crește în fiecare zi. Observ cu încântare cât de frumos e corpul meu.
Sunt fericit că acum începe o nouă etapă a vieții!
Imaginează-ți că ai o armată puternică, ea îți stă la dispoziție.
Ea îți va aduce o gândire pozitivă, fericire, pace interioară și tot ceea ce-ți dorești.
Această armată stă cu armele pregătite, gata să sară în ajutor. Dacă ești dispus să preiei comanda,
ea poate fi armata TA. Forța subconștientului vor fi soldații tăi, folosind-o vei putea realiza tot

14
ceea ce îți dorești să realizezi pentru că Nu contează cum bate vântul. Singurul lucru care
contează este cum îți întinzi pânzele la corabie!)
7.Temă pentru acasă: Creează 5 afirmaţii pozitive şi citeşte-le de 1-2 pe zi,
conştientizează gândurile pe care le ai întreaga zi.
8. Feedbackul general şi ritualul de încheiere a şedinţei.

Şedinţa nr. 5
Scopurile şedinţei:
 Dezvoltarea gradului de conştientizare despre sine şi despre ceilalţi
 Descoperirea strategiilor şi soluţiilor de a face faţă simptomelor şi
experienţelor stresante, de prevenire şi reducere a stresului.
 Îmbunătăţirea abilităţilor emoţionale şi creative.
 Recontactarea energiei personale vitale (copilul interior)

1. Salutul ( informarea participanţilor că va fi o şedinţă mai specială - art terapie)

2. „Desenează-ţi stresul”
Scopul: conştientizarea stării stresante a cadrelor didactice.
Timpul realizării: 30 minute
Procedura: Pe un fundal relaxant, participanţii vor primi câte o foaie şi creioane,
acuarele, guaş cu o diversitate mare de culori, apoi vor fi rugaţi să deseneze cum îşi văd ei
stresul, să fie atenţi la culorile pe care le aleg în desfăşurarea desenului. De asemenea, să fie
atenţi la gândurile automate care le au pe parcursul procesului de muncă.
Evaluare: fiecare membru în parte îşi va analiza lucrarea şi va răspunde la întrebările: Ce
gânduri a avut? Ce culori a folosit şi de ce anume aceste culori?
3. „Modificarea desenului”
Scopul: căutarea resurselor cu privire la stres
Timpul realizării: 30 minute
Procedura: Pe o muzică relaxantă, participanţii sunt rugaţi să modifice desenul realizat.
Sunt invitaţi să deseneze stresul într-un mod pozitiv.
Evaluare: Fiecare membru va analiza modificarea desenului şi va răspunde la întrebări:
de ce anume a făcut aşa? ce a descoperit? ce gânduri a avut? ce a aflat despre sine? Ce l-a făcut
să schimbe alte culori?

15
 4.Feedbackul general şi ritualul de încheiere a şedinţei.

Şedinţa nr. 6
Scopurile:
 să recunoască semnele stresului la ei şi la ceilalţi
 să exerseze modalităţi de a face faţă situaţiilor stresante
 dezvoltarea abilităţilor de dirijare a emoţiilor pentru a acţiona eficient în situaţii
neplăcute, dar inevitabile.
1. Salutul
2. Sănătatea emoţională şi bunăstarea ( informarea participanţilor despre
inteligenţa emoţională)
Scopul: informarea participanţilor despre sănătatea emoţională şi o dezvoltare emoţională
eficientă
Timpul realizării: 25 minute
3. „Numeşte emoţia”
Scopul: actualizarea vocabularului pentru conştientizarea emoţiilor cu intensităţi diferite
Timpul realizării: 20 minute
Procedura: Conducătorul aruncă mingea unui participant care numeşte o emoţie oarecare
(pozitivă sau negativă), apoi o aruncă următorului. Obligatoriu mingea să ajungă la fiecare
participant. Conducătorul discută cu participanţii despre starea pe care o aveau când spuneau o
anumită emoţie.
4. Tehnica „Roata conştientizării emoţionale”
Timpul realizării: 30 minute
(Algoritm
Etapa 1. Observarea și distanțierea
Scopul terapeutului: să realizeze raportul, să constate congruența clientului;
Instrucția clientului
1. Uitați-vă la „Roata conștientizării emoționale” și fiecare emoție apreciați-o după valoarea
dvs subiectivă, de la 0 pînă la 10 puncte așa cum le folosiți în viața reală. Plasați pe roată nota
pentru fiecare emoție:
0 puncte- această emoție nu este implicată în viața reală;
10 puncte - această emoție este adesea implicată.
2. Din emoțiile pe care le-ați apreciat de la 7 pînă la 10 puncte, desenați roata dvs.
3. Faceți pentru copilul/părintele dvs „Roata conștientizării emoționale”.

