TUDOR SBENGHE RECUPERAREA ane BOLNAYILOR RESPIRATOR EDITURA MEDICALETUDOR SBENGHE RECUPERAREA MEDICALA A BOLNAVILOR RESPIRATORI STI @ 1983Cuprins Cuvint inainte — 7 Abrevieri — 11 ists aistataiaieiaiodstal s a PARTEA INTIT PARTEA GENERALA STRUCTURA $1 FUNCTIA APARATULUL RESPIRATOR — 13 Strueturile einetieit sistemuiui toracopulmonar — 14 Museulatura — 15 Tesutul interstitial pulmonar — 23 Strueturile prin care se realizeari transportul gazos — 24 Clile aeriene superioare — 24 Cale aeriene inferioare — 24 Struetura intima a ciilor aeriene inferioare ~ 29 Strneturile prin care se asigurd comanda st controlul misedil sistemulul — 33 Reglarca automat’ a ventilatici — 34 Reglarea reflex a respiratici — 36 Reglarea_chimi Reglarea cortical a respiratiei — 43 EVALUAREA FUNCTIEI RESPIRATORII — 45 Evaluarea clinicofunefionali firé aparatura — 46 Radiologia ca metodé de evaluare funcfionald — 60 Radioscopia — 51 Radiografia — 51 Procedee radiologice speciale — 52 Evaluarea spirografiet — 52 Capacitatea vitali — 52 Volumul éxpirator maxi pe secundé — 56 VEMS x 100/CV — 58 Fluxul expirator fortat intre 200-1200 mi din CVF — 59 Fiuxul expirator fortat intre 25% —75% CVF (FEF 25—75%) — 60 Fluxul expirator maxim instantanen Ia 75%, 50% si 25% din CVF — 61 Volumul inspirator maxim pe secundi (VIMS) — 61 Ventilafia de repaus pe minut — 62 Ventilatia maxima — 63 ‘Testele farmacodinamice — 63 Consumul de O, — 65 Tehnica de interpretare @ spirogratici — 66 Determinarea curbelor flux-volum — 67 Amalizoarele de gaze in evaluarea funcyiel respiratorii — 75 Analizorul de heliu — 76 Analizoral de azot (nitrograf) — 77 Analizorul de CO, — 85 3IL6. IL7. ILs. 11.9. 119.1. TL.9.2. IL10. 1.10.1. T1102. ae. iL. UL11. TLL2. I. THL3. 44¢ see5¢ Er SEGRE z Oximetria — 91 sBody"-pletismogratia — 93 Studiul faetorutut de transfer — 93 [zotopii in evaluarea funetiei pulmonare — 95 Aprecierea ventilajiel — 95 Aprecierea perfuziel — 97 Testele de efort — 98 Probe de durata seurti —100 Probe de durats lung —101 MECANISMELE DE APARARE BRONHOPULMONARE ~ 105 Apiraren mucoeiliar’ — mecanie’d — 109 Sistemul mucoseeretor — 110 Sistemul eiliar vibratil — 114 Apiirarea macrofagick — 118 Apirarea antijnfeetioasi si de detoxifiere — 120 PARTEA ADOUA METODE §I METODOLOGIB AEROSOLOTERAPIA —123 ‘Terminologie —123 Aerosolul (Aspecte generale) — 124 Modalitifi de producere a acrosolilor terapeutici —126 Proprietfile fizice ale aerosolilor —134 Parametrii fiziei al_acrosolului ~137 Penetratia si retentia acrosolilor in ciile respiratorit —139 Aerosolal terapentic —145 Umidificarea bronhick —147 Facilitarea evacuairii secrefiei bronhice —150 Bronhodilatarea —154 Inbibarea procesului inflamator bronhic (Corticosteroizii) —163 Inléturarea infectiei bronhice (Antibioticele) —164 Regencrarea (troficizarea) epitelului vibratil (medicatia epiteliotrop’) —167 Inhibarea reactiel antigen-anticorp — 168 Tehnica de aplicare a acrosolilor —168 ‘Tehnica de acrosolizare cn ajutorul aparatelor individuale de aerosoli —169 Tehnica de acrosolizare in camere de inhalatie 174 Blectroaerosoloterapia (EAT) —172 VENTILATIA MECANICA — 177 Tipurile de ventilajie mecanics —177 ‘Variafia parametrilor intrapulmonari presiune-flux-volum —179 Controlul ciclirii ventilatoarelor —181 Respirajia in presiune pozitivi intermitent’ —183 Bazele teoretice ale utilizirii RPPT —186 Efectele imediate ale