SC.

ELLA PROSAN SRL

MODULUL 4
Tel. 0723.949388;

SERVICII DE INGRIJIRE CORPORALA

Notiuni fundamentale de igiena

Sector de risc pentru sanatate =probabilitatea afectarii sanatatii consumatorilor si

producatorilor de bunuri si servicii in cursul consumarii sau producerii acestora { boli infectioase,
parazitare, intoxicatii, accidente ),daca nu se respecta normele de igena .
Norme de igena = dispozitii obligatorii prin lege(Ordinul M.S.1136 din 27/06/2007).
Servicile si produsele comercializate trebuie sa fie de calitate, sa corespunda normelor sanitare,
standardurilor de calitate .
Drepturile consumatorului (FAO/ OMS ) :
-satisfacerea nevoilor fundamentale
-dreptul la informare
-dreptul la instruire si educare
-dreptul la despagubire
-protectie prin lege
I. Factori de risc pt. sanatate : agenti patogeni biologici, chimici, fizici
1. Agenti patogeni biologici : microorganismele - traiesc peste tot, mai ales in locuri insalubre :
bacterii, virusuri, paraziti, ciuperci, (boli infectioase si parazitare )
-bacterile : - saprofite, patogene, conditionat patogene
Conditii pt. inmultirea bacteriilor : apa, subst. nutritive, caldura (temperatura
+8C- +60C)
-spori = forme de rezistenta in natura
-virusurile : mai mici ca bacterile, se inmultesc in interorul unei celule, sunt mai rezistenti
in mediu ( v . hepatitei epidemice)
-paraziti : gasesc hrana si adapost in organism : viermi intestinali (oxiuri, giardia) scabia
-micetele : (fungi) -se dezvolta pe seama materiei organice, se inmultesc prin spori,
micozele fanerelor(unghii, par) rapid 24-48h la + 20C , micozele mucoaselor la
+30C - +37C-
 Caile de transmitere a bolilor infectioase si parazitare : aeriana, digestiva, contact, vectori
-aeriana : gripa, virozele respiratotii, TBC pulmonar, meningita,varicela, oreionul,
scarlatina, rujeola etc. Profilaxie :imunizari, izolarea bolnavilor, reducerea
microorganismelor din incaperi(aerisirea), igena individuala,
-digestiva : = bolile mainilor murdare : dizenteria, holera, hepatita acuta virala tip A,
Profilaxie: igiena personalului, unitatilor, protectia alimentelor, combaterea
vectorilor,
-contact direct- prin tegumente : tetanosul ( toaleta plagii, vaccinare ), infectii streptococice,
stafilococice ale pielii si mucoaselor, dermatomicozele ( boli ale pieli si ale
pielii paroase ) si onimicozele (unghilor), scabia
-prin contact sexual si prin sange contaminat: bolile venerice , inf. HIV-SIDA,
hepatitele ac. virale tip . B , C .
Profilaxia :depistarea si tratarea bolnavilor, fierberea, dezinfectarea, lenjeriei (
prosoape, cearceafuri etc.) dupa fiecare persoana, curatarea, dezinfectia si
sterilizarea instrumentelor.
Pentru fiecare persoana trebuie sa se asigure instrumentar si lenjerie
individuala , care apoi nu se mai foloseste decit dupa spalare si dezinfectie,
sterilizare,tratamentul medicamentos al bolnavilor trebuie insotit de o
deosebita grija pentru curatenie si igena personala pentru a se impiedeca
autoinfectarea si infectarea altor persoane .
Precautile universale -fiecare client, sangele, secretiile. instrumentele taioase folosite poat fi
considerat infectat HIV, virus hepatitelor . epid .B, C,
 2
-in caz de expunere -intepare accidentala se stimuleaza singerarea, se spala cu apa si sapun, se
dezinfecteaza, se prezinta la medic
-vectori : insecte - musca -aceleasi boli ca mainele murdare, tintarii - malaria, encefalita,
rozatoarele -leptospitoza , trichineloza (dezinsectia-la 3 luni, deratizarea la 6 luni)
Imunitatea = apararea organismului fata de microorganisme
Alergia = sensibilizarea organismului ( eruptii cutanate, socul anafilactic), fata de medicamente,
subst .chimice ( din crème, detergenti, parfumuri, dezinfectanti etc . ) TESTATI PRODUSUL INAINTE
DE FOLOSIRE .
II .Ambalare, etichetare , inscriptionarea produselor
 Producatorul - produse cosmetice - aviz sanitar pt . fiecare produs -M .S .
-respecta normele sanitare si standardele de calitate
-utilizeaza materii prime si materiale ce corespund
normelor sanitare si standurilor
-verifica cu labotatorul calitatea, si -elibereaza certificate
de calitate
Produsul= sa nu constituie risc pt . sanatate prin continutul chimic, microbiologic,
toxicologic, parazitologic sau poluare radioactiva
Ambalajul : -mentine cantitatea si calitatea produsului
- din materiale reciclabile
-avizate sanitar
-curate, dezinfectate, neinfestate
-sa nu modifice calitatea produsului, sa nu cedeze subs . toxice
Etichetarea : numele producatorului, tara, numele produsului, compozitia, termenul de
valabilitate, conditii de pastrare si mod de utilizare, precautii, standard de
calitate, lot, tradus in romaneste . Termenul de valabilitate este stabilit de
producator - nu se prelungeste !
 Transportul :- produselor cosmetice numai cu masini acoperite, uscate, igenizate, sa fie
insotite de certificate de calitate
-lenjeria curata: in saci de unica folosinta, in masini speciale, curate, acoperite
 Depozitarea si pastrarea prod . cosmetice -in spatii curate, dulapuri, pe rafturi, gratare
( curate, dezinfectate )-ferite de razele solare si inghet
 Falsificarea prod . : adaosul orcarei subst . intr - un produs cu scopul mascarii unor defecte
sau conferirii unor propretati pe care produsul nu le are prin originea sau
compozitia sa
- Substanţele şi preparatele chimice şi cosmetice trebuie să fie folosite în conformitate cu
instrucţiunile producătorului, în condiţiile legii.
Controlul substanţelor şi al preparatelor chimice periculoase se face cu respectarea următoarelor
condiţii:
a) anumite substanţe şi preparate chimice periculoase folosite în practica curentă trebuie să fie
însoţite de fişa de siguranţă a produsului - personalul care manipulează astfel de substanţe sau
preparate chimice periculoase trebuie să fie instruit şi să semneze fişa de instruire pentru protecţia
muncii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

III . Spatiile in care se desfasoara activitati de prestati de servicii

-Aviz sanitar- pt . proiectarea, amplasarea, extinderea, schimbarea destinatiei
-Autorizatia sanitara de functionare -cu 15 zile inainte de intrarea in functiune, sau cu ocazia unor
modificari in structura unitatii
-Utilitati -apa potabila rece si calda (peste 90C pentru dezinfectia lenjeriei), racord la canalizare,
iluminat natural si artificial, ventilatie naturala si artificiala, incalzire, sistem de colectare,
depozitare si evacuare a reziduurilor. - Este obligatoriu să existe chiuvetă pentru spălarea
materialelor rezultate ca urmare a efectuării procedurilor, precum şi chiuvetă separată pentru
spălarea şi dezinfecţia mâinilor, situată în camera de desfăşurare a procedurii (se asigură obligatoriu
apă potabilă curentă rece şi caldă, în cantităţi suficiente, săpun antibacterian, periuţă de unghii şi
prosop de hârtie de unică folosinţă sau dispozitive pentru uscarea mâinilor).
 3
Numărul optim de dotări sanitare se va stabili conform normelor de proiectare, în funcţie de
numărul de operatori şi clienţi ai unităţii.
-Cabinetul trebuie să fie dotat cu mijloace pentru precolectarea şi colectarea deşeurilor
periculoase, precum şi a celor menajere: recipient cu capac, pubelă, containere şi saci colectori de
unică folosinţă; Colectarea, depozitarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor se fac conform
prevederilor legale în vigoare
Deşeurile periculoase rezultate în urma activităţilor se colectează separat, se depozitează, se
transportă şi se neutralizează, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi
familiei nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate
din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date
privind deşeurile rezultate din activităţile medicale, cu modificările ulterioare. . Deseurile septice si
intepatoare se colecteaza separat si se incinereaza.
-Materiale -netede, usor de spalat si dezinfectat(lavabile), neabsorbante, ( faianta 1,8m ),
neporoase, de culori deschise
-Microclimat - temperatura -peste 20C
- umiditatea relativa - 35 -65 %
- viteza curentilor de aer -0,3 -0,5 m/s
IV. Aspecte specifice:
Cabinetul trebuie să asigure circuite functionale(clienti,personal,lenjerie,instrumente, deseuri) sa
aibă incinte separate pentru fiecare dintre următoarele activităţi:
a) accesul, înregistrarea şi aşteptarea clienţilor;
b) desfăşurarea procedurilor;
c) păstrarea echipamentului, instrumentarului şi a articolelor curate, dezinfectate şi sterile, în
dulapuri separate şi închise, în spaţii lipsite de praf şi umiditate, la care au acces numai persoanele
autorizate;
d) depozitarea echipamentelor şi materialelor utilizate pentru curăţenie.
- Se acceptă amenajarea cel puţin a unui spaţiu pentru curăţarea, dezinfecţia, sterilizarea
instrumentarului şi a materialelor refolosibile, în camera de desfăşurare a procedurilor.
- Cabinetul trebuie să fie dotat cu trusă sanitară de prim ajutor, uşor accesibilă, conform
prevederilor legale în vigoare.
-Materialele, instrumentele, accesoriile şi echipamentele de unică folosinţă se folosesc pentru un
singur client.Toate echipamentele, instrumentele şi materialele de unică folosinţă trebuie
îndepărtate imediat după ce au fost folosite la un client.
-Cabinetelor în care se desfăşoară activităţi de înfrumuseţare li se aplică dispoziţiile Ordinului
ministrului sănătăţii publice nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare Suprafeţele, instrumentele,
echipamentele şi accesoriile utilizate trebuie curăţate, dezinfectate şi/sau sterilizate, conform
prevederilor legale în vigoare, respectându-se recomandările producătorului.
- Se utilizează doar produse biocide. Soluţiile de lucru din produse biocide, utilizate pentru
dezinfecţie, se prepară, se păstrează şi se utilizează conform instrucţiunilor producătorului.
Toate recipientele şi containerele, altele decât ambalajul original al producătorului, folosite
pentru dezinfecţie, trebuie etichetate adecvat în privinţa conţinutului, concentraţiei şi datei la care
soluţiile de lucru au fost preparate.
Echipamentul electric, care nu poate fi imersat în lichid, trebuie curăţat prin ştergere şi pulverizat
cu un produs biocid.
-Procedurile pentru operaţiile de sterilizare, recomandate de către producătorul aparatului
utilizat în acest scop, trebuie să fie disponibile în cursul acţiunilor de inspecţie.
- Se admite posibilitatea sterilizării instrumentarului într-o unitate sanitară specializată. Dacă
sterilizarea se efectuează în altă parte decât locaţia cabinetului, trebuie să se facă dovada sterilizării
prin următoarele documente:
a) contractul încheiat între cele două părţi;
b) data sterilizării şi numele persoanei care a executat sterilizarea;
c) cantitatea şi tipul de instrumentar sterilizat;
d) tipul de sterilizare folosit, parametrii de sterilizare, tipul de aparat folosit;
e) condiţiile de transport al instrumentarului sterilizat.
 4
- Instrumentarul care necesită sterilizare trebuie să fie împachetat individual în ambalaje
aprobate pentru sterilizare sau în seturi care sunt folosite pentru o singură procedură.
-Ambalajele trebuie inscripţionate cu data sterilizării şi numele persoanei care a efectuat
sterilizarea. Ambalajele cu instrumentele sterilizate trebuie menţinute în condiţii corespunzătoare de
asigurare a sterilizării şi depozitate într-un loc închis, lipsit de umiditate şi praf, la care există acces
controlat. Este obligatorie afişarea interdicţiei de acces al persoanelor străine în locul/camera de
păstrare a obiectelor şi echipamentelor curate, sterile sau dezinfectate.
-Fiecare pachet cu instrumentar sterilizat trebuie monitorizat în privinţa sterilizării, utilizându-se
indicatorii chimici sau biologici.
-Procedurile de sterilizare efectuate conform recomandărilor producătorului aparatului se
înregistrează şi trebuie să fie disponibile în cursul acţiunilor de inspecţie.
Înregistrările procedurii sterilizării(se păstrează de către persoana responsabilă) trebuie să
cuprindă următoarele:
a) metoda şi parametrii de sterilizare;
b) data sterilizării;
c) cantitatea şi tipul de instrumentar sterilizat;
d) numele sau iniţiala persoanei care a sterilizat instrumentarul;
e) monitorizarea sterilizării prin indicatorii chimici sau biologici.
-Instrumentarul sterilizat şi depozitat conform prevederilor legale în vigoare, care nu a fost folosit
în decurs de 24 de ore de la data sterilizării, trebuie resterilizat înainte de folosire, excepţie făcându-
se pentru instrumentarul presterilizat.
-Persoana responsabilă cu sterilizarea instrumentarului trebuie să demonstreze în cadrul inspecţiei
că procedurile de sterilizare au fost executate corect şi optim.
Dacă se folosesc instrumente presterilizate, trebuie să existe documentaţia furnizată de
producător în care să fie descrisă metoda de sterilizare şi precizate recomandările de
depozitare şi menţinere a sterilităţii. Această documentaţie trebuie furnizată în cursul acţiunilor de
inspecţie. Persoanele responsabile cu depozitarea şi manipularea instrumentarului sterilizat trebuie
să respecte instrucţiunile producătorului de menţinere a sterilităţii.
Fiecare cabinet sau locaţie temporară trebuie să menţină înregistrările privind dezinfecţia şi
sterilizarea disponibile în timpul acţiunilor de inspecţie şi acestea trebuie să cuprindă următoarele:
a) date despre produsul biocid folosit (denumire comercială, aviz sanitar, fişă de securitate);
b) domeniul pentru care produsul biocid este folosit;
c) data, frecvenţa dezinfecţiei;
d) numele persoanelor care sunt responsabile cu dezinfecţia.
. Este interzisă folosirea creioanelor hemostatice sau a alaunului pentru a opri sângerarea.
- Înainte de începerea tratamentului se efectuează evaluarea stării pielii, cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) înainte de începerea tratamentului de înfrumuseţare, zona respectivă de piele sau unghie trebuie
evaluată;
b) dacă clientul prezintă în zona care urmează a fi tratată leziuni deschise, infecţii, inflamaţii sau
boli dermatologice, tratamentul trebuie amânat.