16
 Etapa 2. Inventarierea
Să clarificați cu clientul următoarele întrebări:
1. A-ți marcat în roata dvs emoțiile de la pol: iubire-ură, optimism-pesimism? Dar la
partener?
2. Care din cele mai negative emoții a-ți marcat în roata dvs? Dar la partener?
3. Care din cele mai pozitive emoții a-ți marcat în roata dvs? Dar la partener?
4. Din ce sentimente și emoții este alcătuită roata dvs? Dar la partenerul dvs?
5. Care emoții le-a folosit tatăl dvs cel mai des în situații negative?
6. Care emoții le-a folosit mama dvs cel mai des în situații negative?
7. Care emoții le-a folosit tatăl dvs cel mai des în situații pozitive?
8. Care emoții le-a folosit mama dvs cel mai des în situații pozitive?
9. Ce model de comportament pentru utilizarea emoțiilor îl alegeți pentru dvs, ca model de
urmat?
10. Face-ți o analiză a emoțiilor utilizate de partenerul dvs.
Etapa 3. Încurajarea situațională
La această etapă este necesar să-i oferi clientului încurajarea situațională, să-l inițiem în noi
acțiuni.
Etapa 4. Verbalizarea
Această etapă este dedicată pentru rezumarea consultației, expimarea realizării clientului,
acele schimbări care sau întîmplat cu clientul în urma lucrului cu terapeutul. Discutați despre ce
a însemnat comunicarea cu terapeutul. Ce concluzii poate face?
Întrebările care pot fi adresate clientului: Ce a însemnat pentru dvs întîlnirea de astăzi? Ce
experiențe a-ți dobîndit?
Etapa 5. Extinderea obiectivelor
Finisarea consultației și ieșirea din contact. Pentru asta este necesară discuția cu clientul la
următoarele întrebări:
- să scrie minimum 3-5 scopuri (pași), pe care clientul este pregătit să-i facă, pentru a mări roata
conștientizării emoționale cu alte emoții.
- să formeze o nouă roată a conștientizării emoționale, care include necesitatea unei stări
confortabile (balața) sentimente/emoții.)
5. „Vai de mine!”
Fiecare participant trebuie să spună pe rând „Vai de mine!” în mai multe moduri (de
exemplu: cu furie, teamă, veselie, nelinişte etc.)
Timpul realizării: 15 minute

17
 6. Feedbackul general şi ritualul de încheiere a şedinţei

Şedinţa nr 7
Scopurile şedinţei:
 Gestionarea emoţiilor de către pacienţi şi aplicarea lor în situaţii de stres
 Conştientizarea influenţei situaţiilor negative asupra stării emoţionale
 Asimilarea tehnicii de căutare a suportului în situaţii problemă

1. Salutul
2. „Exersează competenţele”
Scop: dezvoltarea competenţei de a rezista la situaţii de stres, cu minime consecinţe
negative asupra sănătăţii fizice şi mintale
Timul realizării: 20 minute
Participanţii sunt rugaţi să completeze tabelul prin identificarea:
-situaţiei/evenimentului stresant;
-reacţiilor emoţionale imediate (de exemplu: iritabilitate) şi de lungă durată (apatie);
- reacţiilor comportamentale (evitare, agresiune);
- reacţiilor cognitive (de exemplu: ce cred despre eveniment, ce cred despre capacitatea
mea de a face faţă evenimentului).
Tabelul
Situaţia/eveni Reacţii Reacţii Reacţii
mentul stresant emoţionale comportamentale cognitive
1.
2.
3.

