Clete coordonats de Contain Ourmru ‘ioe Cin Visio Redacton:C, Duta “ebnoredacae: Art CHAT Coperacoecet:rna Bogdan Prepress: Ant Cea Descreres Ci a ibioecl Nafonalea Romie DUKAN, PIERRE Refetele Dukan : planul PROTAL fn 350 de refete/Plere Dukan ; (rad. anna Marines, Pte: Paraela 5, 2010 1S8N 978:973-47-08222 1. Marines, ania val) ona Til origi: tes Recates Dukan: Mon régime en 350 recoues ‘Copyit © Flammarion, 2007 Copii ®t Parlle 43,2070, pant frezent aie Pierre Dukan RETETELE DUKAN Regimul meu in 350 de retete Traducere din limba francez& de Janina Marinescu PARALELA 45 | wtCand am trimis editorului meu manuscrisul ceil Nu stiu s& slébesc, am injeles c am dat tusa finala unei munci de-o Viai2, c& mi-am oferit intl mie, apoi pecientilor mei si tn cele din urma viitorilor mei cittori, 0 metod, a mea, de lupta tm- potriva kilogramelor in plus, modelata pe parcursul celortrei- zeci de ani de practica zilnic3. Intratea mea in domeniul nutrifel a tnceput printr-o inovafie care pe-atunci m.a costat mania colegilor mei, inf tori $i apardtori Incréncenafi af regimului hipocaloric, al cin- {iririf alimentelor si al cantitéjilor mici. Eu am inaugurat regimul proteinelor alimentare, Eram foarte tandr si ag fi putut sf m8 descurajez foarte sor, dacd eficienga, simplitatea si perfecta adaptare a acestui regim, potrivit profilului psthologic al supraponderalului, nu rm-ar fi consolat in aceasti celtorie si nu mar fi tinut legat de ‘catargul corabie! mele in plin’ furtuna. Sunt o natur’ ingenioas’, curioas& si creativa si am folosit, aceste daruri in domeniul pe care tl cunosc si tl practic cel mai bine, relatia omului cu greutatea sa, De-a lungul timpului, ‘am conceput gi apoi am des&vargit acest regim prin contactul cotidian cu pacientit mei, inteun du-tevino fara incetare, de misuri de tatonare, dintre care le-am pistrat doar pe acelea care au Imbun’tafit, pe termen scurt, mediu si mal ales lung, eficienta si toleranta rezultatelor objinute.6 Pleme Dukan Astfel au fost puse bazele unei metode care astizi a de- venit a mea si al cBrei risunet, Intindere, precum si doveztle de simpatie din partea cititorilor mei, dau sens viefii mele, Oricare ar fi fost speranjele si ambifiile mele scriind-o, nu rmi-a5 fi putut imagina atingerea unui public atat de neverosi- rmil de larg, astel incat s& merite i fie tradus& si publicat® in 18s atat de indepartate precum,Coreea, Thailanda sau Bulge fia, Riispandirea acestei lucrari datoreazi foarte pugin comu- nici gi absolut nimic publictati. ‘Tn mod straniy, sa vandut singurd, trec&nd din man’ tn man’, din forum in forum si, de puting vreme, din medic In medic. ‘Am ajuns la concluzia c& ea continea un element care ma depigea, un element feicit si aparjinand hazardului care, dine colo de acfiunea sa pur nutritional, lSsa s& transpard prezenta mea ca terapeut, cu toati empatia, energia si compasiunea propri. (Odata cu aparitia sa, am primit un foarte mare numsr de setisori, de doveri ale rezultatelor, de misive de simpatie si recunostintS, dar gi scrisor crtice si apoi si altele cu sugesti constructive. Printre acestea din urma, mi s-a cerut cilduros 8 adaug metodet mele un supliment de exerci fizice gi un nou corpus de refete. Aceasti carte a fost scris& pentru a sa- tisface aceasta a doua dorings si m& leg s& 0 satisfac si pe prima imediat dups. In cartea de fat, consacrata rejetelor legate de metoda mea side recomandérile ei, am beneficiat de inventivitatea si de pantciparea tuturor celor care, la regim fiind, m-au dublat cu ingeniozitate pentru aranjarea refetelor. Nu le-am putut ita in aceasté lucrare pe toate cele care au adus ajustari aces- tor rime refete, darori de cate ori am putut so fac, am pas- trat denumirea dati de ultima adaptare la zi. Pentru ca regimul meu si devind al vosttu 7 Pentri#cel care nu cunosc nici planut gi nici regimul meu, aflati Xi metoda mea se sprijind integral pe dou mari familii de alimente: * alimentele bogate in proteine animale * legumele. Aceste doua categoril reprezinté pentru mine soclul na- tural al alimentajiei umane. Ca urmare, vreau s& dovedesc ci ele sunt leagdnul alimentar al speciel noastre, aparut’ de circa 50 000 de ani. ‘Aparitia unei specii este un lung travaliu de adaptare re: Ciproct intre cea care va lua nagtere din specia precedenta gi © intélnire intre un cod genetic aflat in i un medi Tnconjurdtor gata s8-! primeasc. Este de neconceput cao specie sf eclozeze Intr-un spatiu ‘Beografic care s8 nuvi aducé exact ceea ce are ea nevoie. Dac exist UN moment in istoria noastré in care sistemul nostra digestiv si alimentele disponibile au fost perfect acordate, acela este cel al aparitiei noastre pe pamant. $i acest fapt, cu excepfia unui detaliu, este intru totul in ‘nsusi centrul demersului meu de a cfuta repere pe teritoriul alimentatiei umane, unde domneste credinta in adaptabilita- tea noastr’ infinité si tn statutul nostra de omnivori indiferent de conditiile de vias Ei bine nu, existé alimente mai umane, mai fundamentale deci altele, si nu este un demers ideologic de reintoarcere la ‘© varstd de aur paseist4, ci pragmatismul care recunoaste pu- terea inciinatiilor naturl noastre. La otiginea specief, omul, datorité consttuilet si gusturilor * sale instinctive, era fécut pentru van8toae i pescuit si pentru urmirirea vanatului terestru si acvatic. Femeia sa specializat {n cules, in principal al plantelor. Provenite dintr- astfel de matrice initial, aceste alimente ‘au objinut de foarte devreme un statut fondator, acela al ali- mentelor celor mai spe consistente, fiind totodatd si cele mai potrivite omului, att pe