NORME TEHNICE ORDINUL MS 961/2016

privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private

Definiţii

Art. 1. — în sensul prezentelor norme, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) curăţare — etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în cadrul oricărei activităţi

sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie organică şi anorganică) de pe suprafeţe (inclusiv
tegumente) sau obiecte, prin operaţiuni mecanice sau manuale, utilizându-se agenţi fizici şi/sau
 5
chimici, care se efectuează în unităţile sanitare de orice tip, astfel încât activitatea medicală să se
desfăşoare în condiţii optime de securitate;

b) dezinfecţie — procedura de distrugere a majorităţii microorganismelor patogene sau nepatogene

de pe orice suprafeţe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenţi fizici şi/sau chimici;

c) produsele biocide utilizate în domeniul medical pentru dezinfecţie (tip de produs 1 şi 2) sunt
produse care conţin substanţe active definite în Regulamentul UE nr. 528/2012 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea
produselor biocide şi plasate pe piaţă conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr.
617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a
Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012
privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările şi completările
ulterioare;

d) dispozitivele medicale utilizate în procedura de dezinfecţie sunt reprezentate de accesorii

specifice utilizate în acest scop. Acestea fac parte din clasa lla şi llb şi sunt plasate pe piaţă în
conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 372/2015 privind înregistrarea dispozitivelor
medicale;

e) dezinfecţie de nivel înalt— procedura de dezinfecţie prin care se realizează distrugerea bacteriilor
în formă vegetativă, fungilor, virusurilor, micobacteriilor şi a majorităţii sporilor bacterieni; această
formă de dezinfecţie se poate aplica şi dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor
invazive, şi care nu suportă autoclavarea;

f) dezinfecţie de nivel intermediar (mediu) — procedura de dezinfecţie prin care se realizează

distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, a fungilor, a micobacteriilor şi a virusurilor, fără acţiune
asupra sporilor bacterieni;

g) dezinfecţie de nivel scăzut — procedura de dezinfecţie prin care se realizează distrugerea

majorităţii bacteriilor în formă vegetativă, a unor fungi şi a unor virusuri, fără acţiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate şi a mucegaiurilor;

h) antiseptic — produsul biocid care fie inhibă dezvoltarea, fie distruge microoganismele la nivelul
tegumentelor/mucoaselor intacte pentru prevenirea sau limitarea infecţiilor;

i) biofilm — un strat subţire de microorganisme care aderă puternic la suprafeţe organice sau
anorganice şi care este foarte rezistent la un unele substanţe biocide;

j) sterilizare — operaţiunea prin care sunt distruse toate microorganismele, inclusiv sporii
bacterieni, de pe obiectele contaminate, rezultatul acestei operaţiuni fiind starea de sterilitate.

Curăţarea

Art. 2. — (1) Curăţenia reprezintă rezultatul aplicării corecte a unui program de curăţare.

(2) Suprafeţele şi obiectele pe care se evidenţiază macro-sau microscopic materii organice ori
anorganice se definesc ca suprafeţe şi obiecte murdare.

Art. 3. — Curăţarea se realizează cu detergenţi, produse de întreţinere şi produse de curăţat.

Art. 4. — în utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare se respectă următoarele reguli

fundamentale:

a) respectarea tuturor recomandărilor producătorului;

 6
b) respectarea normelor generale de protecţie a muncii, conform prevederilor legale în vigoare;

c) se interzice amestecul produselor;

d) se interzice păstrarea produselor de curăţare în ambalaje alimentare;

e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul secţiilor sau compartimentelor, în

ambalajul original sau în recipiente special destinate, etichetate cu identificarea produsului.

Art. 5. — (1) Urmărirea şi controlul programului de curăţare revin personalului unităţii sanitare,
care, conform legislaţiei în vigoare, este responsabil cu prevenirea, supravegherea şi limitarea
infecţiilor asociate îngrijirilor medicale din unitate.

(2) Programul de curăţare este parte integrantă a planului propriu unităţii sanitare de prevenire,
supraveghere şi limitare a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale.

(3) Ustensilele de curăţare vor fi special dedicate fiecărei zone de risc identificate pe harta riscurilor
în

(4) Spaţiul de depozitare/dezinfecţie a ustensilelor şi materialelor utilizate din secţii/compartimente

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) pavimentul şi pereţii să fie impermeabili şi uşor de curăţat;

b) să existe aerisire naturală;

c) să existe iluminat corespunzător;

d) să existe cuvă sau bazin cu apă pentru dezinfecţia şi spălarea ustensilelor folosite la efectuarea
curăţării sau maşini de spălat cu uscător;

e) să existe suport uscător pentru mănuşile de menaj, mopuri, perii şi alte ustensile;

f) să existe chiuvetă, dotată cu dispenser cu săpun lichid, pentru igiena personalului care efectuează
curăţarea;

g) să existe pubelă şi saci colectori de unică folosinţă pentru deşeuri, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 7. — (1) întreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face după fiecare
operaţiune de curăţare şi la sfârşitul zilei de lucru.

(2) Ustensilele utilizate se spală, se curăţă, se dezinfectează şi se usucă, cu respectarea circuitelor

funcţionale.

(3) Curăţarea şi dezinfecţia ustensilelor complexe se efectuează conform recomandărilor

producătorului.

(4) Personalul care execută operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie a materialului de curăţare trebuie
să poarte mănuşi de menaj sau mănuşi latex ne sterile
- Ritmicitatea curateniei in unitate: permanenta, curenta, generala,
-Metode folosite: aspirarea, maturarea si stergerea umeda, scuturarea, spalarea, metode mixte
- Reguli: - curatenia se asociaza cu aerisirea
- dinspre locurile curate inspre cele murdare
-dinspre tavan spre podea
-curatenie in sistem umed
 7
-Apa folosita -pt. curatenie: potabila calda +35C-+40C, pt. clatire +60C-+65C
(favorizeaza uscarea )
-Substante chimice de spalare sa fie etichetate, avizate sanitar- sa nu fie toxice, sau corozive, sa se
poata indeparta usor prin clatire, sa emulsioneze grasimile, sa inmoaie si desprinda impuritatile:
eticetate ca produse destinate curateniei sau detergenti-deznfectante:
- Ustensile si materiale: adecvate, suficiente, separate pentru grupurile sanitare
- materialele de curatenie : lavete,buretii, periile, stergatoarele se spala zilnic cu detergenti aniionici,
se dezinfecteaza, se clatesc cu apa fierbinte ; se usuca,si se depoziteaza uscate in locuri special
destinate(cu paviment si pereti usor lavabili, conditii de spalare, uscare si depozitarea materialelor,
aerisit, iluminat)
- trebuie să existe chiuvetă cu apă potabilă rece şi caldă, dotată pentru igiena personalului care
efectuează curăţarea, conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
- trebuie să existe chiuvetă sau bazin cu apă potabilă, pentru dezinfecţia şi spălarea ustensilelor
folosite la efectuarea curăţării; dezinfecţia, spălarea şi uscarea materialului moale folosit la curăţare
se pot face utilizându-se maşini de spălat cu uscător sau maşini de spălat şi uscătoare;
Întreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face zilnic, după fiecare operaţiune
de curăţare şi la sfârşitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spală, se curăţă, se dezinfectează şi
se usucă. Curăţarea şi dezinfecţia ustensilelor complexe se efectuează în funcţie de recomandările
producătorului.

Dezinfecţia

Art. 8. — (1) Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare şi este urmată de clătire,
după caz. Excepţia este reprezentată de situaţia în care suportul care trebuie tratat a fost contaminat
cu produse biologice. în această situaţie prima etapă este de dezinfecţie, apoi se realizează curăţarea
urmată de încă o etapă de dezinfecţie şi clătire, după caz.

(2) în orice activitate de dezinfecţie se aplică măsurile de protecţie a muncii, conform prevederilor
legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele şi intoxicaţiile.

Art. 9. — Dezinfecţia prin căldură uscată sau flambarea este utilizată exclusiv în laboratorul de
microbiologie.

Art. 10. — Dezinfecţia prin căldură umedă se utilizează numai în cazul spălării automatizate a
lenjeriei şi a veselei, cu condiţia atingerii unei temperaturi de peste 90 grade C.

Art. 11. — (1) Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafeţelor netede şi a
aerului în boxe de laborator, săli de operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de
curăţare şi dezinfecţie chimică.

(2) Aparatele de dezinfecţie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor legale în vigoare,
sunt însoţite de documentaţia tehnică, ce cuprinde toate datele privind caracteristicile şi modul de
utilizare şi de întreţinere al aparatelor, pentru a asigura o acţiune eficace şi lipsită de nocivitate.

(3) Se va întocmi evidenţa orelor de funcţionare pentru lămpile de ultraviolete.

Art. 12. — Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea produselor biocide.

Art. 13. — (1) Produsele biocide utilizate pentru dezinfecţie în unităţile sanitare se încadrează în
grupa principală I, tip de produs 1 şi 2, conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi
utilizarea produselor biocide.
 8
(2) în unităţile sanitare, în afara produselor tip 1 şi 2, se mai utilizează şi produse biocide tip 4, 14 şi
18 (menţinerea igienei în zona de distribuţie şi preparare a alimentelor sau cele utilizate în
activităţile de deratizare şi pentru acţiunile de dezinsecţie).

(3) Produsele biocide încadrate în tipul 1 de produs sunt utilizate pentru:

a) dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare;

b) dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare;

c) dezinfecţia pielii intacte.

(4) Produsele biocide încadrate, conform prevederilor legale în vigoare, în tipul 2 de produs sunt
utilizate pentru:

a) dezinfecţia suprafeţelor;

b) dezinfecţia manuală a dispozitivelor medicale, dezinfecţia prin imersie, dezinfecţia la maşini

automate;

c) dezinfecţia lenjeriei/material moale.

Art. 14. —în funcţie de eficacitate, de timpul de contact şi de concentraţia utilizată, nivelurile de
dezinfecţie sunt:

a) dezinfecţie de nivel înalt;

b) dezinfecţie de nivel intermediar;

c) dezinfecţie de nivel scăzut.

Art. 15. — Este obligatorie respectarea concentraţiilor şi a timpului de contact specificate în avizul
produsului.

Art. 16. — Etapele dezinfecţiei de tip înalt aplicate instrumentarului care nu suportă
autoclavarea sunt:

a) dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;

b) curăţare;

c) dezinfecţie de tip înalt prin imersie;

d) clătire cu apă sterilă.

Art. 17. — (1) Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia înaltă a instrumentarului care nu suportă
autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu condiţia
menţinerii în cuve cu capac.

