IUSTIN LUPU IOAN ZANC Dr. CAMELIA SANDULESCU SOCIOLOGIA SANATATH De la teorie la practica TIPARG 2004Capitolul 1. Obiectul si problematica sociologiei 1, 1. Aparitia sociologiei ‘Termenul.de sociologie a fost creat tn 1838 de filosoful si sociologu! francez Auguste Comte (1798-1857) in cca de-a 47- a lectie a volumului IV (éin cele 6) din Cours: de philosophie positive”, dupa ce el si Saint-Simon (al cdrui secretar particular fusese Comte) utilizeaz pentru nous stiingt pe care o preconizau termenul de fizic& socials. Sociologia este 0 nofiune cu ctimologie hibrida, formata din combinarea etimonuhui latinese:,,socio” (social) gi al celui grecese , logos” (iiin,&) $i poate fi definita in sensu! cel mai general drept ,studiul stiintific al viefii sociale a camenilor”. De la intemeierea sa pind in prezent, sociologia a primit o varictate de definifii, Ea a fost caracterizala ca gtiin{é a faptelor sociale (E. Durkeim, 1974), stiinfa realitijilor sociale (D. Gusti, 1965), stiinfi a fenomenelor sociale totale care ar avea drept obiect studiul global al relatiilor sociale (G. Gurviteh, 1962), stiinfa socictiilor omenesti, a tuturor formelor de coexistent sau conviefuire umana (T, Herseni, 1982), Condifiile care au favorizat aparifia sociologiei ca stiinft au fost de ordin epistemologic si social - structurale, 1.1.1. Conditiile epistemologice ale aparifiei sociologiei Se refer’ la noul model de stiin{a generat de dezvoltarea spectaculoasd a stiinfelor naturii in sec, XVII - XVIII, Acest motel este fundamentat pet ~ cercetarea empitict, pozitiva a faptelor; - explicarea lor deterministi prin cauze gi legi obiective care urmaua fi descoperite de stint; ~ pe 0, metodologie de constituire gi testare a teoriilor stinfifice; = pe functia descriptiva, explicativa si predicativa a stinjei, Acest model de stiinfificitate era considerat valabil pentru orice stiinfa, inclusiv pentru stiinfa despre societate. Modelul creeazi premisele afirméii unei atitudini noi tn ebordarea $i explicarea fenomenclor viefii sociale, promovand o perspectiva noua constatativa, descriptiva si explicativa cu privire la om si societate, ‘Aceasti perspectivi, ca gi enorma mast de date si de informatii (date statistice, economice si juridico)cu privire la diferite Jaturi si aspecte ale viejii sociale, au impus un now mod de constructic teoretica bazat nu pe speculatii, ci pe generalizarea datelor concret istorice, Fenomenele, procesele sociale trebuiau privite ca fapte, lucruri i tratate in, mod, similar faptelor ce ficeau obiectul gtiinfelor naturi: consemnate, descrise si explicate cauzal. Se poate spune ca sociologia, ca stiinta, s-a ndscut odat cu formulatea unui program” general de aplicace a noului model de cunoustere dezvoltat de stiinjele naturii 1a analiga fenomenelor sociale. Un astfel. de program a formulat A. Comte in 1838 stabilind pentru nous discipliné pe care 0 intemeia, sociologia, drept sarcind fundamentald, studiul pozitiv al faptelor sociale i evidenfierea pe aceasta cale a legilar fundamentale proprit vietit sociale. Programul formulat de A. Comte a ramas mai mult o intentie epistemologic’, el nereugind 8 devanseze cadrele explicative tradifionale ale filozofiei istoriei. Cel care va formula reguli gi principii, metode logice asupra-modului fa care nous stiinfa urma s& procedeze, realizind si cescetii sociologice concrete tn care va aplica metoda claborati, va fi Emile Durkheim, prin celebrele sale lucrari: Regulile metodei sociologice, Sinuciderea, Formele elementate ale vielii eligioase, etcCapitolul 2. Sociologia medicala 2. 1. Obiectul, definirea si problematica sociologiei medicale 2, 1. 