RPPI — 189 Acrosolizarea eu RPPI ~195 Oxigenoterapia cu RPPI —196 Efectele RPPI in administrarea cronick —198 Indicafile RPPT —201 Contraindicatiile RPPY —202 ‘Tehnica de aplicare a RPP — 203 Alte forme de ventilatie asistat — 207 Expirul final in presiume pozitiva —207 Respiratia in presiune pozitiv’ continu’ —210 Expirul in presiune negativa (EPN) —211 Respirafia in presiune negativ’ (RPN) —212 KINETOTERAPIA —214 Relaxaren — 215 Posturarea — 219 Posturile relaxante $i facilitatoare ale respiraticl —21° 4xr X11. XI1.1. XE12. X12. Xr21. XI.2.2. XI.2.3. E24. X25. XI.2.6, Xr27 X13. Posturile de drenaj bronhic —224 Gimnastiea corectoare —227 Gimnastica corectoare 1a sali —229 Hidroginnastiea —239 Manipulirile —240 Reeduearea respiratorie san giimastica respiratorie propriu-zist —241 Dirijarea aerului le nivelul cdilor superioare respiratorii —242 Reeducarea respiratici costale —244 Reeducarea respiratiei diafragmatice —251 Controlul 31 coordonarea respiratict —256 Antrenamentul Ja efort dozat — 262 Antrenamentul la icicleta ergometrica —272 Antrenamentul la covorul rulant —273 ‘Antrenamentul la scirifé —273 ‘Antrenamentul prin mers —274 ‘Antrenamentul la pisein’i —275 Antrenamentul Ia efort prin alte metode —276 Eduearea tusel —276 Eduearea vorbitulai —280 ‘Terapia ocupagionali — 282 OXIGENOTERAPIA —286 Frapele transportului de 0, —286 Indieasille oxigenoterapiei — 200 Modul de administrare —291 Dozele de oxigen —292 Contraindicatiile oxlgenoterapiel — 293 Fieete seeundare — aceldente —294 PSIHOTERAPIA $1 TERAPIA EDUCATIONALA —296 CURA BALNEOCLIMATERICA —305 Rolul factorului telurie si al vegetasiel —306 Rolul faetoralu elimat ~ 307 ‘Adaptarea-aclimatizarea in climatul alpin —308 ‘Adaptarea-aclimatizarea in climatul marin —313 Adaptarea-aclimatizarea in climatul de erufare (subalpin, de coline si de p&dure)— 315, Cura climaticd —316 Rolul apelor minerale —320 Rolul factorului psihoterapie — 322 Rolul terapiel fizicale asociate — 223 Statiunea Dalneoelimateriet, centra specializat pentru asistenta holnavilor respte ratori —223 ORGANIZAREA ASISTENTEI DE RECUPERARE ~326 PARTEA ATREIA PARTEA SPECIALA RECUPERAREA MEDICALA A BOLNAVILOR CU DISFUNCTIE VENTE LATORIE OBSTRUCTIVA ~ 337 ‘Mecanismele obstruetiel bronhice —337 Mecanisme potential reversibile —338 Mecanisme ireversibile —342 Efeetele sindromului obstructiv — 343 Modificiri ale fuxului aerian —345 Modificéti ale volumului pulmonar ~348 Modificiri ale distributiei intrapulmonare a aerului ~348 Modificiri ale travaliului ventilator —350 ‘Modificiri ale schimburilor gazoase —351 Modificiri ale gazelor sanguine (insuficienta pulmonari) —352 Modificiri cardiocireulatorii —353 Entitifi nosologice ale sindromului obstructiv — 58 smeena rece a ee XIL1.3. XH. XI12. XHT2.1. XHL.2.2. XIEI.2.3. XITL2.4. XUL2.5. XIIL.2.6. XIV. XIV. XIV2. Boala obstructivi a céilor mici —357 Brongita cronicd si emfizemul pulmonar (BPOC) —358 Bronsita astmatiform’ —360 Astmul bronsic —361 ‘Reeuperarea sindromulut obstractiv —370 ‘Misuri farmacodinamice —372 Msuri igienodietetice si edueationale —383 ‘Misuri fizioterapeutice ~384 RECUPERAREA BOLNAVILOR CU DISFUN TRICTIVA (DVR) —396 lasificarea bolilor eu DVR —-396 Dup’ ctajul Jantului cinematic afectat —396 Dupi. sedinl limitarii expansiunii toracice sau pulmonare —397 Dupa substratul mecanic pe care il determina —398 Fiziopatologia DVR —398 