(2) în cazul soluţiilor pentru care producătorul indică mai mult de 30 de cicluri de dezinfecţie sau un
termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, după expirarea termenelor de valabilitate precizate la
alin. (1), este obligatorie testarea concentraţiei soluţiei cu benzi indicatoare speciale la începutul
fiecărei proceduri.
 9
Art. 18. — Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale termosensibile sunt
înregistrate într-un registru special, denumit Registrul de dezinfecţie înaltă a instrumentarului, în
care se completează următoarele date:

a) produsul utilizat şi concentraţia de lucru;

b) data şi ora preparării soluţiei de lucru;

c) ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecţie;

d) lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedură;

e) ora încheierii fiecărei proceduri;

f) testarea cu bandelete a valabilităţii soluţiei, dacă a fost efectuată;

g) numele şi semnătura persoanei responsabile de efectuarea procedurii.

Art. 19. — Igiena mâinilor şi dezinfecţia pielii se realizează după cum urmează:

a) spălarea simplă igienică a mâinilor se face utilizându-se apă şi săpun lichid; această procedură nu
este un substitut pentru dezinfecţia igienică a mâinilor.

b) dezinfecţia igienică a mâinilor se face prin spălare sau frecare, utilizându-se de rutină un produs
antiseptic de preferat pe bază de alcooli; în cazurile de infecţie cu Clostridium difficile dezinfecţia
igienică a mâinilor se face cu apă şi săpun, nu cu soluţii alcoolice;

c) dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin spălare sau prin frecare este procedura care se realizează
numai după dezinfecţia igienică a mâinilor, utilizându-se un produs antiseptic.

Art. 20. — Criteriile de utilizare şi păstrare corectă a produselor antiseptice sunt următoarele:

a) un produs se utilizează numai în scopul pentru care a fost avizat;

b) se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului;

c) se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în avizul produsului;

d) pe flacon se notează data şi ora deschiderii şi data-limită până la care produsul poate fi utilizat în
conformitate cu recomandările producătorului;

e) la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis şi închis corect;

f) flaconul se manipulează cu atenţie; în cazul flacoanelor cu antiseptic este interzisă atingerea gurii
flaconului, pentru a se evita contaminarea;

g) este interzisă transvazarea în alt flacon;

h) este interzisă recondiţionarea flaconului;

i) este interzisă completarea unui flacon pe jumătate golit în alt flacon;

j) este interzisă amestecarea, precum şi utilizarea succesivă a două produse diferite;

k) se recomandă alegerea produselor care se utilizează ca atare şi nu necesită diluţie;

 10
l) sunt de preferat produsele condiţionate în flacoane cu cantitate mică;

m) flacoanele trebuie păstrate la adăpost de lumină şi departe de surse de căldură.

Art. 21. — Procedurile recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc, se
efectuează conform anexei nr. 3 la ordin.

Art. 22. — Criteriile de alegere corectă a dezinfectantelor sunt următoarele:

a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;

b) timpul de acţiune;

c) în funcţie de secţia din unitatea sanitară în care sunt utilizate, dezinfectantele trebuie să aibă
eficienţă şi în prezenţa substanţelor interferenţe: sânge, puroi, vomă, diaree, apă dură, materii
organice;

d) să aibă remanenţă cât mai mare pe suprafeţe;

e) să fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza;

f) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte inflamabil şi
inflamabil) pentru personal şi pacienţi;

g) să fie uşor de utilizat;

h) să fie stabile în timp;

i) natura suportului care urmează să fie tratat;

j) riscul de a fi inactivat de diferite substanţe sau condiţii de mediu, aşa cum este prevăzut în fişa
tehnică produsului;

k) să fie biodegradabile în acord cu cerinţele de mediu.

Art. 23. — (1) Reguli generale de practică ale dezinfecţiei:

a) dezinfecţia completează curăţarea, dar nu o suplineşte şi nu poate înlocui sterilizarea sau

dezinfecţia de tip înalt în cazul dispozitivelor termosensibile;

b) pentru dezinfecţia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra agentului patogen

incriminat sau presupus;

c) utilizarea dezinfectantelor se face respectându-se normele de protecţie a muncii, care să prevină

accidentele şi intoxicaţiile;

d) personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile
proceduri sau la noile produse dezinfectante;

e) în fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie să existe în

mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care personalul responsabil va înregistra tipul operaţiunii,
ora de efectuare şi semnătura; aceste persoane trebuie să cunoască în orice moment denumirea
dezinfectantului utilizat, data preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune, precum şi concentraţia
de lucru.
 11
(2) La prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:

a) cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus dezinfecţiei;

b) folosirea de recipiente curate;

c) utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate şi eficacitate, conform unei corecte
practici medicale, pentru a se evita contaminarea şi degradarea sau inactivarea lor.

(3) Efectuarea controlului chimic şi bacteriologic, prin sondaj, al soluţiilor dezinfectante în curs de
utilizare se realizează prin intermediul bandeletelor test aferente produsului.

Art. 24. —Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare pentru suprafeţe, instrumentar şi
echipamente trebuie să ţină cont de categoria din care acestea fac parte: noncritice, semicritice şi
critice.

Art. 25. — Suprafeţele, instrumentarul şi echipamentele sunt clasificate după cum urmează:

a) critice — cele care vin în contact cu ţesuturile corpului uman sau penetrează ţesuturile,
inclusiv sistemul vascular, în mod normal sterile.

b) b) semicritice — care vin în contact cu mucoase intacte şi nu penetrează bariera

tegumentară, cu excepţia mucoasei periodontale sau pielea având soluţii de continuitate.

Acestea ar trebui să beneficieze de cel puţin dezinfecţie la nivel mediu.

Suprafeţele inerte din secţii şi laboratoare, stropite cu sânge, fecale sau cu alte secreţii şi/sau excreţii
potenţial patogene, şi căzile de hidroterapie utilizate pentru pacienţii a căror piele prezintă soluţii de
continuitate sunt considerate semicritice;

c) noncritice — care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact numai cu pielea
intactă a acestuia. Aceste dispozitive trebuie să fie curăţate şi trebuie aplicată o dezinfecţie scăzută.

Suprafeţele inerte, cum sunt pavimentele, pereţii, mobilierul de spital, obiectele sanitare ş.a., se
încadrează în categoria noncritice.

Art. 26. — Metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să
fie tratat sunt prevăzute în anexa nr. 4 la ordin.

CAPITOLUL IV

Sterilizarea

Art. 28. — Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale ale cărei rezultate depind de
buna funcţionare a aparaturii utilizate şi păstrarea corespunzătoare a materialelor sterilizate.

Art. 29. — Sunt obligatorii controlul operaţiunilor, respectarea procedurilor, precum şi asigurarea
cerinţelor specificate în standardul EN ISO 9001/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 30. — Unităţile sanitare trebuie să garanteze acelaşi nivel de siguranţă a pacienţilor, atât în
cazul utilizării de dispozitive medicale achiziţionate de pe piaţă, cât şi al utilizării celor sterilizate în
unitatea sanitară.

Art. 31. — Este interzisă reprocesarea în vederea reutilizării a dispozitivelor şi materialelor de unică
folosinţă.
 12
Art. 32. — Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi sterilizate trebuie curăţate
şi dezinfectate înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat.

Art. 33. — Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor conexe,

respectiv curăţarea, dezinfecţia şi împachetarea, stocarea şi livrarea, va ţine cont de necesitatea
respectării circuitelor funcţionale. Este interzisă realizarea acestor activităţi în alte spaţii decât cele
desemnate.

Art. 34. — Serviciul de sterilizare din unităţile sanitare de orice tip trebuie să fie amenajat într-un
spaţiu special destinat, în vederea desfăşurării activităţilor din etapele menţionate.

Art. 35. — Organizarea activităţii serviciilor de sterilizare cuprinde:

a) asigurarea spaţiilor derulării activităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

b) circuitele funcţionale, recipientele şi mijloacele de transport;

c) asigurarea condiţiilor de calitate a mediului în care se desfăşoară procesul de sterilizare;

d) verificarea stării de funcţionare a aparaturii;

e) sistemul de control al procesului;

f) procedurile de marcare şi asigurarea trasabilităţii produselor finite;

g) tratarea neconformităţilor procesului de sterilizare;

h) înregistrarea şi arhivarea datelor privind parcursul procesului, cu menţionarea datei primirii

produsului de sterilizat, secţia de provenienţă, numărul tranşei de sterilizare, data trimiterii pe secţie
a produsului sterilizat, numele persoanei care a efectuat sterilizarea;

i) instruirea personalului;

j) asigurarea echipamentului de protecţie al personalului.

Art. 36. — Circuitele se stabilesc astfel încât să asigure

securitatea personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor medicale.

Art. 37. —în unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează prin metode fizice (abur sub
presiune), precum şi prin metode combinate fizico-chimice (plasma).

Art. 38. — Sterilizarea cu aburi sub presiune trebuie să fie metoda de elecţie, dacă dispozitivul
medical suportă această procedură. Metoda fizico-chimică (plasma, care utilizează ca agent de
sterilizare peroxidul de hidrogen) se poate utiliza pentru sterilizarea instrumentarului care nu
suportă autoclavarea.

Art. 39. — Sterilizarea se realizează numai cu aparate autorizate şi avizate conform prevederilor
legale în vigoare.

Art. 40. — Presiunea, temperatura şi timpul de sterilizare reprezintă valori de siguranţă pentru
eficacitatea sterilizării în funcţie de aparat.
 13
Art. 41. — Trebuie respectate instrucţiunile de utilizare din cartea tehnică a aparatului cu privire la
temperatura, presiunea şi timpul de sterilizare recomandate de producător, în funcţie de tipurile de
materiale de sterilizat ambalate.

Art. 42. — Personalul medical responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare va fi

instruit şi calificat pentru fiecare tip de aparat de sterilizat şi va face dovada de certificare a acestui
lucru.

Art. 43. — Instrucţiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator se vor afişa la loc vizibil.

Art. 44. — Controlul sterilizării se efectuează în conformitate cu anexa nr. 5, după cum urmează:

a) cu indicatorii fizico-chimici;

b) cu testul de verificare a penetrării aburului (testul Bowie & Dick, pentru autoclavă);

c) cu indicatorii biologici.

Art. 45. — (1) Pentru fiecare ciclu de sterilizare evaluarea eficacităţii sterilizării se realizează astfel:

a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comandă şi se notează

temperatura şi presiunea atinse pentru fiecare fază a ciclului sau se analizează diagrama;

b) se citeşte virarea culorii indicatorului pentru temperatură de pe banda adezivă; se citeşte virarea
culorii indicatorului „integrator” pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controlează timpul,
temperatura şi saturaţia vaporilor.

(2) Cu periodicitate zilnică, evaluarea eficacităţii sterilizării se realizează astfel:

a) se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul testului Bowie & Dick, dacă se efectuează
sterilizarea materialului moale;

b) se efectuează controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus) pentru autoclavele

din staţiile de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de
înregistrare (diagrama).

Art. 46. — (1) Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau în
casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii acestora închise. Excepţie
fac ambalajele dure pentru care producătorul precizează o altă durată de valabilitate, cu condiţia
menţinerii acestora în condiţiile precizate de producător.

(2) Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie—plastic sudate este de două
luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii ambalajului, cu excepţia celor pentru care
producătorul specifică o altă perioadă de valabilitate, cu condiţia menţinerii condiţiilor specificate
de acesta.

Art. 47. — întreţinerea (mentenanţa) autoclavelor se efectuează de un tehnician autorizat pentru

verificarea funcţionării acestora, cu periodicitatea recomandată de producătorul aparatului, dar cel
puţin o dată pe trimestru.

Art. 48. — Orice defecţiune apărută la autoclavă necesită intervenţia tehnicianului autorizat.

Art. 49. — După intervenţia pe aparat se efectuează:

 14
a) verificarea parametrilor aparatului, urmărind înregistrările de temperatură şi presiune (pe panoul
frontal sau diagramă);

b) testul Bowie & Dick pentru verificarea calităţii penetrării

aburului;

c) controlul umidităţii textilelor.

Art. 50. — Amplasarea, dotarea, exploatarea, întreţinerea, verificarea şi repararea aparatelor,

utilajelor şi instalaţiilor de sterilizare se fac conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 51. — Se vor elabora şi afişa instrucţiuni tehnice specifice privind exploatarea aparatelor,
precum şi măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglări la fiecare loc de
muncă.

Art. 52. —Asistenta medicală responsabilă cu sterilizarea va fi instruită şi acreditată să lucreze cu

aparate sub presiune.

Art. 55. — Este obligatorie respectarea instrucţiunilor de utilizare şi a cărţii tehnice a aparatului
pentru a folosi temperatura, presiunea şi timpul de sterilizare recomandate de producător pentru
materialele de sterilizat.

Art. 56. — Se notează pe fiecare ambalaj data şi ora sterilizării.

