CAPITOLUL 1 Puterea executiva, administratia publica si dreptul administrativ | Obiectiv general: idenincarea 51 cuncasterea legStyii ce exist ine puterea executiva, administratia public’ si dreptul edministrativ, precum si a obiectului ramurii de drept administrativ | Obicetive oper: | = Cunoasterea conceptelor de putere politic’ si putere de stat ~ _ evidentierea rolului $i locului puter executive in cadrul separatiei puterilor in stat; = Cunoasterea_notiunilor si conceptelor de baza care privesc administratia public’ si dreptul administrativ | >. _.Prezentarea aparitei si evolutielistorice, prec 1. Puterea politica si puterea de stat. Separatia puterilor in stat si puterea executiva. 2. Notiuni $i concepte de baza care privesc administratia publica si dreptul administrativ 2.1. Consideratii generale 2.2. Notiunile de ,administratie publicé" - ,administratie de stat"; activitate administrativa" - ,activitate executiva” 3. Dreptul administrativ - ramurs distincta de drept 3.1.Scurt istoric privind dreptul administrativ 3.2. Obiectul dreptului administrativ 3.3. Dreptul administrativ - ramur a dreptului public 1. Puterea politica $i puterea de stat. Separatia puteriior in stat sf puterea executiva, Puterea, intr-o societate, poate {i definita, in general, ca un sistem al relatiilor autoritate pe care o persoand sau un grup de persoune le are asupra. unci PUTE UTEREA ‘aePUTEREA POLITICA colectivitati, in vederea realizdrii unui seop comun, stabilit, de regula, de colectivitate ri impus acesteia de catre dejinatorii puterii Puterea se caracterizeaza, in principal, prin urmatoarele trasituri: + este o relafie socials, sau un sistem de relatii sociale, de raporturi existente numai intre cameni, intre guvernanti si guvemati: intre oameni, nu numai © simpla relatic ~ este o relatie de autoritate, de forta intre om si om; - relajia de autoritate se realizeazd printr-un sistem organizatorii: gi functional institufionalizat prin norme juridice (autoritati si institutii publicé functionari publici ete.); td puterea se stabileste. de regula, de insdyi cei = seopul in care se exer npus de catre detinatorii asupra cdrora ea se exercitd (de etre guvernati) sau este puterii (de catre guvernanti), Puterea polities. Asa cum mentionam mai inainte, puterea este un fenomen social, ea nu poate fi conceputa decat ‘n cadrul societafii, Dar nu orice putere, a oricdrei persoane sau colectivitati umane este gi putere politica. Puterea capatd caracter politic atunei cénd constiinta colectivitayii devine constiinfd sociald. dominata de un interes social, adica atunci cand se desprinde de constiinje individuale sau de simpla suma a acestora, conturdndu-se ca o sintezit calitativa a lor, ca un liant al indi vizilor unei colectivitati, al actiunilor si intereselor lor comune. Initial, inainte de aparitia statului, autoritatea puterii se sprijinea in principal. pe credinte si cutume (obiceiuri). Puterea apartinea fie colectivitatii (in arsamblul su), fie unui grup restrns sau unei persoane .sef, recunoscut pentru meritele sale ori suns" de divinitate. in procesul evolujiei societatii, a aparut tot mai mult necesitatea de a se explica sursa si fundamentul puterii, ficdndu-se diverse gi variate incerediri, Filozofii gi alti teoreticieni ai vremii au tncercat sa explice sursa puterii. in general, si a puterii statale, in special, in diferite chipuri, pentru a o legitima in fata societajii gi a asigura o mai lesnicioasd supunere a guvernafilor fay de guvernenti La inceput a fost concepfia originii divine a puterii, potrivit careia detinditorul puterii era reprezentantul {ui Dumnezeu, dac& nu chiar Dumnezeu insusi. O asemenea conceptie, care in timp a imbricat diverse forme a fost determinatd, obieitiv. de nivelul si posibilitagile reduse de cunoastere si injelegere a lumii materiale si 1 societatii si, subiectiv, de forta inhibatoare pe care divinitatea 0 avea asupra omului si guvernanilor. Concepria patriarhali a statului susfine eff acesta a luat nastere din familie, ca celula de bazé a organizirii sociale, statul nefiind decét o familie mai mare, care uneste un grup de indivizi cu interese comune. Conceptia contractualista, susjinulé indeosebi de filozofii J.J. Rouswaau, J Locke. T. Hobbes. larg raspandita, se bazeaz pe ideca ci puterea (statul)a luat alPUTEREA DESTAT SEPARATIA PUTERILOR ”~ DREPT ADMINISTRATIV executivd, administratia publicd si dreptul administrativ act de supunere", prin care guvernatii promit supusenie in nastere printr-un rate gi garantate de guvernanfi schimbul unui minim de drepturi gi libertai as Teoria marxistd, considera puterea ca rezultatul si forma de exprimare a ireductibilitatii contradictiilor de clasi, aparute dupa instaurarea proprietaiii private asupra mijloacelor de productie, iar statul - ca instrument al dominayiei de clasé. Puterea de stat. in procesul indelungat al aparitiei si conturarii tot mai clare a elementelor detinitorii ale statului, puterea politica se etatizeaz, se transforma dintr-o institufie politica intr-o instituie juridicd (fra sa-si piarda si caracterul politic) si reprezinta public o societate istoriceste determinata are aceasta a avul-o send, urmatoarele Analizind puterea statului, indiferent de tipul si forma pe ij istorice, literatura de specialitate releva, tn in procesul dezvolta uasdturi specifice: - fiind o institutie juridica, puterea de stat constituie obiectul principal de reglementare al normelor juridice privitoare la guvernare, la organizarea si functionarea societaii. indeosebi ai normelor constitutionale = puterea de stat se inflitigeaz’, atét pe plan intern cdt gi pe plan extern, ca putere a intregit societaji, nu numai a unei clase sau grup de persoane: ~ ca reprezentantd a intregil societai, puterea de stat are legitimarea elaborarii ii normelor juridice, prin institutii anume create in acest scop: puterea de stat se caracterizeaz prin unicitate, infelegindu-se prin aceasta faptul cA, in cadrul aceleiasi formatiuni statale, nu pot exista, in acelagi timp. doudi sau mai multe puteri de stat; - puterea de stat are un caracter organizat, realizdndu-se prin aparatul de stat printr-un grup special de persoane .nvestite cu autoritatea statului - furctionarii publici ai statului - platii in acest scop: = puterii de stat fi este proprie constrangeren juridiea, aplicarea de sanctiuni prevazute prin norme juridice, in caz de nerespectare a normelor institute de ew insdisi: - puterea de stat este, asa cum am maj aratat, 0 putere suverana, suveranitatea fiind un atribut exclusiv al acesteia. Ea se exprima prin suprematie, pe plan intern (nici o alta putere nu este mai presus decat puterea statului). si prin independenta mare) pe plan extern, adicd fata de orice alt putere staala, sau (nesupunere, neat suprastatala. Suveranitatea a apdrut 0 datf cu statul gi, in virtutea acestui atribuy, flecare putere de stal are dreptul de a se organiza si a se exercita, de a-si stabili si rezolva problemele interne si exteme in mod liber, fird nici 0 imixtiune, cu respecarea su- veranitiii altor state si normele dreptului international, Separatia puterilor in stat, Puterea executivi. Separatia puteriler in stat este un prineipiu de organizare si funciionare a statului, care s-a impus mai des dupa [3