Tunia, Pun aceasta carte inaintea anilor tt, sd te astepte pand intr-un timp, diferit celui de acum, dnd intr-o 2 mai bun poate si chiar mai frumoasé si mal ‘importanti deci cea de az ei afta atunci a intdmplarea asta, odinioari adevaratd, cu niste personaj, cndva aievea, 4 fost imprumutatd anume de la viaf pentru a izvodi o poveste i tocmai potrivitd pentru ilustrat un. ‘mic manual de bund vieguire pe care astdzi ita, pr dau fet Nui este ind pentru acuma, dar, and cid va fi eu am si caut sti chem s sti tndernn pe alti, eft mai mul6———_—arne! constant ciomézga sneore mortifacas@ siiintre in povestea asta crestinului, este sé avem de-a pururea ca sa afle cum intunericul a devenie lumina, rmoartea inaintea ochitor* ‘cum ura s-a fcutiubire, cum moartea, infrdfindu-se cu viata, Noi ins, din nefericire, s-a altoit ea insist viata nu vedem moartea precum este, ‘Musai cei mari ar trebui sé afle ca sd-f spunds, pentru ci-njelegdnd gresit, pind vei fi tu insdti mare si-ai s stil, cut rea st had, cd moartea este partea vietli care naste viaf, ‘cum au descris-o ne-ngeleptil i-n fecare om a murit pruncul, ndseéndu-se copiléria, privim spre ea prin falduri negre copitul insusi a murit, féctindu-i loc adolescentei, cca spre baubaul din poveste. aceasta va fl apus si ea, ndscdnd un ténar chipes si puternic care-ntr-0 2, G larindwi, va luneca in albe ierni Angoasele si anxietdile cele mari ale mit izvordisc tocmai purtate-n barba de-un batran ce, din acest cuvént: ita) MoAr'Te tocmai pleacé, ‘Nu exist nonsalanga in relatia cu moartea. sii ceard mort si-1 renascd,fécéndu-l pruncul vesniciei Cel mult 0 impetuoasi inconstienta care, ‘Nui ziditor? de frca, Nu e frumos? {i strigd eclatant scdnduri din fostul brad: N-am timp! * ‘Nu-mi pasa! Dar ti pasd, fi pasa Eubul, marele filosofal Alexandriel, La tnerebatintr-o2i pe Si celui nepasittor 1 pase. {Fostul ui coleg de scoala Vasile cel Mare: Singur cérora nu le mai pasd de moarte sunt morti. .»Spune-ne noua, minunatule, care este cea mat inalta Cine n-a biruit ind moartea, Jilosofie a crestinului?” la vederea ei, $i Marele Vasile -a raspuns: simte ci deasupra pleoapelor fae o aripa rece. Cea mai tnaled flosofie de sub cer, tar nu doar a Moartea este atat de aproape,a 6 rn Constantin ciomazgas “getntore mortil acasd______________ cu mult mat aproape deci ne imaginém noi ‘95a cum n-a fost niciodata, Vremea morfii este in fiecare clipa cu totul noi si diferisi ‘Murim cu fiecare clipd pentru a ne naste intr-o aledclipa. {in dimineaga vesniciei? Prezentul insusi este un vitor de-o clipa se varsi si se varsd sise varsi prin acea clipa, chiar i acea clip, Dece? Pentru cé, invlufi sub ignordritstorice, refuziim cu obstinati vehement {nnoirea noastra incé din vremea clipelor nedespicate. Pentru ciin-am Ingeles intr-un insconctitabtt ci mma moartea vec trecut: poate face posibila " aparivia nowt Nasterea noastri-n vesnicie isd , ‘consist huni Inacea clipd mare care se va fi despicat mirabil, Depart tern colt uml 9 parte riméndnd lipitd de trecut, anga temelia Saliseluluicopilariet tale, cealalt tu vei afla mereu o carte desc revenindui vesniciei unde, Cit de frumos ne pregéiteste Dumnezeu pentru aceasti {In pagina de piatr’, clipa nesfarsitd. stau scrijelate céteva cuvinte: ‘Adormim fri teams in fiecare noapte mul vechide-ar sts moard pentru ci stim ed-n fiecare dimineafii ne vom trezi si. Inainte de-a muri, iardsi va fi viaga? atunei, cand ar fisié moard, e.ce nu privim oare tot asa mul now r-ar mai muri’ sl spre-acea mare adormire? Aceste cuvinte De ce ne este asa de greu sd eredem cane vom trezi, s-au inmulpit