Art. 57. — Sterilizarea prin metode fizice şi fizico-chimice se înregistrează în Registrul de evidenţă
a sterilizării, care conţine: data şi numărul aparatului, conţinutul şi numărul obiectelor din şarjă,
numărul şarjei, temperatura şi, după caz, presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere
şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi rezultatul testelor
biologice, semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care eliberează

ANEXA 1 APARATURA

STERILIZAREA
1. Sterilizarea cu vapori de apă saturaţi sub presiune AUTOCLAV trebuie să fie metoda de
elecţie, dacă dispozitivul medical suportă această procedură.
- Sterilizarea se realizează numai cu aparate de sterilizare autorizate şi avizate conform
prevederilor legale în vigoare.
- Presiunea, temperatura şi timpul de sterilizare reprezintă valori de siguranţă pentru
eficacitatea sterilizării în funcţie de aparat.
- Trebuie respectate instrucţiunile de utilizare din cartea tehnică a aparatului cu privire la
temperatura, presiunea şi timpul de sterilizare recomandate de producător, în funcţie de tipurile de
materiale de sterilizat ambalate.
- Personalul responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare va fi instruit şi
calificat pentru fiecare tip de aparat de sterilizat şi va face dovada de certificare a acestui lucru.
- Instrucţiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator se vor afişa la loc vizibil.
- Pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face prin verificarea pacheţelului-
test ataşat la fiecare coş.
6) Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimbă conform recomandărilor
producătorului aparatului. Sunt de preferat filtrele de unică utilizare. Eficienţa filtrului trebuie să fie
de 99,998% pentru particule de ordinul de mărime 0,3 micro (0,0003 mm).
- Este interzisă funcţionarea autoclavelor fără filtru sau cu filtru carbonizat.
2. Sterilizarea la sterilizatoare cu oxid de etilenă se utilizează doar când nu există alt mijloc de
sterilizare adecvat pentru obiecte şi echipamente termosensibile; această tehnică de sterilizare este
 15
delicată şi erorile de procedură pot duce fie la accidente prin sterilizare ineficientă, fie la accidente
toxice la personal sau pacienţii la care se utilizează materialul sterilizat cu oxid de etilenă.
- Sterilizarea cu oxid de etilenă se efectuează numai în staţia centrală de sterilizare, special
echipată şi deservită de personal calificat, instruit şi acreditat să lucreze cu sterilizatoare cu oxid de
etilenă.
D. Sterilizarea cu aer cald-căldură uscată este recomandată pentru materialele rezistente la
temperaturi ridicate: unele uleiuri, vaseline, geluri, pudre, materiale cerate, instrumente din oţel
neinoxidabil (cromat), seringi din sticlă, ace, articole din sticlă, precum şi alte materiale rezistente la
temperaturi ridicate, după caz.
Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu aer cald cuprinde următoarele faze:
a) faza de încălzire a aparatului, care reprezintă intervalul de timp dintre momentul pornirii
aparatului şi cel al începerii creşterii temperaturii, durata fiind în funcţie de aparat;
b) faza de latenţă (omogenizare), care reprezintă intervalul de timp în care are loc propagarea şi
creşterea temperaturii pentru atingerea temperaturii de sterilizare în cutiile metalice/pachetele din
coşuri, durata fiind în funcţie de aparat, de natura şi de cantitatea materialului de sterilizat;
c) faza de sterilizare, durata fiind în funcţie de temperatură: o oră - 180▫C; sau două ore- 160▫C
d) faza de răcire, durata fiind în funcţie de aparat, de natura şi de cantitatea materialului de
sterilizat.
-Un ciclu complet de sterilizare durează 4-5 ore. Timpul de sterilizare se măsoară din momentul
atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul încărcăturii.
-Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice este de 24 de ore de la
sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor metalice închise, ambalate în pungi de hârtie sau din
plastic, sudate, este de două luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii lor şi a
manipulării acestora numai prin intermediul coşului şi a depozitării lor în spaţii special destinate.
- Verificarea corectitudinii şi eficacităţii sterilizării se realizează prin:
- indicatori fizico-chimici prin virarea culorii;
- indicatori fizico-chimici "integratori" prin virarea culorii. În situaţia în care virajul
culorii nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat şi nu se utilizează;
- indicatori biologici (Bacillus subtillis).
- Dispozitivele şi materialele sterilizate se etichetează notându-se data, ora, sterilizatorul cu aer
cald la care s-a efectuat sterilizarea şi persoana care a efectuat sterilizarea.
- În Registrul de evidenţă a sterilizării se notează: data şi numărul sterilizatorului cu aer cald
(atunci când sunt mai multe), conţinutul din şarjă şi numărul lor, numărul şarjei, temperatura la care
s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor
fizico-chimici, semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril,
precum şi rezultatul testelor biologice, observaţii, data la care s-au efectuat întreţinerea şi
verificarea aparatului.
- Întreţinerea (mentenanţa) sterilizatoarelor cu aer cald se efectuează de către un tehnician
autorizat pentru verificarea funcţionării acestora, cu periodicitatea recomandată de producătorul
aparatului, dar cel puţin o dată pe trimestru.
4. Sterilizarea cu plasmă este o metodă prin care se sterilizează la temperaturi joase dispozitive
medicale metalice şi nemetalice. Se pot steriliza prin această metodă instrumente şi accesorii
fabricate din: aluminiu, alamă, oţel inoxidabil, delrin, sticlă, nailon, policarbonaţi, polistiren, clorură
de polivinil, acetat de viniletilenă, silicon, kraton, neopren, poliuretani, polietilenă, polipropilenă,
politetrafluoroetilenă, precum şi alte materiale ce necesită sterilizarea în conformitate cu
instrucţiunile producătorilor.
- Sterilizatoarele cu plasmă trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale prevăzute de Hotărârea
Guvernului nr. 911/2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de punere în
funcţiune a dispozitivelor medicale şi să fie purtătoare de marcaj de conformitate CE.
- Pregătirea instrumentelor pentru sterilizare se face similar cu practicile curente: curăţarea şi
uscarea instrumentelor, reasamblarea, înfăşurarea în material poros.
- Sterilizatoarele cu plasă se vor utiliza în conformitate cu instrucţiunile producătorului, cu
respectarea măsurilor de siguranţă menţionate de acesta.
- Verificarea corectitudinii şi eficacităţii sterilizării se realizează prin indicatori chimici şi
indicatori biologici.
 16
Întreţinerea (mentenanţa) sterilizatoarelor cu plasmă se efectuează de către un tehnician autorizat
pentru verificarea funcţionării acestora, cu periodicitatea recomandată de producător."
pentru materialele de sterilizat împachetate.
- În registrul de evidenţă a sterilizării se notează: numărul şarjei şi conţinutul pachetelor, data
şi ora de debut şi sfârşit ale ciclului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele
indicatorilor fizico-chimici şi biologici, numele şi semnătura persoanei responsabile cu
sterilizarea, observaţii, data la care s-au efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.

testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie

Teste de autocontrol = teste efectuate de o unitate sanitară în vederea cunoaşterii circulaţiei

germenilor patogeni în mediul spitalicesc şi a evaluării eficienţei procedurilor de curăţenie şi
dezinfecţie cu scopul prevenirii apariţiei infecţiilor asociate îngrijirilor medicale. Acestea cuprind:

Teste de sterilitate = teste efectuate pentru controlul sterilităţii a instrumentarului şi altor materiale
sanitare prin proceduri de sterilizare fizică şi chimică;

Teste de aeromicrofloră - teste efectuate pentru controlul gradului de încărcare a aerului cu floră
microbiană atmosferică în zonele de risc;

Teste de sanitaţie = teste de verificare a eficienţei curăţeniei şi dezinfecţiei suprafeţelor şi altor

NORME DE IGIENĂ
pentru serviciile din cabinetele de tratament şi machiaj cosmetic,
epilare, manichiură, pedichiură, coafură, frizerie şi bărbierit

Pentru următoarele activităţi trebuie să existe incinte separate prin uşi:

