© jocurile de constructii «jocurile colective 4,Funetiile jocului evolutic ssi integrare sociala urmatoarele functii ale jocului : Funcfile jocului au fost puse in evident de numeroase studii si observatii Astfel, au fost identificate, in raport cu etapa de dezvoltare si cu aportul in procesul de - functii principale sau esefiale, - funcfii secundare + functii marginale ale jocului, 4.1.Funefia principal a jocului se exprima in - asimilarea_practica si mentala a caracteristicilor lumii si vietii - este 0 w cfie de cu 0a ere, care scoate in evidenta amplitudinea caracteristicilor cognitive ale jocului pe parcursul dezvoltarii copilului. + exersare_complexa_stimulativi a missedrilor, de_contributie activa la eresterea gi dezvoltarea organismului, Este functia pusa in evidenta de Carr si Gross, Se manifesta ca functie principala in copilarie, devenind, treptat, functie marginala in perioada adolescenfei. Accasta fimettic apare ca principala in jocurile de miscare sau in jocurile sportive de competitie si secundara in jocurile simple de manuire de obiecte proprii copiilor mici sau in jocurile didactice de tipul loto-urilor, sah-ului ete ~ Funefia formativ-educativi a fost pu: dezvoltati de pedagogia modema. Prin joc se dezvolta intreaga personalitate a in evident de timpuriu de pedagogul Frobel si copilului, ¢ oae we, arata Ursula Schiopu, ¢ jocurile co inie 0 coala a B€ ergiei, a educatiei aco duiei age urilor ai agi afiei jocul educ ae fia aili fi icaaci i iice ii elecuale r rile o eraie ale carac erului ereere ja ro indica iriuldeordie dreiaec. r wrilegae de aiudi ea aa de coleci coreciudi ea iriul de dre ae cel deco eiie ocia iliaea i ge ere. ell ace a jocul odelea a di ¢ iw ile eice ale co dui ei (ef. U $chiopu), Exista etape ontogenetice in care copiii trebuie invatati sa se joace. Copii mici de sub si peste un an privati de joc au o dezvoltare lenta si sinuoasa. Experimentul realizat de Rene Spitz care a studiat dezvoltarea psihomotorie a unor copii aflati in conditii de ingrijire optima in orase ultramoderne, fara mamele lor si, in paralel, dezvoltarea unor copii nascuti si crescuti in penitenciare impreuna cu mamele lor, a scos in evidenta faptul ca cei din urma au o dezvoltare ‘mult mai favorabila, psihica, ntelectuala, in primii ani de viata, datorita prezentei mamei care faciliteaza invatarea de contact social si de joc a copilului (cf. Ursula Schiopu, p.53). 4,2,Printre functiile secundare ale jocului se numara : funetia ilibru si tonifi prin caracterul activ si compensator pe care-1 intretine complementar jocul fata de activitatile cu caracter tensional (jocul ca activitate de tip loisir) ; fimetia de compensare este strans legata de funetiile catartice si proiective ale jocului. Cu cat viata sociala este mai tensionata cu atat loisir-urile capata un rol mai important compensator si complementar in existenta individului 4. .Functia terapeutica, considerata ca marginala, se utilizeaza cu succes in cazuri maladive (copii care nu stiu sa se joace). Se constituie pe seama proprietatilor proiective ale jocului precum si pe fumetia de integrare in rol prin transfigurarea trasaturilor de personalitate individuale si a comutarii lor in trasaturile personajelor substituite in joc. Functia terapeutic-compensatorie devine u cie ri ci ala i roce ul de era ie co lea recu era orie i egraa la diferitele categorii de copii cu tulburari de dezvoltare. Jocul poate fi intarziat la copiii cu retard intelectual sau cu deficiente senzoriale. 14