tf Capitolul 20 Politica, guvernarea giterorismul CControversa asupre conceptelor de bazhinsocologlapoltich 797 Politics guvernare stat 793 Paerea 798 Autoritarsm si demecraie 801 Expansiuneaglobaldademocatiel 804 ‘Ciderea comunisnulul 804 Expicarea popular democatiel 807 ‘Democrajainimpas? 809 Guvernareagbbald 811 Polltcle de paridin Marea Brianie 814° New Labour “B16 Schimbarea politic lsocald 820 Globalzaea sl migcaie sociale 621 Tehnologiajimigciie sociale 622 ‘Teor ssuprenafionalsmululinatiunll 824 Navonaliml socetateamodernd 824 Natlunifarastate 826 Minortile najonae | Uniunea Europeans 627 Niue st naionalmulin ren cus de dezvatare 827 Nationalism qigloblizare 629, Statul-natune identtates national siglbalzarea 831, ‘erorimal Origine terol ale terrsmului “832 “erorsm sviebol 838 Renumat 839 Intebari 881 Lectursuplisntare 841 Lagat irternet‘PN FEBRUARIE 2003 a0 auto pro- tere generale fit de rzboil nine din Tak (ei casts) In Lond, pote on nilon de pasoane agit insta a tae demonstra din ark vat east, Demonsrati de anergur asematoare savet oes Roma ila Barcelona nag ‘amici vas desSiguratn ore dinate. lume in New York pnd in Banga Eseimaile bate a han ale ums de peste 10 mlinne de protean 6 eri (Gunnin, 13 februari 2009), (eae hut posi coodonaet uni umd atidemare de persoane car nes in acceap an oracle din intcaga ame a ‘fo peogresulmas-medis. Disco dere probbiltates unui ribol a dominate isiunea gf aiele cu malt un! nant de eiment a planusle une! demonstra Antirtbol ayer in ava prince ‘medial mase-nedia, Grup ae abo suputut 4 eobilzee ssid dnt 9 fu varial de med sociale pein mato anunpu pe webie-u amen car au participat a protest din febrearie 2003 reas temert dite Uni ustinuce, dy democrats ents el ‘mai bun moda, exportl frat seul cident de democratic n Oretal Mi loca contazceavlole deb ale aes ‘un Alpi conserauraboll din Orient Mila xo scat una Ocidea Pett scbtne osu site pera Macs Bran, malt temeas ope cara int-un bd come de SUA srs rope mala ler cfs nor atic torte deel eer esnee delondone’ pe dat ale 2005 Ou Probe car noban mafic oon hei eye ger fae Aces bo de convinge Nan Ug teat otro rezluie explicit prin cas fs pei florea oe Impoaa Teka pent nerespecuren ree ONU snteriare In mare 200 iat Iacepat in celedin rn stoi tapos Trl eo astorne expla pasta NajundorUniteerschem apn lela fort neg, Ace capital dst mule dng moe Aicle prat nace proce psd leit Ineepem che cena come teor important a contort ba soli oli anim indeony on ceptl de puter. Dup scrawny considera pide global cma 4 democrat in ultiele dul deren prolemceguvecati global As woe "Benoa uel dnt shinbualeafe din cada partdeor pole beni, tee detent ensues hae intuit Nou aura: De erie police cece poled seo mai generac de clea Ja mgt sca, precumele din at le poeta ante menponte a Joiner conidenre nce ie tmodaltie nce ce sunt nena de sobatzare de chnologiatn schintae Ineo aioe pretnea pene a democaedncetnce ame gt de mie atonal inimena dete fon poltick pte sted whee [nfbrare 2003 sute de mi de oameni au lua ev asl strse pent protesta mp Intent bol cin Fak. ‘om examina sscensines nationalism Inconel va preentat dc des preuna dine temelemajoe ale socloge police deat: eri Controversa asupra conceptelor de baza in sociologia politica Politica, guvernare si stat Majrintscamenioe consis plien pet aber cheat un dome ‘sear cl nde, bor de Simi in Weenie Bre sat Wakington In scmt perpen, Pola pee nine pin st ste feoerre rennet sine nearorl py tr police To Ripa pitpiere perce dqtomedg ner space prs tc Iceobamrsinn Tecapene ioe de pe “Seine nde pe poi de guar Gos con af patent Senge inna Recon Seeman ne ode eo Serco mrpeldemn Sim de legge pci de a fou Fee ps op poe atk epoca Th recta mse un waa, ‘cl sugue inca mes majo pensioner roe Fite wa ena sl Sp eur tes monet fete in Aired pli un Ge cep See Ute 58 Rebs Cn 198 Dingle tes al eg