CUVINT INAINTE In conditiile vietii contemporane, asimilarea cunostintelor matematice de la cea mai. frageda cirsti are o importanti deosebitd, deoarece pe de 0 parte, acestea stimuleazi puternic dezvoltarea intelectual general a copilului influentind pozitiv dinamica vietii sale spirituale, iar pe de alta, isi giisesc o larg aplicabilitate in procesul de dezvoltare si inflorire economicd a patriei noastre socialiste. Capitolul ,,Activitigile matematice™ din noua programi a inviitimintului prescolar se inscrie in coordonatele majore ale acestui deziderat, dar, in practica de zi cu zi, se ivesc unele greutifi legate de predarea volumului de cunostinge si de realizarea sarcinilor respective datorita faptului ca, inainte de aparitia programei in vigoare, nu s-a realizat 0 pregitire corespunzdtoare a cadrelor di- dactice pentru utilizarea metodelor de predare a cunostintelor matematice in lumina conceptului de matematici modernd. Din aceasti cauzi se intilnese deseori puncte de vedere diferite in ceea ce priveste predarea cunostingelor matematice, in general, si organizarea si desfasurarea jocurilor di- dactice matematice, in special. lati de ce am considerat necesari o lucrare (evident, cu profil prac tic), care si orienteze activitatea educatoarelor ciitre problemele esentiale ale organizirii si des- jocului didactic matematic si prin care si se stabileascé locul lui in sistemul aetivitagilor Figurari de predare a cunostintelor matematice in gritdinija de copii formirii unor deprinderi intelectuale este exerci- Este cunoscut faptul ci metoda consacratéi nor factori constanti in tiul ca jormi de antrenament organizat prin care se realizeazit repetarea —romtigiile Garierii si schimbirii altora. Pentrn a deveni eficient in formarea deprinderilor si obis- nuinjelor intelectuale, exercitiul trebuie conceput, mai ales la virsta prescolart, ca o formi supla de invigare afectiv - activa. Jocul didactic matematic, bine organizat si condus cu pricepere, ajuti mu numai la intelegerea si insusivea unui oarecare volum de cunostinte, dar, prin. exersarea acestora intr-un sistem dirijat, se ajunge la tonstruirea unor structuri mintale, la dezvoltarea unor capacititi intelectuale. In functie de grupa la care se desfisoari, jocul didactic matematic indeplineste scopuri si sarcini diferite ale preddrii, fixtrii si verificérii cunostintelor matematice (numédratul si socotitul in limitele 1—10). ~ oo 3 “Matematica modern cere astitzi, mai mult ca oricind,’ tuturor cadrelor didactice din inviaipi- mintil prescolar o temeinict pregitire psibologic’, pedagogica si metodologici, pentru ca, inainte de a preda cunostintele matematice, trebuie cunoscuté individualitatea copilului si gisite acele metode si procedee care st trezeasct interesul si dragostea Ini pentru matematici. Educatoarea insisi trebuie st vadi in matematici nu numai disciplina care-i invati pe copii regulile necesare pentru gasirea re- zultatelor exacte, Ci stiinta care se inscrie in viagt cu acelasi title ca_brana, imbricamintea, relatiile c = sociale, limbajul etc. ~ Scopul principal al educatiei este de a stimula continnu acele laturi ale personalitiii copilului care Lar ajuta si-si contureze mai bine interesele de cunoastere, deprinderile intelectuale, capacitatea de 4 formula opinii concrete, dorinta de a rezolva repede yi bine o situatie care il priveste pe el si pe semenii sai si de a se adapta iri mod creator la situaiile noi. Matematica le poate rezolva pe toate acestea cind predarea ei este realizatt in mod corespunzitor. Numai asa trebuie st ne explicim introducerea nofinnilor de matematict inci de la gradinifa Este cunoscut faptul ci la virsta prescolard, pentru insusirea cunostingelor matematice, se stri- bat anumite etape ierarbizate si ordonate in functie de virsta si gradul de scolarizare a copiluini. In procesul dezvoltarii antropogenetice a fiinfei umane pot fi delimitate perioade optime in. care co- pilul este deosebit de receptiv la anumite tipuri de activitate, perioade in care achizitiile dintr-un ‘ 5domeniu sau altul se realizeazi temeinic si cu efort minim. Orice devansare fortati sau intirziere in antrenarea copilului la activitatea respectivi necesitt un efort sporit si un timp mai indelungat de exersare in vederea objinerii rezultatelor urmiirite, Jira ca acestea si duct intotdeauna la o stabili tate a achizitiilor