3. Evaluarea stresului
Scop: identificarea influenţei situaţiilor stresante asupra sănătăţii, relaţiei în familie.
Timpul realizării: 15 minute
Participanţii sunt îndemnaţi să evalueze reacţiile emoţionale la situaţiile stresante şi să
identifice influenţa acestora asupra sănătăţii, relaţiilor, familiei etc. Apoi vor evidenţia tendinţele
cognitive şi comportamentale neadaptative.
4. „Convingerile mele”
Scop: identificarea convingerilor fiecărui participant.
Timpul realizării: 30 minute

18
 Procedura: Participanţii vor primi câte o foaie şi vor fi rugaţi să deseneze un tabel pentru
a identifica şi a nota convingere pe care le are despre instituţia educaţională, despre elevi/părinţi,
administraţie/colegi, despre reformele din sistemul de învăţământ, despre volumul de muncă pe
care o are sau despre lumea înconjurătoare. Este rugat să le evalueze şi să vadă în ce măsură
acestea sunt realiste şi te fac să te simţi bine. Dacă participanţii simt că aceste credinţe le
provoacă o perturbaţie, sunt îndemnaţi să intervină pentru a le schimba (De exemplu: „Nu voi
reuşi niciodată să predau raportul la timp” poate fi schimbată cu „E păcat că trebuie să acord mai
puţin timp familiei, dar asta înseamnă că în curând voi fi promovată”). După completarea
tabelului participanţii vor expune la ceilalţi membri şi împreună cu coordonatorul vor analiza.
Tabelul
Situaţia Emoţii Gândur Gândur Rezulta
i distructive i raţionale tul

5. „Sacii”
Scop: promovarea factorului „susţinerea sau căutarea suportului în situaţii de stres”
Timpul realizării: 20 minute
Participanţii îşi pun sacii pe cap. Pot să se mişte în voie sau să execute anumite mişcări în
ritmul muzicii (să sară, să se rotească etc.). Dacă sacul cade, persoana care l-a scăpat rămâne
nemişcată şi doar altcineva o poate ajuta, punând sacul înapoi pe cap, evitând însă căderea
sacului său.
Evaluare: Evaluarea poate fi începută prin punerea întrebării: de câte ori ai ajutat colegii?
Astfel poate fi început dialogul despre valoarea ajutorului în opoziţie cu individualismul şi
competitivitatea, chiar şi asumându-şi un risc personal. De asemenea, se poate face asociaţia
între nevoile suportului social pentru a trece mai uşor situaţiile cu care se confruntă.
6. Feedbackul şi ritualul de încheiere a şedinţei.

Şedinţa nr 8
Art terapie
Scopurile:
 Descoperirea strategiilor şi soluţiilor de a face faţă factorilor de stres.
 Îmbunătăţirea abilităţile emoţionale şi creative.
 Recontactarea energiei personale vitale (copilul interior)
1. Salutul

19
 2. Exerciţiul „Desenează frica ta”
Scopul: conştientizarea gradului de stres al participanţilor
Coordonatorul împarte foi şi le propune participanţilor să deseneze ceea de ce se tem cel
mai tare. După finalizarea desenului îi roagă pe participanţi să-1 intituleze şi să-1 comenteze.
3. Exerciţiul „Aici şi acum”
Scopul: depăşirea situaţiilor stresante „aici şi acum”
Coordonatorul strânge desenele, şi le propune participanţilor să se aşeze în cerc, după
aceasta, coordonatorul prezintă câte un desen şi îl roagă pe autorul lui să povestească despre
acele reprezentate. Apoi, coordonatorul întreabă pe participanţi: aici şi acum când te uiţi la
desenul tău îţi este frică sau nu, dacă da, de ce anume?
4. „Desenează-mi fericirea”
Scop: orientarea pacienţilor să trăiască starea de fericire
Procedura: Participanţii sunt rugaţi să deseneze cum se văd ei fericiţi. După care fiecare
membru va exprima desenul în cuvinte. De ce a folosit anumite culori? De ce anume acest
simbol şi nu altul? Ce semnifică pentru el asta? Ce a observat? Ce emoţii, gânduri a avut?
5. Exerciţiul „ Totul va fi bine”
Scop: implicarea activă a cadrelor didactice în suportul reciproc
Coordonatorul propune participanţilor să stea în cerc şi având toţi câte o foaie să
deseneze şi să scrie o urare vecinului pe care îl are alături, apoi să îl ofere acestuia şi să spună,
arătând la toţi membrii care este urarea pe care a făcut-o. Important să înceapă cu: ,,Eu ştiu ca la
tine totul va fi bine, deoarece...”
6. Feedbackul general şi ritualul de încheiere a şedinţei.