a) epilare, tratament şi machiaj cosmetic;
b) pedichiură, manichiură;
c) coafură, manichiură;
d) frizerie, bărbierit, manichiură.
Dacă în cabinet se desfăşoară doar activităţi de coafură şi/sau frizerie, inclusiv bărbierit şi
manichiură, incinta pentru accesul, recepţia şi aşteptarea publicului este opţională.
-Canapeaua pentru tratamente cosmetice va fi acoperită cu o husă de unică folosinţă, care se va
schimba după fiecare client, sau din material impermeabil, care se curăţă şi se dezinfectează după
fiecare şedinţă cu un produs detergent-dezinfectant.
-Toate produsele cosmetice utilizate trebuie să respecte prevederile Legii nr. 178/2000 privind
produsele cosmetice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
-Toate produsele cosmetice trebuie păstrate în containere închise şi curate, etichetate
corespunzător şi utilizate conform prevederilor legale în vigoare.
-Utilizarea unui preparat cosmetic pentru un client se face prin extragerea unei porţiuni din
containerul preparatului respectiv pentru evitarea contaminării produsului, iar repartiţia acestuia se
face folosindu-se una dintre următoarele metode:
a) folosirea unei spatule curate pentru scoaterea unei porţiuni de substanţă din container;
b) folosirea unui tub din metal sau plastic care poate fi răsturnat;
c) folosirea porţiunilor individualizate pentru o singură utilizare pentru a preveni contaminarea
materialelor în vrac.
Produsele cosmetice se utilizează respectând termenul de valabilitate precizat pe ambalaj.
1. Materialele folosite pentru epilare sunt următoarele:
a) ceară solidă, dură, pe care esteticianul o aplică pe piele şi apoi o îndepărtează împreună cu
părul ataşat;
b) ceară moale, care se află pe un material-suport sub formă de plasture, care este îndepărtat de pe
piele împreună cu părul ataşat;
 17
c) amestecuri care conţin zaharuri, ce sunt aplicate pe piele şi apoi acoperite cu plasturi, cu
ajutorul cărora se îndepărtează amestecul împreună cu părul ataşat.
- Spatulele de lemn se folosesc pentru un singur client.
- Spatulele refolosibile trebuie curăţate şi dezinfectate, după folosirea acestora la un singur client,.
- Orice produs cosmetic pe bază de ceară se foloseşte la un singur client, cu excepţia cerii solide,
care poate fi reutilizată doar în urma tratării în aparate speciale care o încălzesc la temperaturi de
peste 100▫C şi o filtrează.
- Produsele din ceară moale, zaharuri şi materialele-suport pentru aplicarea acestora trebuie
îndepărtate după folosirea acestora la un singur client.
- Produsele de ceară trebuie aplicate unui client cu aceeaşi spatulă, numai pe pielea intactă.
- Aplicatoarele personale cu roller trebuie curăţate şi dezinfectate prin dezinfecţie de nivel
intermediar cu un produs biocid, conform prevederilor legale în vigoare, după fiecare client.
- La epilarea zonelor din apropierea sprâncenelor trebuie protejaţi ochii cu materiale adecvate. În
cazul materialelor refolosibile, acestea trebuie curăţate şi dezinfectate prin metoda dezinfecţiei de
nivel scăzut, conform prevederilor legale în vigoare, după utilizarea acestora la un singur client.
- Esteticianul trebuie să folosească mănuşi de unică folosinţă în timpul procedurii de epilare.
2. Machiajul se efectuează respectându-se următoarele condiţii:
a) pentru fiecare client se foloseşte un burete sau un aplicator de unică folosinţă;
b) pielea trebuie curăţată înainte de aplicarea machiajului;
c) creioanele pentru machiajul ochilor şi al buzelor trebuie reascuţite înaintea folosirii pentru un
nou client;
d) când nu sunt folosite, paletele pentru machiaj trebuie acoperite;
e) toate şervetele şi materialele de acoperire a feţei refolosibile trebuie spălate, dezinfectate şi
uscate după fiecare client,
- Vopsirea genelor şi a sprâncenelor se efectuează respectându-se următoarele condiţii:
a) se utilizează numai produse cosmetice de colorare şi vopsire cu această destinaţie, conform
prevederilor legale în vigoare şi respectând instrucţiunile producătorului;
b) este interzisă deservirea clientului în situaţia în care se observă că acesta prezintă afecţiuni
oculare;
c) aplicatorul şi părţile de hârtie utilizate ca suport pentru vopsirea genelor sunt de unică folosinţă.
- Tratamentul cosmetic al feţei se efectuează respectându-se următoarele:
a) tratamentul cosmetic cuprinde următoarele etape: curăţarea pielii, exfolierea, aplicarea măştilor
cosmetice, folosirea lămpii roşii dermale, aplicarea curentului galvanic şi electric cu înaltă
frecvenţă, tratamentul cu abur, masajul facial, extracţia punctelor negre şi tratamentul cu compuşi
alfa-hidroxi;
b) aplicatoarele, periile, electrozii şi instrumentele refolosibile trebuie curăţate şi dezinfectate cu
un produs biocid, conform prevederilor legale în vigoare, după utilizarea acestora la un singur
client;
c) pentru fiecare client trebuie folosit un burete sau aplicator de unică folosinţă;
d) aparatul cu abur pentru tratament facial trebuie întreţinut în permanentă stare de curăţenie;
e) ventuzele de sticlă trebuie curăţate şi dezinfectate cu produse biocide prin metoda dezinfecţiei
de nivel scăzut, conform prevederilor legale în vigoare, după folosirea la un singur client;
f) materialele utilizate pentru protecţia ochilor pot fi de unică folosinţă sau reutilizabile. În cazul
refolosirii acestora, ele trebuie curăţate şi dezinfectate cu produse biocide prin metoda dezinfecţiei
de nivel scăzut, conform prevederilor legale în vigoare, după folosirea la un singur client.
- Extracţiile se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:
a) lumenul extractorului de comedoane trebuie curăţat şi dezinfectat cu un produs biocid prin
metoda dezinfecţiei de nivel înalt, conform prevederilor legale în vigoare, după folosirea la un
singur client;
b) între extracţiile efectuate aceluiaşi client, aparatul de extracţie a comedoanelor trebuie şters cu
alcool pentru a se preveni contaminarea altor zone ale feţei;
c) în timpul extracţiilor esteticianul trebuie să poarte mănuşi sterile, de unică folosinţă.
- Tratamentul cu compuşi alfa-hidroxi se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:
a) acidul glicolic trebuie folosit în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
b) în timpul tratamentului se folosesc mănuşi sterile, de unică folosinţă;
 18
c) în timpul tratamentului se acoperă ochii clientului pentru prevenirea accidentelor;
d) esteticianul furnizează clientului instrucţiuni verbale şi scrise referitoare la îngrijirea pielii după
tratamentul cu acid glicolic.
3. Manichiura cuprinde următoarele etape:
a) spălarea şi dezinfectarea mâinilor esteticianului şi ale clientului;
b) examinarea mâinilor clientului în vederea depistării bolilor dermatologice sau rănilor;
c) tăierea şi pilirea unghiilor;
d) tratarea mâinilor cu o soluţie antiseptică;
e) înmuierea, îndepărtarea cuticulelor prin mijloace mecanice: împingere, tocire şi/sau tăiere;
f) tratamentul cosmetic al cuticulelor, al unghiilor şi al mâinilor: masaj, baie de parafină etc.;
g) aplicarea lacului sau a pastelor de unghii şi a decorurilor.
4. Pedichiura cuprinde următoarele etape:
a) spălarea şi dezinfectarea mâinilor esteticianului şi a picioarelor clientului;
b) examinarea picioarelor clientului în vederea depistării diverselor boli sau răni, a calozităţilor,
bătăturilor etc.;
c) tratarea pielii picioarelor clientului cu o soluţie antiseptică autorizată;
d) înmuierea în apă caldă, împingerea, tocirea şi/sau tăierea cuticulelor prin mijloace mecanice;
e) tăierea şi pilirea unghiilor;
f) tratarea şi pilirea calozităţilor şi a bătăturilor;
g) tratamentul cosmetic al cuticulelor, al unghiilor şi al picioarelor: masaj, baie de parafină etc.
- Aplicarea unghiilor artificale şi protezarea unghiilor tehnice şi false cuprind următoarele
etape:
a) spălarea şi dezinfectarea mâinilor esteticianului şi ale clientului;
b) examinarea mâinilor clientului;
c) pregătirea unghiilor naturale prin curăţare şi tratare;
d) împingerea, tocirea şi/sau tăierea cuticulelor prin mijloace mecanice;
e) dezinfectarea unghiilor, aplicarea unui adeziv acrilic sau a unui gel special pe unghia naturală;
f) aplicarea capsulelor prin diferite mijloace.
- Înaintea efectuării procedurilor de manichiură sau pedichiură trebuie evaluată pielea din jurul
unghiilor. În cazul constatării unor leziuni profunde, tratamentul trebuie amânat.
-Toate echipamentele, accesoriile şi materialele refolosibile trebuie curăţate şi dezinfectate
înainte de utilizarea lor la un nou client.
- Pentru fiecare client se foloseşte un burete nou, care se aruncă după teminarea şedinţei.
- Vasele pentru manichiură şi pedichiură, instrumentele refolosibile se curăţă, se
dezinfectează şi se sterilizează, după fiecare şedinţă de manichiură.
- Baia de ceară parafinică trebuie curăţată şi dezinfectată după fiecare şedinţă, înainte de a fi
reumplută cu un nou conţinut.
- Clienţii care solicită îndepărtarea unghiilor încrescute trebuie îndrumaţi către un medic
specialist.
- În timpul procedurilor de pedichiură esteticianul trebuie să poarte mănuşi sterile, de unică
folosinţă, pentru efectuarea tratamentului la clienţii a căror piele de la nivelul picioarelor prezintă
anumite dermatomicoze cauzate de dermatofiţi. Negii trebuie acoperiţi în timpul procedurii. În
această situaţie se folosesc numai instrumente sterile, de unică folosinţă, care vor fi aruncate după
utilizare.
- Este interzisă efectuarea tratamentului cu ceară în cazul clientului ale cărui mâini sau picioare
prezintă leziuni deschise.
- Înainte de începerea procedurii de baie cu ceară parafinică, pielea clientului trebuie ştearsă cu o
soluţie antiseptică autorizată.
- Picioarele şi mâinile clientului trebuie spălate şi dezinfectate cu un antiseptic autorizat, înainte
de începerea procedurii de pedichiură, manichiură sau a băii picioarelor în parafină.
- În caz de sângerare în timpul tratamentului cu ceară, pielea trebuie ştearsă imediat cu un produs
antiseptic autorizat pentru piele, înainte de a continua tratamentul.
- Clientul primeşte de la estetician instrucţiuni verbale sau scrise referitoare la îngrijirea pielii
după tratament.
 19
5. Operaţiunile de coafură, frizerie, bărbierit se efectuează respectându-se următoarele:
1. Toate echipamentele şi instrumentele folosite trebuie menţinute în bună stare de funcţionare, iar
modul de utilizare trebuie să respecte instrucţiunile producătorului.
2. Părţile din echipament care se pot contamina trebuie curăţate şi/sau dezinfectate zilnic, după
necesitate, şi acoperite cu hârtie, care se va schimba periodic.
3. Pensulele şi casoletele pentru prepararea spumei de ras se curăţă şi se dezinfectează după
utilizarea acestora la un singur client.
4. Colectarea părului se va face în saci de polietilenă, separat de alte deşeuri.
Echipamentul, instrumentarul şi materialele folosite pentru deservirea clientului fac parte
din următoarele categorii:
a) critice- articole tăioase şi înţepătoare care pătrund sau pot leza pielea, cum sunt aparate şi lame
de ras refolosibile, bricege, foarfeci de tuns şi de filat, etc.; după folosirea la un singur client,
articolele de unică folosinţă se aruncă, iar cele de multifolosinţă se sterilizează fizic sau chimic,
conform prevederilor legale în vigoare;
b) semicritice- articole care vin în contact cu mucoasele, cu pielea lezată sau cu obiectele care
susţin articolele sterile, precum şi pensulele de ras, casoletele; după folosirea la un singur client,
articolele de unică folosinţă se aruncă, iar cele refolosibile se curăţă şi se dezinfectează prin
dezinfecţie de nivel înalt sau se sterilizează
a) noncritice - articole care vin în contact cu pielea intactă şi părul, fără să aibă contact cu
mucoasele, cum sunt bigudiuri, piepteni, clame, agrafe, perii, alte articole similare; după
folosirea la un singur client, articolele de unică folosinţă se aruncă, iar cele refolosibile se
curăţă şi se dezinfectează prin dezinfecţie de nivel scăzut sau cu un produs detergent-
dezinfectant.

NORME DE IGIENĂ
pentru serviciile din cabinetele de piercing şi tatuaj

Art. 1. - (1) Spaţiile de desfăşurare a activităţilor de tatuare, micropigmentare şi/sau piercing

trebuie să aibă incinte separate, respectându-se prevederile art. 2 din anexa nr. 1 la ordin.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), piercingul urechii se poate executa şi în alte locaţii
decât cele special amenajate, cu condiţia utilizării unui dispozitiv special, numit pistol, precum şi a
unor cercei speciali, sterili, destinaţi acestui tip de operaţiune, cu respectarea prevederilor Ordinului
ministrului sănătăţii publice nr. 961/2016, cu modificările ulterioare.
(3) Procedurile de tatuaj şi piercing se desfăşoară cu condiţia asigurării de module separate, care
cuprind cel puţin o masă de lucru, scaun de lucru, instrumentar şi materiale de lucru specifice
fiecărei activităţi.
(4) Dacă se furnizează şi alte servicii de înfrumuseţare, acestea trebuie să se desfăşoare în incinte
separate.
(5) Temperatura din camera de lucru trebuie să fie confortabilă şi să nu se situeze sub 22▫C.

Art. 2. - Asigurarea echipamentului de protecţie se face cu respectarea următoarelor condiţii:

1. Operatorul trebuie să folosească mănuşi sterile, de tip chirurgical, în timpul executării
procedurii, fiind obligatorie şi igiena mâinilor; folosirea echipamentului se face cu respectarea
următoarelor reguli:
a) mănuşile din latex sau vinil se folosesc pentru un singur client; pentru prevenirea alergiei prin
folosirea prelungită a mănuşilor din latex se vor utiliza mănuşi confecţionate din vinil;
b) mănuşile se înlocuiesc ori de câte ori este întreruptă activitatea şi operatorul efectuează
operaţiuni care duc la contaminarea acestora, precum şi dacă acestea sunt înţepate sau rupte în
timpul procedurii;
c) nu se folosesc mănuşi de tip menajer; acestea pot fi folosite doar pentru spălarea
instrumentarului, curăţenie şi colectarea deşeurilor rezultate în urma activităţilor prestate.
 20
2. Operatorul trebuie să folosească echipament de lucru de culoare albă, lavabil, curat şi
dezinfectat sau de unică folosinţă, precum şi bonetă cu care se acoperă părul în întregime. În cazul
în care se anticipează posibilitatea de murdărire, trebuie folosit un şorţ impermeabil.
3. Dacă se anticipează o sângerare abundentă, trebuie folosit un echipament de protecţie adiţional
(ochelari de protecţie, mască oronazală), pentru a se proteja faţa operatorului de stropii de sânge.
4. Este interzisă folosirea prosoapelor din bumbac ca echipament de protecţie.
Art. 3. - (1) În vederea prevenirii transmiterii hepatitei B se recomandă:
a) imunizarea operatorului care efectuează activităţi de piercing, tatuaj şi micropigmentare
împotriva hepatitei B, atât pentru protecţia acestuia, cât şi a clientului;
b) imunizarea împotriva hepatitei B şi a personalului angajat care este implicat în curăţarea
instrumentelor care pot penetra pielea, a produselor contaminate cu sânge şi a echipamentelor; în
situaţia în care s-a făcut imunizarea personalului expus la risc, angajatorul trebuie să păstreze actele
care dovedesc imunizarea.
(2) Dacă un membru al personalului a suferit un accident ca urmare a folosirii unui obiect ce poate
penetra pielea, acesta trebuie să solicite control medical de specialitate.
(3) Imunizarea nu constituie un substitut pentru respectarea normelor de igienă în cabinet.
Art. 4. - (1) Înregistrările referitoare la clienţi pentru procedurile de tatuaj,
micropigmentare şi piercing se păstrează de către operator.
(2) Înainte de începerea procedurilor de piercing, tatuaj sau micropigmentare, clientul este
informat asupra posibilelor riscuri generate de procedură, asupra măsurilor de igienă ce trebuie luate
după efectuarea procedurii şi altor detalii tehnice despre tratament.
(3) Fiecare solicitant trebuie să completeze şi să semneze o declaraţie pe propria răspundere,
conform modelului prevăzut în anexa nr. 2a) pentru operaţiunea de tatuaj sau conform anexei nr. 2b)
pentru operaţiunea de piercing. Anexele nr. 2a) şi 2b) fac parte integrantă din prezentele norme.
(4) Operatorul are obligaţia să comunice clientului instrucţiuni verbale şi scrise, după fiecare
şedinţă, cu privire la întreţinerea tatuajului şi a locului unde s-a efectuat piercingul. Instrucţiunile
scrise cu privire la îngrijire trebuie să avertizeze clientul asupra obligativităţii de a informa
operatorul care a efectuat tatuajul, micropigmentarea sau piercingul despre primele semne de
inflamaţie anormală, vindecare întârziată sau posibilă infecţie.
(5) La nivelul unităţii trebuie să existe un registru care să cuprindă următoarele date:
a) data la care s-a efectuat procedura;
b) date despre client: nume şi număr de telefon;
c) procedura efectuată: tatuaj, micropigmentare şi/sau piercing;
d) situaţii în care au intervenit evenimente neplăcute cauzate de procedură.
(6) Registrele şi declaraţiile pe propria răspundere trebuie păstrate timp de 2 ani de la data
efectuării procedurii.
Art. 5. - Următoarele situaţii, în care procedura de tatuare, micropigmentare şi/sau piercing
poate avea efecte negative asupra sănătăţii clientului, se afişează la loc vizibil:
a) diabet zaharat;
b) hemofilie (sângerări care se opresc greu);
c) boli de inimă;
d) boli dermatologice, leziuni ale pielii sau sensibilitatea pielii la săpunuri, dezinfectanţi sau alte
produse cosmetice;
e) manifestări sau reacţii alergice la metale, pigmenţi, coloranţi sau alţi sensibilizanţi pentru piele;
f) boli transmisibile;
g) stări lipotimice, epilepsie, apoplexie, narcolepsie;
h) sarcină, alăptare;
i) deficienţe imunitare;
j) cicatrici cheloide.
Art. 6. - (1) Este interzisă efectuarea operaţiunilor de piercing corporal persoanelor cu
vârsta sub 16 ani şi de tatuaj persoanelor cu vârsta sub 18 ani.
(2) Este interzisă tatuarea persoanelor cu vârsta sub 16 ani chiar dacă există acordul părintelui,
tutorelui sau curatorului, după caz.
(3) Se pot executa manevre de piercing, tatuaj şi/sau micropigmentare la persoanele minore numai
în situaţia în care minorul este însoţit de părinte, tutore sau curator, după caz, care să declare în
 21
scris, pe versoul declaraţiei pe propria răspundere, în faţa operatorului, faptul că minorul are
permisiunea acestuia pentru efectuarea procedurii.
(4) Este interzisă efectuarea piercingului organelor genitale la persoanele care nu au împlinit
vârsta de 18 ani.
Art. 7. - Sub sancţiunea răspunderii penale şi civile, se interzic mutilarea genitală sub orice
formă, precum şi orice altă procedură ce poate fi definită ca o circumcizie la femei; nu este luat în
considerare acordul femeilor la niciuna dintre procedurile definite ca circumcizie a propriei
persoane.
Art. 8. - (1) În situaţia în care există suspiciuni cu privire la existenţa unor afecţiuni sau boli
relevante, operatorul poate solicita clientului o adeverinţă medicală emisă de medicul de
familie, care să ateste starea de sănătate a clientului.
(2) Operatorii au obligaţia de a nu efectua proceduri următoarelor categorii de persoane:
a) persoane aflate în stare de ebrietate sau care dovedesc o incapacitate de decizie datorată
utilizării alcoolului sau a medicamentelor;
b) persoane care prezintă semne de injectare intravenoasă a drogurilor;
c) persoane care prezintă arsuri de soare, boli de piele sau cicatrici în zona aleasă pentru tatuaj,
micropigmentare şi/sau piercing;
d) persoane care au afecţiuni dermatologice, inflamaţii sau infecţii prezente în zona în care
urmează a fi executată procedura;
e) persoane care intră sub incidenţa art. 5 şi 6.
Art. 9. - Normele privind curăţarea, sterilizarea şi dezinfecţia se aplică cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) pistolul utilizat în piercingul urechii trebuie curăţat după fiecare utilizare;
b) este obligatorie sterilizarea sau dezinfecţia bijuteriilor ce urmează a fi inserate şi a
implanturilor folosite în practicile de piercing, precum şi a instrumentelor utilizate, conform
prevederilor legale în vigoare;
c) perioada dintre deschiderea sterilizatorului şi inserţia bijuteriei trebuie să fie cât mai scurtă
posibil: bijuteria, răcită în interiorul sterilizatorului închis, se inserează de către operator în decurs
de un minut de la scoaterea acesteia din sterilizator; respectarea acestui timp de lucru minimizează
riscul de apariţie a infecţiilor;
d) după inserţie, bijuteria nu se schimbă; în cazul în care bijuteria este respinsă ulterior şi
îndepărtată, aceasta va fi refolosită doar în cazul în care este curăţată şi sterilizată conform
metodelor prevăzute anterior; în cazul apariţiei unui efect advers datorat bijuteriei, aceasta nu va fi
refolosită;
e) suprafeţele de lucru pătate de fluide biologice, sânge, secreţii etc., trebuie curăţate şi apoi
dezinfectate, conform prevederilor legale în vigoare, respectând timpii şi concentraţiile recomandate
de producător;
f) dezinfecţia mediului din camera de lucru se face, conform prevederilor legale în vigoare, cu
respectarea instrucţiunilor producătorului.
Art. 10. - Normele privind materialele folosite în cabinetele de tatuaj şi piercing se aplică cu
respectarea următoarelor condiţii:
a) bijuteria de piercing corporal este diferită de bijuteria tradiţională, fiind concepută astfel încât
să minimizeze riscul de afundare, lăcrimare şi migrare;
b) este interzisă utilizarea bijuteriilor care conţin nichel nr. CAS 7440-0-20, nr. EINECS 231-11-
14 sau/şi compuşii săi, precum şi alte substanţe sau metale toxice;
c) este interzisă introducerea pe piaţă a produselor utilizate în piercing, dacă acestea nu sunt
conforme cu prevederile legale în vigoare;
d) bijuteriile destinate piercingului care sunt din materiale metalice şi nemetalice trebuie să fie
însoţite de certificate de calitate emise de producător sau de buletine de analiză emise de
laboratoare acreditate;
e) la prima penetrare a pielii se folosesc bijuterii special destinate piercingului, eventual bijuterii
hipoalergice, cu excepţia lobului urechii;
f) pigmenţii şi coloranţii utilizaţi trebuie să fie însoţiţi de certificate de calitate, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare;
 22
g) pe ambalajul pigmenţilor şi al coloranţilor utilizaţi se va găsi o etichetă ce cuprinde şi
următorul avertisment: "Unele persoane pot prezenta reacţii alergice la acest produs."
Art. 11. - Normele de igienă obligatorii în timpul şi după aplicarea tratamentelor de tatuaj,
micropigmentare şi piercing sunt următoarele:
1. Pentru tratamentul de tatuaj sau micropigmentare:
a) înainte de începerea operaţiunii de tatuaj se fac pregătirea psihică a clientului, precum şi un test
de alergie la pigmentul sau colorantul ce urmează a fi utilizat;
b) înainte de începerea procedurii de tatuaj, pielea trebuie curăţată şi apoi dezinfectată cu un
produs biocid, cu ajutorul unui tampon steril. Este interzisă dezinfecţia pielii sau a mâinilor cu alte
produse decât cele care sunt destinate acestui scop;
c) dacă zona de aplicare a procedurii trebuie bărbierită, operatorul foloseşte un aparat de ras de
unică folosinţă, după care pielea clientului se spală şi se dezinfectează;
d) substanţele aplicate pe pielea clientului în vederea transferului desenului de pe tipar trebuie să
fie de unică folosinţă;
e) tiparele de hârtie şi trasatorul utilizate pentru transferul desenului trebuie să fie de unică
folosinţă şi trebuie aruncate după ce au fost utilizate la un client;
f) pentru fiecare client se asigură părţi separate de pigmenţi sau coloranţi, provenite din containere
sau flacoane originale, în recipiente sterile, de unică folosinţă. Toţi coloranţii sau pigmenţii rămaşi
în urma procedurii efectuate la un client trebuie colectaţi şi înlăturaţi imediat după terminarea
şedinţei; este interzisă utilizarea acestora la un alt client;
g) combinarea şi amestecarea pigmenţilor sau a coloranţilor în vederea obţinerii altor culori se fac
în recipiente sterile, de unică folosinţă;
h) excesul de pigment sau colorant aplicat pe pielea clientului trebuie înlăturat cu ajutorul unui
şerveţel de hârtie moale, de unică folosinţă, cu apă şi săpun antibacterian;
i) timpul de execuţie a unui tatuaj nu trebuie să fie mai mare de 4 ore. Dacă tatuajul necesită o
durată mai mare de lucru, acesta se va face în mai multe şedinţe şi nu se va continua până ce vechea
rană nu este vindecată;
j) după finalizarea tatuajului, operatorul trebuie să cureţe pielea cu un şerveţel curat, de unică
folosinţă, îmbibat cu un produs biocid, exceptând zona din jurul ochilor, şi să plaseze o folie de
plastic sterilă care să acopere desenul, să adere la piele cu ajutorul unei benzi adezive de uz medical
şi să fie păstrată cel mult două ore;
k) la sfârşitul şedinţei de tatuaj se fotografiază tatuajul şi se păstrează împreună cu declaraţia pe
propria răspundere;
l) etapele procedurii de micropigmentare sunt similare celor prevăzute mai sus.
2. Pentru tratamentul de piercing:
a) înainte de începerea procedurii de piercing, pielea trebuie curăţată şi apoi dezinfectată cu un
antiseptic, cu ajutorul unui tampon steril. Este interzisă dezinfecţia pielii sau a mâinilor cu produse
care nu sunt destinate acestui scop;
b) instrumentele refolosibile se vor dezinfecta şi steriliza, conform prevederilor Ordinului
ministrului sănătăţii publice nr. 261/2007, cu modificările ulterioare.
Art. 12. - (1) Se folosesc numai anestezice autorizate de Agenţia Naţională a
Medicamentului.
(2) Administrarea produselor anestezice injectabile se face numai de către cadre medicale, iar
produsul injectabil se administrează folosindu-se seringi şi ace sterile de unică folosinţă.
(3) Se permite folosirea de spray-uri şi creme cu efect anestezic local.
(4) Anestezierea mucoaselor se face numai cu substanţe aprobate pentru mucoase.
(5) Este interzisă folosirea anesteziei în piercingul limbii.
(6) Spray-ul anestezic trebuie depozitat cu atenţie, monitorizat în timpul depozitării şi evacuat ca
deşeu periculos, conform prevederilor legale în vigoare.
(7) Este interzisă anestezia cu clorură de etil în tratamentele de piercing corporal.
Art. 13. - (1) Operatorul trebuie să informeze clientul asupra unităţilor medicale cărora li se
va putea adresa în cazul apariţiei complicaţiilor ca urmare a piercingului corporal şi inserţiei
bijuteriei.
(2) Complicaţiile care pot surveni după piercing sunt următoarele:
 23
a) alergia la bijuterie - apare în special ca rezultat al expunerii la materiale ce conţin nichel sau
alte metale şi substanţe toxice;
b) deplasarea bijuteriei - atunci când părţi sau întreaga bijuterie se afundă în profunzimea pielii
sau se deplasează de la locul de implant după piercing; aceasta se întâmplă de obicei atunci când se
folosesc bijuterii neadecvate de piercing, destinate altor părţi ale corpului, dacă bijuteria este prea
subţire sau dacă este mişcată mult înainte de vindecarea rănii; aceasta poate fi o problemă în cazul
plasării acestora subcutanat (implant), ceea ce determină migrarea bijuteriei prin sau sub piele,
departe de punctul original de inserţie;
c) cicatrizare defectuoasă - poate să apară în urma inserţiei deficitare a bijuteriei, deplasării
acesteia sau ca urmare a unei infecţii;
d) inflamarea locală severă - ca urmare a piercingului, fiind mult mai periculoasă pentru
piercingul oral; acest fenomen este diminuat prin alegerea corectă a bijuteriei;
e) infecţii locale - se pot vindeca prin măsuri adecvate de îngrijire, respectiv igienă locală;
f) septicemia - este o infecţie sistemică gravă, care poate afecta întregul organism; necesită
îngrijiri medicale imediate de specialitate;
g) sângerarea - este un fenomen care apare la toate procedurile de piercing. Zonele care prezintă
risc crescut de sângerare ca urmare a piercingului sunt: zona genitală, limba şi buzele.
Art. 14. - Îngrijirea după tratament se va efectua după cum urmează:
1. Operatorul furnizează instrucţiuni atât verbale, cât şi scrise, referitoare la măsurile de
îngrijire a zonei de piele tratate; instrucţiunile trebuie să specifice următoarele:
a) îngrijiri specifice după procedură;
b) avertizarea clientului de a contacta operatorul şi un cadru medical la primele semne de
inflamaţie, sângerare sau posibile infecţii;
c) recomandări cu scop profilactic.
2. Operatorii fac clientului recomandările şi instrucţiunile privind îngrijirea după tratament,
înaintea începerii tratamentului, când atenţia acestuia este mai mare.
3. Instrucţiunile se fac imediat după completarea declaraţiei pe propria răspundere şi cuprind
următoarele:
a) păstrarea igienei personale corespunzătoare pentru reducerea riscului de infectare a zonei în
care s-a realizat piercingul sau tatuajul; trebuie evitată submersia sau atingerea directă a locului cel
puţin 4 zile după tratamentul iniţial;
b) folosirea antisepticelor după tratament, evitându-se zona de aplicare a piercingului şi/sau a
tatuajului;
c) clientul trebuie informat asupra timpului de vindecare a piercingului, acesta fiind variabil în
funcţie de zona în care s-a efectuat piercingul.
4. Clienţii trebuie încurajaţi să se reîntoarcă la operatorul lor pentru a beneficia de îngrijiri în
decurs de două săptămâni şi pentru a fi ţinuţi sub observaţie, în situaţia în care apare o complicaţie
a zonei tratate.
Art. 15. - Este interzisă îndepărtarea tatuajelor de către operatori; îndepărtarea tatuajelor
se va face numai de către personal medical specializat, în unităţi medicale.
Art. 16. - (1) Titularii cabinetelor au obligaţia să întocmească rapoarte scrise către
autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din raza teritorială în
care îşi desfăşoară activitatea.
(2) Raportul se face în 72 de ore în cazul apariţiei alergiilor sau infecţiilor şi trebuie să cuprindă
următoarele:
a) numele clientului care a suferit afecţiunea;
b) numele şi adresa cabinetului sau a locaţiei temporare în care s-a executat operaţiunea;
c) numele executantului/operatorului;
d) data efectuării tatuajului, micropigmentării/piercingului;
e) identificarea (număr CI sau denumirea convenţională) pigmenţilor sau coloranţilor folosiţi la
tatuare/micropigmentare sau a materialului din care a fost confecţionată bijuteria folosită în
piercing;
f) partea corpului care a fost tatuată/micropigmentată sau locul în care s-a executat operaţiunea de
piercing şi unde a apărut infecţia/alergia;
 24
g) alte informaţii considerate relevante asupra factorilor care au contribuit la agravarea stării de
sănătate.
(3) Accidentele grave, spitalizarea unui client ca urmare a serviciilor prestate de operator sau
semnalarea unor boli transmisibile grave la operatori trebuie raportate imediat după depistare.
Art. 17. - (1) Instruirea personalului se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare
privind organizarea şi certificarea instruirii profesionale a persoanelor, a însuşirii noţiunilor
fundamentale de igienă, serviciilor de îngrijire corporală şi de prim ajutor.
(2) La angajare, operatorii trebuie să facă dovada absolvirii cursurilor de noţiuni
fundamentale de igienă, de acordare a primului ajutor şi a cursului de specialitate, cu excepţia
cadrelor medicale.