Conn iene ir coals odo cm mt ‘Se dent cpl 2 Cobar {thins inabinlae’)- Acs se 1 Seerantatee Testor stipe de stteletadionae au fost nrodeau ‘ape deft, vel coool ‘tert de goer cetal find eaiy ‘cit Nags de suvernitte— fae fun gem define stoiatea asp ‘ne one o ite ar dba, ia inter cle consti pura supe ‘ndarcondenat! minors Tone ate Tenajte sn ia state suerane Coen Insel eaiionale, a joa: pope cond de rege saa < impaat em pes pin eongenth fa interest declare 0 condacen, Nisin ea depun police sa reo indent Tn mod obit doe 798 __ POLITICA, GUVERNAREA §1 TERORISMUL clue doninante sa orp inc es eine de pa tengo coment pelle gh ita motes nt tea cer cette a oetond eau erate pets ne och poi piniters ommm nt oporenapslorlo ant: Dea sit oxen nt cigar ‘Etec prone fe i caved menira done ose Ferman police nara Napali Senne me Git sprig afore poste defniesqmanbhide sine coming confer apstenen ls uml come oud Andi et tnt tani eran ci tue sco Acts ent Smet cae a at ld ‘Tira de Eat pete spine i Aependee Pr koe ‘ln dtr act ete Sie co papel ce door ‘a alts comin lor relgioeh Da aioli ya fist spain mal oa eh dele tare alt ern Et expen ‘a a preg sender inde uo comune eas linc Vor explo in dea ee tena aia, ie sg seen capi Patras er orn Seman, natura distributes pater sunt probleme central se oc pl- {ci Una dinwe figure tnceeetoure, Max Weber (espe scr opert a dacutatin Poltca,guvemarea sterorsmul 799 pital 1). dato dfifie gener pte Fexsjansa un om saya onal mde de Sica de inde propria lorwoigt nro aie de dominate chit Impo- fia opie manifest de celal cae parcip a acjune"(Gerth Mills 1948). Deneru Weber, puters priveyte bsinerea ‘pov cide manifesta chiar dack ali fu dors seas, Mal sotologi kau urmat pe Weber tn dine dire formele de puree cae tt ora cele cae unt aur. Sceptc cu pvr la abo din rake 1008, de exept deseo invaia ‘ondusk de ateriani, pers cl aa ave 9 Shrove capita dn partes Naor Tate; pia urmare au considera riboiul Sree nelegitim ~ o foosrecoerivd a Sure, Magritte formelor de puere a0 ‘ebazea doa pe fr ele sunt etna eo form oareare de ati Discuia ll Max Weber x pvr putere a concentat pe deren dinte ‘iertl ntegorh~ a pur deale"—de orate Peres etna tl sie {2 autora tadiionall charismatic 9 tabonal legal ucrittea radiinali ete tere leptin espectacacdeloe Enrale presale Weber «data cxen= pls domnia eet a fail de noi bin Europa medieval in schimb trite cBviomatic in de ok raph tradi, Ea se interned pe dlevoumentalartat unui lider de ete ‘ermal depre cae el cred ch a powell excepionae care inspirt Enrsirea. «Charisma, pentru Weber, ese ‘tka de pereonaltate sus Cistosg ‘Alot? Hier sunt deseo daca exemple de ‘dive cu autortate charismatic Tos, smack ve poate exerci fin modal na obigite autortatea snunitr profi de exempt 8 Th perspectiva hi Weber, majosiatea so= ctifilor de odinioart sau caracterixt pein Seructr de autora radoral, punctate peti de aparifi charsmatice. Tn iumen moder supine Weber, tovitteataionala 2 fost ro mai lt felocutt de sutoritates rafonal-igl a este puter legitimat prin ep ‘feglementt: promulgate mod eal: Ea Stpusep in oan ql biroeraille ‘Bode (lsctate in cpio 16), precum, ‘ia nvelal giver pe care Weber i Alessia cx organiza formal ce conduce ‘daphne aces (Gerth Mil 1948), Stepen Lakes alternative radiale O derma 0 pees radial a sa a pore at propo de sso Top Seca Lakes (1974 fe aca tle Leroi o pepe uidimes- ‘Tonal anpea pte Pima dinensiune rete pres in erent apc de trea pnt sisi al rope in oulicle verde ei ee gurl fear 8 shinbs pon fee meen altar in rk ca ipon la procs din febraie 200, abt dove fap peter ems orc Tor suine Ls concepal fates ete. “Or deve denise apes prey capnctten des dete ce de shi ae les pba Prin aceasta, Lakes fai spun ck gropue sa indivi (Gre a puss o por exert neal fin fren une! deci pein iar eater de cae dupa ela De ‘Serpe dine cil prin care ger ‘eta (cr en xa aii