Boli care supraineared: meeanfe sistemul toracopulmonar — 403 Cifoscolioza —407 Alte deformiri toracice —410 Spondilita ankilozanti —410 Obezitatea —411 Pahipleurita —416 Fibrozele interstitiale difuze (FID) —417 Recuperarea medieali in DVR prin boli care supraincares meeanie sistemul toraco- pulmonar —419 ‘Tratarea cauzei supraincdrcirii mecanice 420 Ameliorarea ventilafiet alveolare —421 Antrenamentul la efort —424 Corectarea gazelor sanguine si restabilirea senstbilitétit centrulut respirator —425 Boll care sead forja motorie a sistemului toracopulmonar —427 Paraliziile centrale —429 Bolile musculare: —439 RECUPERAREA BOLNAVILOR CU DISFUNCTIE VENTILATORIE MIXTA, (DVM) —441 ‘Pneumocontozele —-441 Pneumoconioze cu obstructia ciilor mici ~442 IE VENTILATORIE RES- - Pneumoconioze cu eresterea reculuiui clastic pulmonar si scdderea capacitafil de difuziune —443 Pneumoconioze cu perturbiri funcfionale pulmonare intricate —444 Recuperarea pneumoconiozelor — 445 Sindroamele posttubereuloase —446 Sindromul bronsitic cronic posttubereulos ~448 Sindromul bronsicetazic posttuberculos — 448 Sindroamele de scleroz cicatricealt —449 Sindroamele pleurale si pleurogene —450 Sindromul de insuficienfi pulmonara cronic& si sindromul de CPC —450 Recuperarea sindroamelor posttuberculoase —451 RECUPERAREA BOLNAVILOR DUPA INTERVENTIL CHIRURGICAL Defieitele postoperatorit —454 7 Metodologia de recuperare a bolnavilor operaji —457 Faza preoperatorie —457 Faza postoperatorie imediat’ — 459 Faza postoperatorie precoce — 461 ‘Faza postoperatorie tardiva ~ 404 Pneumonectomia — 465, Toracoplastia —466 Chirurgia abdominala’ — 468 Bibliogratie —471. 453Cuvint inainte Pliminul este, fitra: indoiald, organul pe care s-au ucumulat in ultimul sfert de secol cele mai multe idei si date novatoare de fiviologie gi fiziopatologie, concomitent cu dezvoltarea unui arsenal tehnic de investigare, posibil azi de manipulat doar de specialisti bine calificati. Nu este vorba doar de wn ritm de progres obignuit in medicina modernd, ci de 0 preoeupare directionata a corpului medical gi a cercetétorilor spre o patologie care se contura si twa amploare ca wn corolar « insigi eforturilor umanitdfii de a se moderniza, de a deveni tot mai civilizatd, de a trai mai bine gi mai comod. Industrializarea, chimizarea gi urbanizarea tntregii vieti s-a facut si continud sd se facd prin plata unui tribut uneori prea sever din partea organismului, gi tn primul rind a aparatului respirator si a celui cardiovascular. Statisticile din tntreaga lume semnaleazd de mult schimbarile survenite atit in structura mobidilatii prin boli respiratorii, cit si locul ,,fruntas” ocupat de bolile eronice respiratorii atit ca indice de prevalenja, oft si ca indice de gravitate, Aparatul respirator este, dupa aparatul locomotor, a dowa localizare de suferinfé @ omului; plimtnul este, dupé aparatul cardiovascular, « doug cauzi de pensionare de boalé sub 50 ani; este a treia, a patra cauzd de mortalitate; cea 40%, din insuficien- fele cardiace au de fapt la bazd cordul plumonar ; tn sfirgit, pld- minul ,,costa” cel mai mult societagile de asigurdri pentru boald. Se justified, agadar, pe deplin interesul rescind pentru studiul funchiei si patologiei respiratorii, ca si pentru o noud ati- tudine in ceea ce priveste asistenfa medicald a infirmilor respira- tori. Astdizi nu se mai poate accepta ca 