1. Fondatori ai sociologiei medicale; E, Durkhelm, T. Parsons, R. K. Merton Problemele puse de gestiunea colectiva.a vietii si a morti, a suferinjei si a sindtéfii, au intrat in atenfia gandirii sociologice inainte chiar de aparifia sociologiei medicale ca ramurt specializati a sociologici. Constituirea profilului sociologiei medicale are loc in provesul de specializare si profesionalizare a sociologiei. Sociologia medicala a debuiat practic, cu lucrarea remarcabil& 2 Inj Duricheim: Le suicide, Etude de sociolosie (1897). ih studiul s&u clasic asupra suicidului, Durkheim analizeaza-un volum imens de date pentru 2-si testa teoria sa dupa care anomia (dezagregarea sociald, lipsa valorilor si normelor sociale) conduce Ja ate de curmare constienté a propriei vieji. El susfine cit suicidul este un fapt social objectiv si ca atare poate fi explicat numai prin factori sociali, El a cercetat ratele suicidului la diferite popoate si grapnri sociale din Europa si a stabilit c& anumite rate sunt mai mari fn anumite grupuri sociale decat in altele. De exemplu.; protestantii au rate ale simucidesii ‘mai inalte decat catolicii, persoanele neclisitorite si divortate an rate mai inalte decdt persoanele casdtorite, soldafii au rate mai mari decat civilii. El a precizat c& ratele suicidului sant mai mari fn timp de pace decdt fn timp de r4zboi sai Tn perioudele de tulburiiri sociale. fn mod similar, a stabilit ca ratele sinuciderii sunt mai mari th perioade de crestere economica accelerata si recesiune economicé decit in perioude de stabilitate economic’, Astfel, el a tras conchizia c& diferitele rate ale suicidelui sunt consecinje ale variafiilor in planal solidariigii sociale. Persoinele bine integrate in jesatura relafilor sociale sunt mai putin tnelinate spre ete sinueigage decdt cele caracterizate prin slabe legituri sociale. Cu toate ci unele aspecte ale teoriei si metodologiei sale, ca si a concluziilor sale, au fost contestate de cervetatorii care s-au ocupat ulterior de acest domeniu, Iucrarea ,,Le Suicide” ‘amine un studiu de referinfé tn istoria sociologiei si mai ales a soctologiei medicale, Rezultatele. studiului fntreprins de Durkheim asupra problemei socio-medicale suicidului demonstreazé ¢& sociologia medicala se deosebeste de simul comun in demerstl stu teoretico-metodologic. Simful comun poaie vehicula idei interesante, valabile intt-un domeniu sau altul, darn alte domenii el se poate tngela deformind prin simplificarea realitifii. Astfel, simjul comun vehiculeaz& difetite mituri asupra uncr probleme majore. Un astfel de mit ar fi ci tn perioadele de lun’ plind se inregistreaza o crestere marcantdi a numirului de crime, sinucideri si omucideri. Date sociologice concordante oulese din peste 37 de studit semonstreazd c& nu exist nici un fel de relatii semnificative tntre fazele de lund plind $i ‘comportamentul uman. Luna plina nu produce nici o schimbare semnificativa in viata sociala camenilor. in schimb, factorii sociali (sériicirea, somajul, familiile dezorganizate) joucd un 10] snajor in geneza devianjei si criminalitiii sociale, Deci, analizind fenomenul sinuciderii (fenomenul social yi medical in acelagi timp) Durkheim demonstreazi ci acesta. variaza in Tuncfie tot de un fapt social, respectiv de integrarea si cocziunea sociala si formuleazK ca principin metodologic cexinfa ca orice fapt social (inclusiv cel medical) si fie explicitat tot prin factori de natura social. Sociologia medicala se-va dezvolta gi consolida pe mésuri ce teoriile si procedeele metodologice utilizate de sociologie reuseso st contracareze yederile, uneori simplificatoure, ale simfului comin cu privire Ja realitatea gi dinamica viefii sociale si medicale, Istoricul sociologiei medicale, ca sociologie de ramuri, ¢ relativ recent si se leaga de numele