Modelul declaraţiei pe propria răspundere pentru operaţiunea de tatuaj

Nr. ........./ ............
DECLARAŢIE
PE PROPRIA RĂSPUNDERE
M_/F_/

Subsemnatul:
Numele .................... prenumele ...................., născut la data de ................ în
localitatea .................., judeţul ......................., cu domiciliul stabil în localitatea
..........................., str. .......................... nr. ......, bl. ......, sc. ..........,
ap. ........, et. ......, judeţul ................, cod ................., cu domiciliul flotant în
localitatea ..................., str. .......................... nr. ......, bl. ....., sc. .......,
ap. ......, et. ....., judeţul ..................., cod ......................, posesor al B.I./C.I.
seria ....... nr. ..................., eliberat/eliberată la data de ...............................
de ...........,C.N.P. __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/, telefon ...............,
doresc să mi se facă tatuajul nr. .......... în zona ............... .

Declar pe propria răspundere că: nu am consumat băuturi alcoolice şi ┌────────┐

substanţe stupefiante înainte de efectuarea tatuajului şi nu sufăr de │ │
următoarele boli: hemofilie, epilepsie, boli transmisibile, boli de inimă, │ │
diabet zaharat, afecţiuni dermatologice, SIDA şi nu sunt însărcinată. └────────┘

Semnătura
................

Am luat la cunoştinţă faptul că, având o piele mai închisă, culorile nu se vor vedea atât de vii
ca pe o piele albă.
Declar pe propria răspundere că materialele pentru efectuarea tatuajului s-au desfăcut în faţa
mea de către operator.
Totodată, am luat la cunoştinţă şi am primit sfaturile în vederea îngrijirii tatuajului timp de
15 zile de către mine.
În cazul în care nu am spus adevărul în această declaraţie şi nu respect sfaturile de îngrijire a
tatuajului, sunt direct responsabil. Operatorul este absolvit de orice răspundere penală sau civilă.

Data Semnătura
................ ....................

Declaraţia s-a citit şi s-a completat în faţa mea:

Operator,
...........
.........

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Modelul declaraţiei pe propria răspundere pentru operaţiunea de piercing
Nr. ........./............
DECLARAŢIE
PE PROPRIA RĂSPUNDERE
M_/F_/

Subsemnatul:
Numele .................... prenumele ......................, născut la data de .............. în
localitatea .............., judeţul ............, cu domiciliul stabil în localitatea .............,
str. .............. nr. ..., bl. ..., sc. ....., ap. ...., et. ..., judeţul ........., cod ........,
cu domiciliul flotant în localitatea ........., str. ............... nr. ......, bl. ....., sc. ...,
ap. ......, et. ....., judeţul ....................., cod ...................., posesor al B.I./C.I.
seria ....... nr. ..................., eliberat/eliberată la data de ................... de .......,
C.N.P. __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/, telefon ...............,
doresc să mi se facă piercing în zona ...................... .
Bijuteria care mi se va monta este din ........... şi este cumpărată de mine din .............. .
Declar pe propria răspundere că: nu am consumat băuturi alcoolice şi substanţe stupefiante
înainte de efectuarea piercingului şi nu sufăr de următoarele boli: hemofilie, epilepsie, boli
transmisibile (hepatită, TBC etc.), boli de inimă, diabet zaharat, afecţiuni dermatologice, SIDA şi
 25
nu sunt însărcinată.

Semnătura
.....................
Declar pe propria răspundere că materialele pentru efectuarea piercingului s-au desfăcut în faţa
mea de către operator.
Totodată, am luat la cunoştinţă şi am primit sfaturile în vederea îngrijirii piercingului timp de
15 zile de către mine.
În cazul în care nu am spus adevărul în această declaraţie şi nu respect sfaturile de îngrijire a
piercingului, sunt direct responsabil. Operatorul este absolvit de orice răspundere penală sau
civilă.

Data Semnătura
.................... ......................
Declaraţia s-a citit şi s-a completat în faţa mea: Operator,
......................

Notiuni fundamentale de igiena -bazine de inot

 Bazinele de inot (piscinele) si baile publice

Conditii de amenajare :- bazinele descoperite - in jur un sant de 1,20m latime si 15-20 cm adincime
cu apa clorinata pt. dezinfectia picoarelor
- bazinele descoperite si acoperite se va prevedea o bordura inalta de 30cm ,
pavimentul finisat cu dale antiderapante, bazinele vor avea scari de acces, iar
din jur imprejur o bara de sustinere, adincimea bazinului va fi marcata vizibil,
bazinele vor fi umplute cu apa de retea sau mare
-bazinele acoperite -finisaje interioare termo izolante ,tratate antifungic
Anexele social sanitare (vestiare ,dusuri ,wc-uri ) sunt obligatorii, pe sexe. Duşul este
obligatoriu inaintea accesului in bazin.
Microclimat - temperatura aerului 22C-24C , umiditatea relativa maxima 65% ,viteza curentilor
de aer 0,3-0,5m/s
Calitatea apei - potabila- limpezime= un disc negru de 15cm pe un fond alb sa fie vizibil cu usurinta
in punctul cel mai profund al bazinului
-temperatura apei =+22-+24C; -clorul rezidual - 0,5mg/l si pH de 7,2-8,2
-exam. bacteriologic trimestrial- 90% probe nr. total de germeni-sub 300
-90% probr-bacterii coliforme -sub10/100ml apa
-95% probe Pseudomonas aeruginosa -sub2/100ml apa
REGISTRU-de evidenta zilnica, a calitatii apei si a clorului rezidual
Ritmul de primenire apei ,spalarea si dezinfectia bazinelor
-bazine cu recircularea apei : zilnic se filtreaza se clorineaza apa ,se inlocuieste 1/20-1/15din volum
saptaminal se spala pereti bazinului,si se dezinfecteaza
-bazine fara recirculatia apei, dar cu primenirea continua a ei : zilnic se schimba peste 1/3din volum
-spalarea si dezinfectia la 3 zile
-bazine fara recirculatia apei si fara posibilitati de primenire continua : zilnic se golesc , se spala si
dezinfecteaza
Pentru bazinele de inot care dispun de statii de tratare si recirculare a apei, se va asigura obligatoriu
si clorinarea apei. Dezinfectia bazinelor se va face, dupa spalare cu jet de apa, prin curatare
mecanica si stergerea peretilor si fundului bazinului cu bureti imbibati in solutie dezinfectanta
Regulamentul de functionare se afiseaza, accesul in piscine a persoanelor cu boli infectioase si
ale pielii e interzisa.
 26

ANEXA

PROCEDURILE RECOMANDATE

pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc

Nivelul de
Proceduri aplicate Indicaţii
risc
— când mâinile sunt vizibil murdare

— la începutul şi la sfârşitul
programului de lucru

— înainte şi după utilizarea mănuşilor

(sterile sau nesterile)
— spălarea simplă igienică a mâinilor cu apă şi
Minim — înainte şi după activităţile de
săpun lichid
curăţare

— înainte şi după contactul cu

pacienţii

— după utilizarea grupului sanitar

(WC)
— spălare cu apă şi săpun lichid, urmată de — după contactul cu un pacient septic
Intermediar dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare cu izolat
un antiseptic, de regulă pe bază de alcooli
— înainte de realizarea unei proceduri
sau invazive

— dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare — după orice contact accidental cu

cu apă şi săpun antiseptic sângele sau cu alte lichide biologice

— după contactul cu un pacient

infectat şi/sau cu obiectele din salonul
acestuia

— după toate manevrele potenţial

contaminante

— înainte de contactul cu un pacient

izolat profilactic

— înaintea manipulării dispozitivelor

intravasculare, tuburilor de dren
pleurale sau similare

— între manevrele efectuate succesiv

la acelaşi pacient
 27

— înainte şi după îngrijirea plăgilor

METODELE

de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat

Metoda de
Suportul de tratat Observaţii
aplicare

Suprafeţe

Curăţare riguroasă, apoi dezinfecţie (ce poate fi de nivel

Pavimente (mozaic, ciment,
Ştergere scăzut, mediu sau înalt, în cazul prezenţei produselor
linoleum, lemn etc.)
biologice)

Se insistă asupra curăţării părţilor superioare ale

Ştergere
Pereţi (faianţă, tapet lavabil, pervazurilor şi a altor suprafeţe orizontale, precum şi ale
uleiaţi etc.), uşi, ferestre colţurilor, urmată de dezinfecţie (ce poate fi de nivel
Pulverizare*)
(tocărie) scăzut, mediu sau înalt, în cazul prezenţei produselor
biologice).

Ştergere
Mobilier, inclusiv paturi şi Curăţare riguroasă şi dezinfecţie de nivel scăzut sau
noptiere (din lemn, metal, mediu a suprafeţelor orizontale (partea superioară a
Pulverizare*)
plastic) dulapurilor, a rafturilor etc.)

Mese de operaţie, mese Ştergere

instrumentar, suprafeţe Dezinfecţie de nivel înalt, curăţare riguroasă, dezinfecţie
pentru pregătirea Pulverizare*) de nivel înalt
tratamentului,

Ştergere
Muşamale din cauciuc sau
plastic, colac din cauciuc Dezinfecţie de nivel mediu, apoi curăţare
Imersie
etc.

Suportul de tratat Metoda de aplicare Observaţii

Obiecte sanitare, recipiente de colectare, materiale de curăţare

Băi, chiuvete, bazine de spălare Ştergere Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu sau înalt

Grupuri sanitare (WC, bazine,

scaune WC, pisoare), grătare din
Ştergere Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu
lemn sau plastic pentru băi şi
duşuri
 28

Se toarnă un produs
Sifoane de pardoseală, sifoane de
dezinfectant de nivel Dezinfecţie de nivel scăzut
scurgere
scăzut.

Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut în cazul

Găleţi pentru curăţare, ustensile
pentru curăţare (perii, mop, teu,
lavete, cârpe etc.)
contactului cu produse biologice, întâi
Spălare
dezinfecţie de nivel mediu sau scăzut, apoi
curăţare şi dezinfecţie de nivel scăzut.