0 simplé prescriptie medi- camentoasd, o retetd, ca gi eiteva recomandari terapeutice fdcute intr-un cabinet, ar putea avea vreun efect de fond asupra defici- tului cronie functional al acestor bolnavi. Eventual, acestea ar putea rezolva pentru moment un puseu, o exacerbare temporard a Senomenclor clinice. Bolnavului cu infirmitate reapiratorie deter- ‘minati de o afectiune cronich ti este necesar un ansamblu de masuri complementare si progresive, care sé vizeze ameliorarea conditiei clinice si a conditiei fizice globale, a problemelor psiho. 7logice sia consecintelor socio-economice. Toate acestea reprezinté ceca ce intelegem azi prin asistenté de recuperare. Coneeptul de recuperare in patologia respiratorie s-a impus dupé cel de-al doilea rizboi mondial, la inceput in asistenfa sin- droamelor restrictive si postoperatorii si de-abia dupé 1950 gi in asistenta sindroamelor obstructive. Acest concept nu a ctgtigat adeziwni decit treptat citci se considera c& doar domeniul patolo- giei neuromotorii gi osteoarticulare justified o asistentd de reewpe- rare. Pe baza wnei experiente de peste 20 ani, la sfirgitul anilor °60, Departamentul de recuperare medicala al Universitatii din New York aprecia od rezultatele obfinute in recuperarea bolnavilor respiratori sint perfect comparabile cu cele obtinute in recupe- rarea bolnavilor newromotori. In ultimii 10—15 ani, asistim la 0 adevitraté explozie « centrelor gi serviciilor de recuperare respiratorie, a diverselor tehnici $v aparaturi utilizate in recuperarea pulmonarilor, a stu- diilor i cercetérilor tn acest domeniu. Accasta nu inseamnd ci 8-a gi ajuns la o unitate de vederi, ct s-a trasat cu precizie cadrul problemei, obiectivele, metodele,programele, criteriile de apreciere @ rezultatelor ete. Toate avesien se reflectés si tn literatura de specialitate, frecare autor abordind principti obiective gi metode de reeuperare conside- rate de él ca prioritare, citeva doar dintre acestea fiind comune pentru majoritatea specialistilor. In tara noastré, conceptul general de recuperare este foarte recent introdus, iar aplicarea lui este gi mai recentd. Dar chiar de la tnceputul disoutdrii teoretice a asistente: de recuperare, pato- logia respiratorie a fost considerata ca o indicatic de prim ordin a avestei asistente. Jaloanele trasate tn aceasta direclie de catre cea de-a 5-a Sesiune stiinfificd a Academici de stiinfe medicale (1974) au reprezentat singurele orientdri in organizarea asisten- fei de recuperare in spitale, policlinici, statiuni balneare. Asistenja de reouperare a infirmului respirator cade tn primul rind tn sarcina specialitafii de pneumoftiziologie, care prin reprofilarea unor paturi din refeaua sanatoriilor de tuber- culozd a creat o bast de spitalizare gi pentru bronhopulmonarul cronic netuberculos, ca si pentru sindromul posttuberculos. In acelagi timp, alituri de dispensarizarea tuberculozei se creeazé treptat gi evidenta deficienfilor respiratori nebacilari. Medicina internd continud tn fapt sd acopere marea majori- tate a interndrilor si tratamentelor puseurilor acute a bronkopul- monarilor cronici, neputind insd sa le realizeze programe de recuperare medicala. Chirurgia toraciod, neurologia, ortopedia, rewmatologia sint specialitati care de asemenea interfereazd deficientul respirator prin disfunctia restrictivd inslalatdé tn diverse boli care fin de