Şedinţa nr 9
Stresul şi relaxarea
Scopurile:
 Informarea participanţilor despre tehnicile de relaxare şi relaxarea progresivă.
 Dezvoltarea deprinderii subiectului de a utiliza relaxarea în diferite circumstanţe.
1. Salutul
2. Prezentarea teoretică: rolul relaxării în diminuarea stresului
Scopul: informarea membrilor despre stres şi relaxare
Timpul realizării: 25 minute
3. Metoda relaxării progresive

20
 Scopul: învăţarea metodei de relaxare; conştientizarea posibilităţii controlului emoţiilor,
în special, a stresului.
Timpul realizării: 30 minute
(Relaxarea mâinilor
Așeazăte comod, cu mâinile pe genunchi sau pe coapse. Încetinește-ți respirația, de parcă
te-ai apropia de o stare de somnolență. Concentrează-te asupra suprafeței de contact a mâinilor
cu corpul. Simte greutatea care apare în mâini. Cu cât îți vei simți mâinile mai grele, iar
suprafața de contact al lor mai mare, cu atât relaxarea va fi mai profundă, deoarece mușchii se
vor distinde mai tare. Treptat, senzația de calm îți va cuprinde întreg corpul.
Relaxarea feței
Găsește o poziție comodă pe scaun și respiră lent, ținând ochii închiși. Concentrează-te mai
întâi asupra mușchilor maxilarilor, care sunt unii dintre cei mai puternici. Când începe relaxarea,
se întâmplă să salivezi mai mult, ceea ce este un semn bun. Apoi relaxează-ți și alți mușchi: ai
frunții, din jurul ochilor etc.
Când fața este destinsă, faptul are un efect poitiv asupra întregului corp. Uneori poate fi
nevoie să completezi exercițiul, relaxând și alte părți ale corpului: ceafa, spatele, membrele.
Relaxarea totală
Prin acest exercițiu se poate ajunge la o stare de destindere a mușchilor prin contractarea
puternică a unui grup de mușchi și concentrarea asupra senzațiilor de destindere. Exercițiul poate
dura 10-20 minute.
Mâinile: Strânge și apoi desfă pumnul
Brațele: Încearcă să atingi umerii cu încheietura mâinii. Menține poziția. Revin-o la poziția
inițială. Întinde-ți brațele și degetele. Menține-ți încordarea, și apoi revino la starea inițială.
Umerii: Ridică umerii de parcă ai da din umeri. Menține un pic această stare, apoi revino la
poziția inițială
Gâtul: Apleacă pe spate capul, îmbingând-ul spre spătarul scaunului. Revino peste câteva
clipe la starea inițială.
Mandibula: Strânge din dinți. Menține această poziție apoi revino la cea inițială
Buzele: Strânge buzele. Menține poziția, apoi revino.
Limba și gâtul: Ridică și apasă limba de cerul gurii. Menține încordarea. Revino la starea
inițială.
Ochii: Închide ochii, strângând pleoapele. Menține poziția. Revino la starea inițială.
Fruntea: Ridică sprincenele, de parcă te-ai mira. Menține poziția. Revino.
Toracele: Inspiră adânc și încet. Oprește respirația. Expiră încet.
Abdomenul: Încordează-ți mușchii abdominali, trăgând burta înăuntru. Menține poziția.
Relaxează-te.
Coapsele: Încordează fesele. Menține poziția. Relaxează-te.
Picioarele: Întinde bine picioarele. Menține poziția. Revino la poziția inițială.
Labele picioarelor: Încordează-le. Menține pziția. Revino la poziția inițială.
Ancorarea bunei dispoziții

21
 Așează-te comod, relaxează-te și închide ochii. Amintește-ți de o situație care te-a făcut să
fii bucuros și să te simți satisfăcut. Imaginează-ți această situație în cele mai mici amănunte și
încearcă să memorizezi emoțiile pe care le-ai trăt atunci. În același timp, unește degetul mare și
ce arătător de la o mână. Repetă de câteva ori acest gest în timp ce retrăiești emoțiile de cândva.
Gestul pe care l-ai exersat te poate ajuta oricând să revii a starea emoțională plăcută pe care țe-ai
amintit-o pe parcursul acestui exercițiu.)