Recipiente pentru colectarea

Spălare Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut
deşeurilor menajere, pubele

Lenjerie şi echipamente de protecţie

Dezinfecţie de nivel mediu Se pot folosi

Lenjerie contaminată (murdărită
maşini de spălat automate cu program de
cu excremente, produse
Imersie dezinfecţie inclus; necesită predezinfecţie
patologice şi lenjerie care provine
iniţială înaltă şi dezinfecţie finală de nivel
de la bolnavi contagioşi)
mediu.

Spălare la maşini automate cu ciclu termic de

Alte categorii
dezinfecţie sau fierbere

Curăţare, dezinfecţie de nivel scăzut sau

Echipament de protecţie şi de
Imersie înalt, pentru cel contaminat cu produse
lucru din material textil
biologice

Şorţuri impermeabile din cauciuc Dezinfecţie de nivel mediu, curăţare urmată

Ştergere
şi plastic de dezinfecţie de nivel mediu

Zone de preparare şi distribuire alimente

Suprafeţe (pavimente, pereţi,
mese)
Instrumentar. echipamente
Curăţare, dezinfecţie de nivel mediu, clătire
Ştergere
Pentru dezinfecţie se utilizează un produs
Pulverizare*)
biocid care se încadrează în tipul de produs 2.

Nu se utilizează detergenţii casnici, anionici pentru curăţarea instrumentarului, echipamentelor.

La curăţare se utilizează numai detergenţi special destinaţi, inclusiv detergenţi enzimatici urmaţi de
dezinfectanţi de nivel înalt. Dacă se utilizează dezinfectanţi de nivel înalt cu efect de curăţare nu se
mai folosesc detergenţii enzimatici, curăţarea şi dezinfecţia având loc simultan şi complet.

METODE DE EVALUARE

a derulării şi eficienţei procesului de sterilizare

I. Indicatori fizico-chimici
 29
1. Indicatorii fizico-chimici pentru controlul sterilizării se prezintă în mai multe forme: bandelete,
bandă adezivă cu indicatori, pungi cu markeri de culoare şi etichete indicatoare.

2. Indicatorii fizico-chimici se plasează în fiecare pachet/ casoletă şi se verifică la deschiderea

fiecărui pachet sterilizat.

3. Se vor verifica indicatorii de eficienţă ai sterilizării:

a) virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic;

b) virarea culorii la indicatorii fizico-chimici „integratori”; se poate verifica pentru materialele

ambalate în pungi hârtie plastic prin transparenţa plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii
metalice, verificarea se face de către utilizatori, la deschiderea acestora. în situaţia în care virajul nu
s-a realizat, materialul se consideră nesterifizat şi nu se utilizează.

Simpla virare a indicatorului fizico-chimic nu garantează o sterilizare corectă, folosirea acestui

indicator nefiind suficientă pentru un control eficient al sterilizării.

4. în registrul de evidenţă a sterilizării se notează: data şi numărul aparatului de sterilizare (atunci

când sunt mai multe), conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul şarjei, temperatura şi
presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi ’ de încheiere a ciclului (durata),
rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care
eliberează materialul steril; în situaţia în care se efectuează înregistrarea automată se ataşează
diagrama ciclului de sterilizare, observaţii, data la care s-au efectuat întreţinerea şi verificarea
aparatului.

5. Registrele de evidenţă a sterilizării, alături de indicatorii fizico-chimici corespunzători fiecărei

şarje de sterilizare, se păstrează pe fiecare secţie unde se efectuează procedura de sterilizare
minimum 6 luni. Atât registrele, cât şi indicatorii sunt verificaţi periodic de către serviciul de
supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

6. Orice neconformitate a testelor’fizico-chimice se anunţă imediat la serviciul de supraveghere,

prevenire şi limitare ’a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

II. Testul de verificare a penetrării aburului

1. Testul de verificare a penetrării aburului, respectiv testul Bowie & Dick, pentru autoclavă este
obligatoriu a se folosi la sterilizarea la autoclav, alături de indicatorii fizico-chimici şi biologici.

2. Pachetul-test de unică folosinţă, Bowie & Dick, este un test foarte sensibil folosit pentru
evidenţierea aerului rezidual periculos sau a gazelor inerte din camera de sterilizare, aerul rezidual
sau gazele inerte putând periclita procesul de sterilizare.

3. Cerneala indicatoare îşi schimbă culoarea din albastru în verde închis spre negru, atunci când este
expusă anumitor parametri de sterilizare. Schimbarea culorii este completă şi uniformă.

4. Corectitudinea evacuării aerului, precum şi asigurarea cantităţii corespunzătoare a aburului

(concentraţie non-critică a gazelor inerte) se poate aprecia astfel:

a) Controlul de rutină se începe printr-un test de vid, urmat de un ciclu de încălzire. Astfel,
sterilizatorul este pregătit pentru a începe testul Bowie & Dick.

b) Se plasează pachetul de testare (fără a fi desfăcut) orizontal, în treimea de jos a camerei, de

exemplu pe platforma inferioară a sistemului de încărcare sau în zona superioară scurgerii. Numai
pachetul-test Bowie & Dick trebuie plasat în cameră.
 30
c) Se porneşte ciclul-test Bowie & Dick la 134°C valoare nominală (134°C efectiv, până la max.
138° C) pentru 3,0 până la 3,5 min. Pachetul-test de unică folosinţă trebuie îndepărtat imediat la
sfârşitul ciclului. Se îndepărtează hârtia indicatoare şi se examinează rezultatul.

d) Pentru a citi rezultatul, se plasează hârtia indicatoare pe o suprafaţă strălucitoare.

Notă: tslu se plasează hârtia indicatoare în faţa unei surse de lumină. Se compară zona exterioară a
hârtiei cu cea din centru. Evacuarea suficientă a aerului/gazelor inerte va arăta o schimbare a culorii
uniforme, din albastru în verde foarte închis.

Evacuarea insuficientă a aerului/gazelor inerte va conduce la o schimbare neuniformă a culorii.

5. Pentru documentare se păstrează hârtia folosită pentru test la loc întunecos.

6. Registrele de evidenţă a testului Bowie & Dick şi testele Bowie & Dick se păstrează pe fiecare
secţie unde se efectuează procedura de sterilizare la autoclavă minimum 6 luni. Atât registrele, cât şi
testele sunt verificate periodic de către serviciul de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor
asociate asistenţei medicale.

7. Orice neconform itate a testelor Bowie & Dick se anunţă imediat la serviciul de supraveghere,
prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

III. Indicatori biologici

1. Indicatorii biologici constau în teste biologice pentru controlul eficacităţii sterilizării care conţin
spori din familia Bacillus stearothermophilus, de exemplu Geobacillus stearothermophilus (ATCC®
7953™) si Bacillus Atrophaeus (ATCC® 9372™), care se prezintă sub formă de:

a) fiole de plastic termorezistent ce au în interior un strip impregnat cu Geobacillus

stearothermophilus (ATCC® 7953™) pentru sterilizarea la autoclavă;

b) fiole de plastic care au în interior un strip impregnat cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC®

7953™) pentru sterilizarea cu plasmă;

c) strip impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC® 9372™) pentru sterilizarea cu aer cald (etuvă,
pupinel).

2. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizării la autoclavă şi plasmă se efectuează după cum

urmează:

a) Se’ utilizează indicator biologic cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC® 7953™) pentru

controlul eficacităţii sterilizării. Acest indicator poate fi folosit doar pentru ’a monitoriza sterilizarea
la autoclavă. Indicatorul biologic specific indică îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru efectuarea
corectă a sterilizării (temperatură, presiune, timp). Un ciclu de sterilizare corect se efectuează la
temperaturi de 121°—134° C.

b) Indicatorul biologic se introduce într-un ciclu normal de sterilizare, aşezându-se în locul cel mai
greu accesibil al autoclavei.

c) La terminarea procesului de sterilizare fiola se lasă 10 minute să se răcească, pentru a evita riscul
spargerii ei.

d) în cazul testelor pozitive se anunţă imediat firma de service pentru revizia aparatului. Dacă
revizia efectuată de personal tehnic specializat constată probleme tehnice în funcţionarea
 31
aparatajului sau indicatorii biologici sunt în mod repetat neconformi, autoclava nu se mai utilizează
până la remedierea problemelor tehnice.

e) După înregistrare, indicatorii biologici pozitivi (cu creştere bacteriană) vor fi sterilizaţi în
maximum 24 de ore de la pozitivarea lor.

3. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizării cu căldură uscată, la etuvă, respectiv pupinel se

efectuează după cum urmează:

a) Se utilizează indicator biologic impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC® 9372™) (denumire

veche Bacillus subtillis) pentru controlul eficacităţii sterilizării. Se utilizează indicatori biologici
preparaţi industrial, comercializaţi, care conţin 106 UFC.

b) Se plasează cel puţin 2 indicatori biologici în fiecare şarjă verificată, cel puţin o data pe
săptămână. Se realizează ciclul complet de sterilizare.

c) în cazul testelor pozitive se anunţă imediat firma de service pentru revizia aparatului. Dacă
revizia efectuată de personal tehnic specializat constată probleme tehnice în funcţionarea
aparatajului sau indicatorii biologici sunt în mod repetat neconformi, etuva/pupinelul nu se mai
utilizează până la remedierea problemelor tehnice.

c) Indicatorii biologici pozitivi (cu creştere bacteriană) după înregistrare vor fi sterilizaţi în
maximum 24 d

V. PERSONALUL: instruit, competent, sa cunoasca toate reglementarile in domeniul sau de

activitate, in folosirea materialelor si procedurilor conform cu responsabilitatile sale
- sanatos, cu o igiena personala buna, cu echipament de protectie individuala
 Examene medicale obligatorii la angajare, periodic, triaj epidemiologic zilnic (HGR 355 /
2007) : purtatorii sanatosi = periculosi, transmit boli grave, se depisteaza prin analize de
laborator. In caz de intepare accidentala se va solicita control medical
-imunizarea impotriva hepatitei B-personalul la risc
 Igiena personala = starea de curatenie a tegumentelor, anexelor, imbracamintii ,
incaltamintii
Mâinile: curate, unghiile taiate scurt, fara bijuterii, fara infectii si boli de piele
Spalarea mâinilor - la inceperea muncii
- inainte si dupa efectuarea procedurii, dupa scoaterea manusilor
-cind se contamineaza accidental cu sange, fluidecorporale sau secretii
- dupa activitati insalubre (efectuarea curateniei, evacuarea gunoaielor,
manipularea lenjeriei folosite, ambalajelor etc)
- dupa atingerea nasului, gurii, parului, etc
- dupa folosirea WC,
- inainte si dupa servirea mesei
Reguli: spalarea cu apa calda si sapun antibacterian, 30 secunde contactul mainii cu sapunul,
uscarea mâinilor, uscator sau servete de unica folosire (nu se sterg cu prosoape textile), dezinfectia
mâinii (cu un produs biocid, destinat dezinfectiei mainilor)
 Echipamentul de protectie individuala
- Sa acopere cat mai mult din corp, boneta(piercing si tatuaj) - Culoare alba, culori deschise
- Material usor de spalat, dezinfectat, calcat,
- Sort impermeabil, ochelari de protectie, masca(piercing si tatuaj)
-Se spala in unitati specializate
Halat, boneta, sort, manusi( chirurgicale sterile, de latex sau vinilin de unica folosinta,) etc.
Nu la WC si in afara spatiului de lucru.
Echipamentul de protectie se pastreaza in vestiar separat de hainele de strada
 32
VII. Sisteme de management a calitatii Inputernicitii sa verifice respectarea normelor sanitare -
---pot sa interzica unele prestari de servicii
-sa dispuna oprirea temporala a unor activitati
-sa scoata din consum unele produse
-sa aplice sanctiuni contraventionale
DR. MATEI LUCIA MARIA
medic primar epidemiolog
LEGISLATIA
- ORD. MS. 1136/2007- privind aprobarea Normelor de Igienă pentru cabinetele de înfrumuseţare corporală
- ORD. MS. 961/2014-privind curatenia. dezinfectia si sterilizarea
- ORD. MS. 840/2007-completarea ORD. MS. 261/2007- LEGEA 178/2000- privind produsele cosmetice
- HGR 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide
- OUG 200/2000- LEGEA 451/2000- clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
- ORD. MSF.219/2002- norme tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale
- HGR 911/2005-INTRODUCEREA PE PIATA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A DISPOZITIVELOR MEDICALE
- LEGEA 98/1994, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică
(actualizata avându-se în vedere următoarele acte: O.G. nr. 108/1999, Legea nr. 344/2002, Legea nr. 316/2004, O.G.
nr. 18/2005.
- HGR 355 / 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

-ORD 119/2014 PRIVIND MODUL DE VIATA A POPULATIEI