dome- niul specialitépilor de mai sus. In marea majoritate a cazurilor insd, aceste specialitati nu au gi nici nw pot sd-si organizeze wn sistem ficient de asistenté recuperatorie pentru acesti bolnavi,In sfirgut, medicina muncii, bolile profesionale gi expertiza capacitatii de muncd sint de asemenea string legate de bolnavul respirator fie pe linie de profilawie, de diagnostic si terapie, fie de expertizare gi recuperare socioprofesionald. Mai existé tnsa gi o alté specialitate, din care face parte i autorul acestei monografii, Medicina fizied, balneologia gi recu- perarea medicald, care este legatd ipso facto de deficientul respi- rator, ea gsi de alte profile de patologie, deoarece principalele metode gi metodologii folosite in asistenja de recuperare ti apar- fin, stint metode fizicale. In acelagi timp, in prezent, bazele de mellicind fisied si recuperare medicalé fac parte integranté si sint conduse de aceasta specialitate. Prezenta monografie a fost serisaé tn primul rind pentru medicit si cadrele de fizioterapie si reeuperare medicala din policlinici, spitale gi stafiuni balneare, cdtre care zilnic sint trimigi sau vin sponian tot mai multi bolnavi cu deficite respiratori Autorul ar fi deosebit de onorat daca gi alfi specialisti ar gaisi in accasté carte capitele sau paragrafe care sa le fie realmente wile in activitatea de asistenfé pe care o desfasoaré sau dact mongrafia in sine ar reprezenta o pledoarie pentru o asistenta compleié de recuperare @ handicapatului respirator. La baa acestei monografii, au stat nu numai datele de lite- raturd medicald ci si cei aproape 15 ani de cind, tn cadrul Insti- tutului de medicind fizied, balneologie gi recuperare medicald, se exeoutd o serie de studii asupra efectelor unor metode fizieale tn disfunctiile respiratorii. De aproape 10 ani, in Institut a luat fiinfad wu mic compartiment de asistenja recupcratorie pentru bolnavii respiratori croniei. Am avut astfel posibilitatea sa veri- ficiim practic valoarea unor afirmajii si meiode expuse tn litera- tura de specialitate. Ne-am raliat la wn punct de vedere sau la altul, asupra vreunei metode fizicale, condusi de propriile obser- vafii. Aga, spre exemplu, s-a intimplat eu controversa asupra respirafici in presiune pozitivd intermitenta saw cu cea asupra gimnasticii de reeducare respiraiorie ete. O carte care abordeavt asistenja de reeuperare tntr-un capitol de patologie cu greu ar putea respecta weanjele didacticisle ale carfii medicale. O astfel de carte nu irebuie si fie un tratat de patologie, nici de fiziologie gi explordri funcfionale si nici chiar doar de terapie. Dar o carte despre asistenfa de recu- perare trebuie totugi sa abordeze tntr-o masuré mai mare saw mai mica toate aceste aspecte. Recuperarea medicald tnseamnd in primul rind diagnostic spunca M. Knapp. Intr-adevar, tnainte de a aledtui un program de recuperare trebuie sc se precizese diag- nosticul de boald, de forma si stadiu de boald, s& se precizeze bilan- ful functional care apoi sd fie urmadrit secvenfial. In al doilea rind, metodéle gi metodologia fizicald de recuperare reprezinté 0 terapie functionalé”, care se adreseazé eu precizie unor anu- mite verigi fiziopatologice ale bolit. Intr-o astfel de asistenta, poate mai mult decit in altele, nu se pot concepe gabloane, nes attt sub raportul metodelor, a edror variatie nu este prea mare, ci in 9