Capitolul 18 Obiectivele si principiile psihoterapiei Aspecte generale Viaja devine din ce in ce mai complex& si interdependenta membrilor societiii est din ce tn ce mai accentuat&. Independenja individual& aproape ci tinde s& dispar, f¥cdnd ca indivizii si depind& tot mai mult unii de alfii pentru a-si putea asigut elementele de baz& ale viejii cotidiene. Societatea implicl atat libertate, cAt si competitie, in cadrul ei fiecare individ cautind si se afirme fn raport direct cu propriile sale aspiratii dominante gi specifice Oamenii societitii de astizi sunt in acelasi timp prieteni, dar si rivali, coopera, dar gi concurenti. A ajuta omul st-si giseasc# locul su in aceasta structurd social’ de o mare com Plexitate, fairl si deving victima unei ,psihonevroze”,, sau 2-1 ajuta sX-si vince aceste inadaptiri emotionale, iat marea functie social, dar si individuala a psitit triei si a igienei mintale astizi. Acest dezacord intre ,tendintele sociale” de adaptare/integrare $i .tendine antisociale” de inadaptare sti la baza caracteristicilor nevrotice ale omului acd, ficdnd ca fiecare individ, dup’ expresia lui F, Alexander, si fie ,putin nebun”, Téealurile omului contemporan devin uneori incompatible cu realitatea, deca ‘sand insecuritatea emotional& ce sti la baza wulburdrilor nevrotice. Acest conflict intre ,dependenta care reclama ajutor” si ,rivalitatea independent face ca orice conduit si evolueze in dou direcyii: a) delincventa nevroticd sa] criminalitatea ; b) bolile psihosomatice. Cea care vine si ,restaureze” echilibrul tufburat este psthoterapia, metods cat jincearca prin mijloace psihologice s& refac& echilibrul emotional perturbat al uni individ” (F. Alexander), Un rol important in infelegerea bolilor psihice, dar si a metodelor de teri utilizate fl define modelul sociocultural. S-a stabilit fapeul c& exist o relate striul intre sistemul de valori al modelului sociocultural si formele de psihoterapi H, Helmchen, M. Sinden si U. Riger au ficut o analizi comparati in ceza | riveste boala psihicd si sistemele terapeutice in ariile socioculturale ale Occidas tului (Europa) si Orientului (Asia), ajungénd la concluzii deosebit de interesane Elementul central al ambelor arii culturale la care se face refering este omg legat de acesta, potengialul de sdndtate, yinind de domeniul medicinei, si potential ElPSLHOTERAPIA 27 éeboald, yintnd de domeniul terapeuticii. Inveresant este faptul eX, in aria cultural cecidental’, accentul se pune pe valorile potentialului de boalt, moartea apairand ca tn permanent pericol care planeaz asupra individului. fn aria culuural& oriental&, aecentul cade pe valorile potentialului de sinatate, viata aptirind ca preocupare nedicinei. Suferinga, ca sentiment moral al Occidentului legat de starea de boalt, tate fnlocuitd in Orient cu speranga, ca sentiment moral al valorilor Vieti individutui. Din aceste concepfii fundamental diferite deriva si mentalititile despre om, atitu- dinile $i modelele de géndire medical, moralX si religioas4, precum si formele de terapie a bolilor si, nu in ultimul rind, cele legate de psihoterapie. {ntre conceptia despre lume gi conceptia despre om exist 0 corespondent’ direct in ambele arii calturale, una influengind-o pe cealaltt, Aceste aspecte se pot urmari in schema de la pagina 218. Jn schem& se poate remarca faptul c& omul este considerat diferit in sfera celor oud arii culturale, curopeani si asiatict. In ambele situatii, imaginea omului si, implicit, imaginea snatafii/bolli deriva din conceptia despre tume. {in aria culturala europeand, omul este trup, fiings tnsuflesit, lucru dovedit de: ‘)antropologiile fenomenologice $i existentiale (Heidegger, G. Marcel, M. Merleau- Fonty, L. Binswanger) ; b) psihologiile europene (psihanaliza, Gestaltpsychologie, nugestologia bioenergetic8) ; ) psihoterapic. In aria culturalé asiaticd, omul este o replica’ a cosmosului, el fiind un micro- cosmos incArcat cu ,energii®. In cazul acesta, atat reprezentarile lumii”, cat si cele ale ,omului” au un caracter globalist si se reg’sesc in diferite practci cu valoare medi- call si psihoterapeuticd, de pild&, in: a) yoga; b) tehnicile de meditatie; ¢) sama- sism ; d) acupunctur’. Formele de vindecare psihoterapeuticd Se poate vedea foarte clar faptul cl diferenjele care existt in leghturl cu conceptia despre om fac si se deosebeasca si metodele terapeutice, iar dintre acestea, cele de ordin psthoterapeutic. A. Berge distinge douk modalititi de actiune terapeutic& in sfera psihoterapiei, si anume : 2) actiunea de regisire a unititii prin eliberarea fortei creatoare si organizatoare a viefii blocaté {a nivelul personalitatii; 1) restabilirea integrititii functiei realului prin eliberarea capacitijii acestuia de investire libidinala. Aceste aspecte fac ca metodele de psihoterapie s& se diversifice, Astfel, A. Berge deosebeste trei cli principale de vindecare, si anume: 4) mecaniste sau explicative, orientate e&tre descoperirea cauzelor rfului, pe care cauti si le neutralizeze ; 8) simptomatice sau actualiste, care urmiresc s& neutralizeze efectele actuale ;28 ‘TRATAT DE PSIHANALIZA $1 PSIHOTERAPIE ©) finaliste, care tind s& restaureze continuitatea psihismului si buna function Uibidinala, oferind gindirii sau activitii scopuri noi si atrgatoare, destinate ai} 8& stimuleze dinamismul, cat si si armonizeze toate tendingele fiinfei, fcandust sf evolueze in sens convergent. Ca atare, terapeutica finalistt se infitigear4 cau terapeuticd a apetitivitdtii, actionnd prin mobilizarea libidoului. Acesta se mat: festi in urmitoarele dou’ directii: dorinja de a fi: doringa de a investi, MODELUL SOCIOCULTURAL Domenial medicinei ‘Sinktatea