Teste pregatitoare | pentru Evaluarea Nationala Aceasta lucrare este realizata Tn conformitate cu programa scolara aprobata prin Legea Educatie! Nationale Nr. 1/2011 si cu O.M. Nr, 6584/20,12.2012 pentru aprobarea Metodologiel de organizare a evaluarii competentelor fundamentale la finalul clasel a \V-a PIRLS LIMBA ROMANA Clasa a IV- a Itemi construiti dupa modelul: v evaluarti-pitot, Io nivel national, , de to Finalul clasel a 1¥-a (2012); ¥ evaludrilor internationale (PIRES).Oo M LD Awa Ce reprezinté testarea de tip PIRLS? PIRLS (Progress in International Resding Literacy Study), respectiv Progresul in Studiut ee Alfabotizari ta Citire/_ectura evalueaza, pe scurt. pecosmantele eleviltr do clasa a lV-a ia citireteeturé. Conceptil de Reading Literacy desemmeaza ,abilitatea de a infelege si a utiliza acele forme ale limbil sorise, cerute de catre societate si/sau valorizate de cétre individ’ Elevii evaluati sunt la finalul Invajamantuiul primar, Ei citesc pentru a invata. Geea ce evalueazd PIRLS vizeaza eficienta strategillor de citire/iectura ullizate de caire cititori In confruntarea cu o varietate de texte. In consecin’é, achizitia capacitatior de baza la citire (alfabetizarea pentru citire) este privita ca unul dintre procesele fundarnentale ale scolarzarii, deoarece, prin intermediul sau, se constitule baza nvatari tutyrorceloriatte discipline de studi. PIRLS Investigheaza Un aspect important al alfabetizaril la citire: procesele de comprehensiune. 4 rroeatin ial sieieaneate a UaseaNiee ie nee: 4, Identificarea si reg3sitea informatiel explicit formulate. Exemple de sarcinidecitire: ‘identificarea informatilor relevante pentru scopul specificat al procesului de citire; ‘urmarirea unoridel specifice; UO cdutarea definitiiior unor cuvinte sau expresii; ‘identificarea timpului silocului une} povestiri; ‘Tidentificarea temel sia ideii principale. 2. Formularea de inferente directa urmaregte tealizarea de daductil simple, po baza textulul citit. Exemple de sarcini de citire: Odeducerea faptului ca un evenimenta cauzatun alt eveniment: Bformutarea concluziel unei serli de arqumente; Didentificarea generalizaiiior facute in text; Cidestsieres leo inre aus pereonsa. %. Interpretares si integrarea idellor g1 Informatiilor urmareste utilizarea Intelegerit lumii, diparlentet antereere pontru gleitox dn concelUnl irallelle yl informaytie presents etext el Exemple de sarcinidecitiee: Ocompararea informatiilor din text: ‘distingerea mesajuiul global sau a temel taxtului; coer ide deducti logice la tonul sau atmosfera generaléa naratiunil. (4. Abordarea critic’ a textului, reflectarea asupra textulul si evaluares personala a continutului, sstructurij, a utilizarii limbajului, ainstrumentelor lingvistice,a perspectivel gia specificululautorutul. Exemple de sarcini de citire: ‘Devaluiarea probabilitatiica evenimentele descrise In text 34 aiba locin realitate; ‘Odescrierea modului in care autorul a construit un final surpriz’ pentru textul sau; ‘Odeterminarea perspectivel autorulul cu privire la ideea centrala atextulul, Scopurile majore ale citirii sunt: pentru experienta literara concepe Intregui demers ca pe relationerea cititorului cu textul, astfe!inc&t sA devin’ ,angajat” jn evenimenteie imaginate, sa relationeze cu personaiele, cu atmosfera, sentimentele, s8 aprecieze limbajul folosit. PIRLS. foloseste fictiunea narativa ca forma literars de baz3 a Sete Se pentru citire, 2. Citireallectura pentru dobndires 5i utilizsrea informatie concepe demersul ca pe relationarea cititorulul cu aspectele universulyi real, astfel neat cititorul s& Thieleaga lumea, sé Tsi explice modul sau de functionare si sa poalé accede dincolo de achizitia primar a informatiel, utilizand-o'n proprille rajionamente si agtiuni. PIRLS foloseste in acest scop biografii, relatari de evenimente, texte procedurale, articole tiintifice etc. aan Caractarsililetestutul do Gitrefiectur3: ‘Oformatul itemilor: itemi cu alegere muultipla (aproximativ 7-8), itemi cu rspuns constrult (4-5). Caiteva din motivete rezultatelor slabe ale alevilor roméini la testarile PIRLS: ‘lipsa de lectura generalizata; ‘lecture informationala nu exista tn curricula ramaneasca: ‘schimbarea succesiva a programelor, Dlipsa de obignuinta a slavilor de acili la prima vedere texte de dimensiuni lung! side a raspundela acesttip de intrebari. ‘Material informatly pentru invatator si paring DA A A \mn: @ a AX A TH Testul or. 4 Citeste cu atentie textul de maijos! Singur pe lume (fragment) dupa Hector Malot S-au scurs aga doi ani, si, cum nenea Acquin ma lua deseori cu el la targ, pe Chelul-cu-Fiori, sau pela florariile unde ne vindeam florile, ajunsesem sa cunosc Parisul_ Cu timpul i-am cunoscut monumentele, m-am plimbat pe cheiuri, pe bulevarde, prin gradini. |-am vazut statuile, am cdscat gura privind forfota multimii... Si mi-am facut treptato idee despre ceea ce este viata unui mare oras. Inainte de @ se face gradinar, Acquin lucrase la pepinierele de la Gradina Botanica, $i acolo, In vecinatatea carturarilor, i se trezise si lui gustul dea citi gi de a Invata, Ani de-a randul igi cheltuise banii pe carti gi igi petrecuse ceasurile libere citind. Dar dupa ce se insurase $i Incepuse si se inmulteasca familia, timpul liber se imputinase tot mai mult. Trebuia sa-si castige painea cea de toate zilele, cartile au fost date ultarii, darnu irosite gi nici vandute ci puse cu gnija intr-un dulap. Cea dintai iamna petrecuta de mine In sanul familiei Acquin @ fost tare lunga. Atunci, ca sa-mi mai treaca de urat in serile lungi pe care le petreceam la gura sobei, am $cos cArtile vechi din dulap. Fiind mai putin somnoros si curios din fire, citeam pana noaptea tarziu. Dorinta mea de a invata Ti reaminti gradinarului de vremea cand rupea cate doi gologani din cei destinati pranzului ca s3-si cumpere cArti, si, curaind, teancul din dulap se Imbogati cu alte cari noi, aduse special pentru mine de la oras. Alegerea lor 0 facea la intamplare sau dupa titluri dar oricum, efau carjil Au stamit ele la Inceput putina zapaceala in mintea mea lipsita de o calauza, insa, cu timpul, zapaceala s-a dus, iar ceea ce era bun in ele mi-a ramas pana azi. Cat este de adevarat ca orice carte bunaitifoloseste! Liza, mezina familie), nu stia Sa citeasca, dar, tot vazandu-ma mereu cufundat cu nasul in cdrti, a avut $i e@ curiozitatea sa afle ce ma interesa atat de tare la ele. Mai intai a veut sa-mi ia din mana c&rtile care ma Impiedicau sa ma joc cu ea. Apoi, vazand ca tot la ele ma Intorceam, m-a rugat sa-i citesc $1 ei, Aceasta ne-a legat si mai mult prietenia. Inchizandu-se in sine, cu mintea vesnic treaza, nefiind atrasé deloc de fleacurile $i palavragelile de toate zilele, Liza era facuta sa gaseasca in citit ceea cea si gaisit: hrana sufleteascé. ‘Cate ceasuri n-am petrecut noi astfell Ea stand In fata mea, cu ochil tinta fa mine, lar eu citindu-i, Deseori, cand intalIneam cuvinte sau pasaje pe care nu le intelegeam, ma opream si ma uitam la ea. Ram&neam asa cateodata multé vreme, cdutand amandoi intelesul; apol, daca nu-| gaseam, ea imi facea semn sd mergem mai departe, cu un gest care voila sa spuna: ,Lasa, mai tarziu". Am Invétat-o sa sideseneze. Adurat destul de mult sia fostgreu, darn cele din urma amizbutit. Desigur ca nu eram nici eu un dascal grozav. Ne Injelegeam insa, si buna injelegere dintre ‘invat&tor $i scolar face deseori mai mult decat talentul. Ce bucurie a fost pe Liza cand a desenat ceva din.care sa'se recunoasca ce voise sé faca! Acquin m-a Imbratisat cu multdrag. — Hei, Remi, spuse el, raz4nd, vezi ce prostie faceam daca te lasam sa pleci de la noi? Liza‘o Sate rasplateasca pentru asta mai tarziu. »Maltarziu", adicé atunci cand avea sa vorbeasca pentru cd el nu pierduse speranta ca ea sa-si recapele graiul. Doctorii snuneau ca deocamdaté nu se putea face nimic. Mai tarziu” insemna si gestul trist pe care mi-| facea c&nd ij cantam. Voise, de asemenea, s4 0 invat sa cante la harpa si foarte repede degetele ei se obignuisera sale imite pe ale mele. Fireste ca nu putea sa invete a canta din gura gi asta 0 necajea cel mai mult. De multe ori am vazut-o cu ‘ochil plini de lacrimi $i numai eu sliam cat sufera. Dar, blanda si buna cum era, supararea n-o {inea mult. [si stergea ochii si zambetul ei resemnat Imi spunea: /Mal tarziu". Vocabular: 1B pepinierd: piantatie de rasaduri sau puieti. Ww SS SF BF eae