americanului MeIntire, Charles, care in 1894, in articolul The importance of the study of medical sociology” din Bulletin of the American Academy of Medicine, definea 8neta nepecee reef entiation Sie ~hanrtnesumtrnremengt noua disciplind ca fiind .,stiinta care investigheaz’. aspectele sociale. si natursile’ ale produ bbolitor $i progresele reatizate re. los” (dupai Donald Pacis 1985}, ire primele"lucrici de" siciologie iiedicald amintim pe cele scrise de Blackwell Blisabeth (1902), “Essays in Medical Sociology, London, Bell; Warbasse James (1909), Medical Sociology, New York, Appleton; Stem Bemard (1927), Social Factors in Medical Progress, Columbia University Press. ‘asi primele scrieri teoretice propiit‘zise sunt elaborate ‘tn anii 50 si npartin inar sociologi renumiti ca: cons (1951), Patricia, Kendall (1987), R. K, Merton (1957), §, a, Ei abordeaza din perspectiva, soviologic’ aspicte ale institutiilor de Sngrijire a sana, ale rolurilor profesionale, organizarea institujiilor dz invayimant medical, medicina ca institufie socialt, et. Aceste sbordiri sunt inspirate initial de schema ,clasic’” a lui T.Parsons cae a aplicat analiza faouta structusii si proceselor sistemului sucial fn lucrarea ba 4 The Social System"(1951) ~la cazul particular al practicii medicale, Din peespectiva establishmentilui, a integetrii conformiste tn sistem, Pirsons va defini boala ca o forma de comportament deviant, sindtatea ca un comportament nor gi va preciza plineipalele drepturi si obligalii ale statusului si rolului de pacient si medic, Eneritile ulterioare de sociologie medicalt vor tece de Ia evalaarea rolurilor gi ‘comportamentelor, spre ©. perspectiva macrosociala vizind analiza principaliliir factori sasiali (politici, cconomici, demogratici, tehnici, organizationsli) care contibuie ta promovarea sinSttifi colectivititilor umsn, factor’ priviti prin conexiunea lor structuralA gi nncjionaia. 2. 1. 2. Detinirea sociologiet medicale. Sociologia medicinei, sociologia in medicin’ si soctologia sinatatii Sociologia medicine; stidiazt fundamentele--socisle i yi Imbolndviri, interdependema dintre factorii social, a 2puiliei, precum gi” incidenta start de saiiatate sar bola w vl 51 giupuvilor umane. (promovare sau egradars “social, fcupaciate sam handictip). Eaaravea ca stop, dupa ‘Claudine Herzlich (1970), .studicrea definitiilor sociale ale bolii, u practicilor care se referdi la boald, a institufiilor cure au in saint ingrijirile de sindtate, a statutului social sf a comportamentelor bolnavilor”. De fapt, aveste defivitii sunt complementare, vizind aspecie particulary ale sistemelet de Sinitate a populatiei si care fac obiectul de studiu al sociologiei médicale. Preciafind obiectivele asupra ddrora inebisie sf se fndrepte cercetirile de sovioliyie medicalé, F. Steudler propune urmatoarca clasificare: ~ distribuirea bolilor in societate in furicfie de tigut de societate, medinl familial, wligie, sex, clase sociale, profesie; ~ fuctori sociali gi culturali legati de natura gi gravitaten botiit ipul de twatament adoptat; ~clenientele sociale care intervin $n procesul ierapeutic. R. K. Merion gi Patricia Kendall considerd ck sociologis medical webive si-gi tndiepte sercetarea pe unmitoarele divecfil: © ctiologia socialiia boli; © comipostamentele sociale ale terapiei © medicina ca institutie sociala; © sociologia invagtinvintului medical Peter Consad gi Rochelle, Kern (1986) piecizetea ca sociologia medical’: © swudiul variabiletor culwrale ale manitestérii stnath(ii gi bali; © relatiile medicale gi sociale tn grupurile mi © bazéle economice ile servicitlor médicale; © influenta indusiriilor medicale asupra strii stimitatii populufiei; i wendapttri; Jwicritare pests