realizate. In cadrul jocului didactic matematic trebuie realizat un echilibru perfect intre procesele afec- tive, cele cognitive si volitionale, pentru ca presColarii sii-si dezvolte interesele de cunoastere (ceea ce ne place realizim cu foarte multa usuringa). Jocul didactic, prin structura sa, ne obligt si jinem seama de tema, de scopul didactic — edu- cativ, de elementele de joc, de regulile sale si, mai ales, de materialul didactic pe care se bazeazi activitatea de joc a copilului. Desfisurarea jocului nu ridicé probleme atunci cind educatoarea pri- veste intr-un sistem unitar sarcinile didactico - educative, cind infelege bine tema si scopul Iui si cind imbind elementul afectiv ce cel cognitiv, dozeazi rational efortul intelectual al copilului wrmirind in ,,pasi mirunji indeplinirea scopului s¢ sarcinilor educative propuse. Partea cea mai mare a lucririi este ocupati de jocurile didactice matematice. Acestea an fost concepute in dou variante si anume + prima varianta se refert la planurile de lectii detaliate si co- mentate insotite de note explicative prin care se atrage atentia educatoarelor asupra a cea ce este esential in scopul lectiei si a semmificatiei unor termeni matematici precum si spre mijloacele telmice audio -vizuale care pot fi folosite in cadrul activitiyii respective. Desenele sugereazit un aspect semnificativ din desfisurarea jocului si contribuie la menginerea atmosférei de Iucru, specifice wnei asemenea activitii. Coa de-a dona se referi la planurile de lectii mai sumare, in care s-au scbitat doar modalititile de realizare a scopului si sarcinilor didactice previzute de programa. Tinind seama ci aceasti Iu- crare serveste si unor cadre cu mai putini experiemi la catedra, pentru elaborarea tuturor planu- rilor de lectii, am respectat structura internt a jocului didactic. In lucrare se afld si 0 anexi de probleme ilustrate destinate exercitiilor suplimentare. In selec- tarea lor am pornit de la ideea ci, in rezolvarea de probleme la virsta prescolard, ilustratia este fo- losité cu dublu scop : mai intii, ilustrayia pretinde copilului o exprimare corecti, iar in al doilea vind, ii pretinde o ylecturare“ care si-l conducti spre sarcinile gindirii si spre rationamentul mate- matic. Reusita este asigurati numai in misura in care copilul este invapat sa fact acest lucru. Hustratiile noastre se impart in trei grupe care sugereazit pentru educatoare tot atitea cate- gorii de activitagi si anume : 4) imagini pentru exercitii de numivat si socotit destinate grupurilor mici de copii. Ele oferi educatoarei posibilitatea de a Iucra dijerentiat cu copiti care ridici probleme de concentrare, care ‘au lipsuri in cunostinge sau care an nevoie de exercitil suplimentare pentru a-i ajuta si lucreze in acelasi ritm cu grupa. Desenele pot constitui un punct de plecare in gasirea altor imagini cu alte scopuri didactice, largindu-si astfel sfera de aplicatie a cunostintelor copiilor ; b) ilustrasii pentru alcdtuirea de probleme (noi le-am dat si un continut, desigur numai pen- tru a sugera sarcinile de gindire ce trebuie formulate de copii). Aceste ilustratii pot deveni jetoane. Educatoarele le pot colora, le pot inmulti sau am plifica si astfel st-si alcituiasci trusa personald cw probleme ilustrate destinate jocurilor si activititilor alese de copii. In planurile de lectii se gisesc suficiente exemplificiri privind modul si locul lor de jolosive ; ¢) ilustratii care se adreseanit educatoarei pentru a-i atrage atentia asupra posibilitatié de Lir- gire a tematicii activitizilor manuale. Aceste ilustratii sugereazi sarcinile didactice prin care pre~ scolarii, in limitele cunostintelor matematice insusite, isi pot consolida uncle cunostinge legate de numérat, de formare a anumitor capacitiqi intelectuale, de decvoltare a judecttii, a creativitiii si individualitaii. De modul in care educatoarea le foloseste in munca individuala si in grupuri mici, depinde efi- cienta lor educativa. Considerim ci cele trei tipuri de ilustrayii se completeaza reciproc si alcdtuiesc un tot unitar pus la Indemina educatoarelor pentru a le sprijini in indeplinirea importantelor sarcini profesionale ce le revin. ~ La baza conceptiei care ne-a caléuzit pasii in elaborarea acestei lucrivi a stat si ideea de a rea- liza o planificare a tuturor activitatilor matematice (pe grupe de copii), in care, paralel cu temele