4. Exersarea metodei relaxării progresive

Scopul: evaluarea trăirilor, senzaţiilor, reuşitelor/nereuşitelor în procesul învăţării tehnicii
de relaxare.
5. Tema pentru acasă: Exersarea relaxării progresive
6. Autoevaluarea finală şi feedbackul general

Şedinţa nr. 10
Şedinţa de generalizare şi de planificare a viitorului
Scopurile:
 Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor, o funcţionare antistres
 Planificarea unui viitor armonios
 Focusarea pe emoţii şi gânduri pozitive
1. Salutul
2. Verificarea temei pentru acasă
3. Evaluarea rezultatelor programului de validare
4. „Călăuza veselă”
Scop: identificarea soluţiilor pentru depăşirea stărilor de stres
Timpul realizării: 20 minte
Participanţii se grupeaza în perechi, la o persoană i se închid ochii, celălalt îl ajută, stă în
spatele acestuia şi îi ia mâna în a sa, ca mai apoi să deseneze împreună copacul dorinţelor.
Sarcina e: conturarea coroanei şi a tulpinei copacului, înfrumuseţarea acestuia în aşa fel încât să
fie pe înţeles ce fel de dorinţe el e în stare să îndeplinească.
La final, toţi copacii sunt afişaţi pe tablă şi fiecare pereche vorbeşte despre copacul
dorinţelor sale, iar coordonatorul adresează întrebări de concretizare.
5. Tehnica „Ai înţeles desenul?”
Scopul: stabilirea unor expectanţe
Timpul realizării: 30 minute

22
 Materiale: Cariocă, foarfece, clei, ziare, reviste
Procedură:
Fiecare participant va avea o foaie de hârtie şi o cariocă. Ei trebuie să separe în două foile
printr-o linie perpendiculară şi să scrie în partea de sus a fiecărei jumătăţi: „Acesta sunt eu! Şi
Acesta e viitorul meu!”. Participanţii vor tăia fotografiile, cuvintele, desenele şi frazele despre ei
şi despre viitorul lor. Pentru partea cu denumirea „Acesta sunt eu!”, exemplele pot să includă
trăsăturile fizice, părţi ale corpului, haine, hobby, succese, trăsături ale personalităţii etc. Toate
aceste lucruri trebuie să fie lipite într-un singur loc, formând un colaj. Participanţii trebuie să
prezinte colajele lor grupului.
Evaluare: Prezentarea colajelor grupului. Întrebări pentru discuţie:
- au fost folosite simboluri pozitive sau negative?
- a mai folosit cineva simboluri asemănătoare?
5. „Urările mele celorlalţi membri al grupului”
Scopul: susţinerea reciprocă a membrilor grupului
Timpul realizării: 15 minute
Procedura: Participanţii sunt rugaţi să spună un gând şi o emoţie pozitivă persoanei care
îi este alături. Fiecare membru va primi şi va oferi urări de bine.
6. Vacanţa imaginară
Scop: exersarea creativităţii şi stării de bine din punct de vedere cognitiv şi emoţional
Timp: 20 minute
(Așează-te într-o poziție confortabilă și închide ochii. Amintește-ți de una din valizele tale
de voiaj. Vizualizeaz-o cu ochii minții, gata făcută și pusă frumos pe pat. Valiza e plină. Te uiți
(mintal) la ea și trebuie să-ți repeți cuvîntul vacanță . Intră în starea respectivă, convinge-te
singur ca e vacanță. Simte atmosfera scenei și elanul dorului de ducă spre locul tău preferat de
vacanță. Poate fi oriunde- aici banii nu contează, cu cît e mai scumpă vacanța ta cu atît e mai
bine. Acum ești gata de plecare. Închide-ți valiza. Acum ești la aeroport, gata de îmbarcare ( ai
ajuns aici în cea mai elegantă limuzină din lume cu șofer) și te urci în avion. Ai ajuns la
destinație. Totul este minunat, exact așa cum ai visat. Cu ochii minții, privește în jur…observă
fiecare detaliu – munții, marea, plaja, copacii, peisajul. Te plimbi, te bucuri de frumusețea din
jur, simți ce bine e să fii acolo, în mirificul decor al vacanței. Cînd vrei să revii acasa,
încordează-ți mușchii, apoi relaxează-te din nou și deschide ochii- păstrează-ți zîmbetul, - îți stă
bine cu el!)
7. Discuţia finală şi feedbackul general.

