este pretutindeni asemiinitoare cu ea
Iinsisi. Deosebirile sint foarte putin per-
ceptible si stiimja folelorului se stra
dyieste si le defineascit. Aceste deosebiri
ria se pot inst afirma decit de la un
fanumit grad de evoluyie a societifii rae
vale, Si de aceea diversitatea in muzica
popular european’ infaptuieste acea
unitate, despre care mi-am permis si
spun ci face farmecul i puterea bitrt-
nei noastre lumi (intervi),
Prof, EMILIA COMISEL
ropéens, est partont semblable. 2 lle
role Les differences sont ers sensi-
Ties oi de scence follorigue Papplique
Se int Soden ce dies
ne peuvent Paffirmer gu partir dan
Certain dese devolution de la site
firale, Et'cest pourgual la musique
live @Europe realise cette nite
Be ta diversté dont je me suis last
dive guflle fat le cate ela puis
a)
Prof, EMILIA COMISEL
genni RAN RRO AR ROARARRARARAM REARS IIIC
CONSTANTIN BRAILOIU
ARHIVA DE FOLKLORE
A
SOC. COMPOZITORILOR ROMANI
SCHITA A UNEI METODE
DE FOLKLORE MUZICAL
Extras din revista ,Boabe de griu*, anul Il ~ nr. 4
EDITURA
SOCIETATI COMPOZITORILOR ROMANI
BUCUREST
= 1931 =
IE eennnnnnnnn NAW nnnAnAnAnAn nnn RARRAnEARRAARARRAARA REJocul de-a cool, desen de Sihe Corea, 12 ant
Dragus (Pagiras) august 1029
ARHIVA. DE FOLKLORE
[A SOCIETATI COMPOZITORILOR ROMANI*
Asia 4 al Statsor sale spune ef Socitaea Comportorilor Roms
a fon ‘chemats la vats ca nok atte denvolarea expattinen mich 70°
mt oaele de care S : i atinge scopul_ sine fs
Nijloacce de care Socieatea sa sit spre ai stage scopul sine fox
deajugs de canoe: co bani nuniah # in amprfurel rele au fort date
se Sacre de trussed fomdnensch au for pice cde turk de ale