23
 Anexa 5
Rezultatele obținute pentru grupul cadrelor didactice după experiment

Nr St Med Sim Sluj Rela Pers Adițional conform: Total

. de iu p ba ții o
Vec Vârs viaț tom inter nali a mari copii do
h tă ă e p t ni aj /Te mi
1. 5 30 16 13 20 19 22 16 2 3D 2 2 115 N
2. 6 30 22 15 18 15 22 24 2 2 2 122 R
3. 9 32 22 24 20 24 24 33 2 2 2 153 Pr
4. 17 37 27 16 26 24 25 28 3 2 2 153 Pr
5. 10 30 22 24 22 20 22 15 2 2 2 131 R
6. 30 53 26 22 20 21 23 23 3 3D 2 2 145 R
7. 16 43 25 20 25 27 18 25 2 2 2 146 Pr
8. 14 37 22 8 22 25 14 22 3 2 2 120 N
9. 15 40 18 16 30 22 22 27 3 3D 3 2 146 Pr
10.7 30 21 20 23 27 30 22 2 3D 2 3 153 Pr
12, 36,2 22, 17,8 22, 22,4 22,2 23, 138, R
9 1 6 5 4
Planificare
Coping activ

instrumSuport soc-

Media P /E

emoționalSuport soc-
Nr.

pozitivăReinter
religieOrient spre
concurenteElim activ

acțiuneReț de la

substanțeReacțion la

Acceptarea

Negarea
comportamPasivitate

emoționalăDescărc

mentalăPasivitate
1. 14 14 10 12 15 8 1 12/1 16 11 12 10 12 11 9
2
2. 13 9 12 11 12 9 2 11/9 11 11 9 8 7 10 7
3. 15 14 15 11 14 9 2 13/1 10 11 10 11 9 10 8
0
4. 10 11 9 8 11 10 2 10/1 14 15 15 9 11 11 10
2
5. 12 12 12 10 13 11 2 12/1 12 10 8 9 9 11 10
0
6. 14 14 11 10 11 8 1 11/1 11 10 11 9 10 13 12
1
7. 14 15 10 8 15 10 1 12/1 8 6 11 16 10 9 9
0
8. 13 11 8 9 10 10 1 10/1 14 13 13 14 11 11 7
2
9. 12 13 16 7 11 7 2 11/9 12 9 13 6 6 10 7
10. 14 13 11 10 16 14 2 13/9 11 10 12 7 7 10 6
Medie 13, 12, 11, 9, 12, 9, 1, 11, 10, 11, 9, 9, 10, 8,
: 1 6 4 6 8 6 6 9 6 4 9 2 6 5

24
Compararea valorilor medii obținute înainte și după experiment

Nr. N d/o Punctaj EQ Calificativ Nivel de stres Coping Coping

e emoții problemă
1. 2 25 60 R N 124 115 9 12 10 12

2. 9 50 75 Pr R 152 122 8 9 11 11

3. 10 45 75 Pr Pr 168 153 9 10 11 13

4. 14 65 120 Pr Pr 162 153 10 12 10 10

5. 19 65 80 Pr R 156 131 10 10 10 12

6. 21 60 80 Pr R 174 145 10 11 12 11

7. 23 45 100 Pr Pr 164 146 9 10 12 12

8. 28 40 90 R N 136 120 9 12 10 10

9. 43 60 100 Pr Pr 177 146 8 9 11 11

10. 46 40 60 Pr Pr 177 153 8 9 9 13

Total: 49,5 84 Pr R 159 138,4 9 10,4 10,6 11,5

25