Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Apendice Cecal Beuran Vol1

    Uploaded by

    Deglen
    47 views12 pages
    Apendice cecal; UMF Carol Davila an 5

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Apendice cecal; UMF Carol Davila an 5

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    47 views12 pages

    Apendice Cecal Beuran Vol1

    Uploaded by

    Deglen
    Apendice cecal; UMF Carol Davila an 5

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    3a 12-Apendice cecal CAPITOLUL 12 Apendice cecal Traian Patrascu, Eduard Catrina 1. Anatomie Apendiceleeste un segmentalintestinului gros, anexat ceculut si transformat intr-un organ cu structurd limfoida. El se gaseste in fosa iliac dreapti, in loja cecala, avand aglyngime medie legSRNORED 5 unggjametru d @ozitia acestul organ ne fata de oe. este variabils, directia sa poate fi diferita, dagpynctul de insertie pe cec este intotdeauna situat (SOStSRORECiaD © gage? deschiderea ileonului si este sel focul de intalnire la exterior al celor ‘rei tenii musculare. Variatia sediului apendicelui influenteazé simptomatologia_ si semiologia apendicitei acute precum si complicatile sale; de We, asemenea constituie un element de reper pentru alegerea inciziei si tehnicit chirurgicale. Apendicele poate f(HGMSEUIRRE: este legat de ileonul terminal prin mezoapendice. Raporturile apendicelui sunt diferite, in functie de situarea fata de cec. Dupa pozitie apendicele paracolic, retrocecal, prelleal,retroileal, promontoric, pelvian, subcecal. punct de vedere histologic, structura peretelui apendicular estaimnilaialeu a cecului si aintreguluiintestin, cuprinzand cele patru tunici seroas3, muscular, submucoasa gi mucoasa. Ca particularitati, apendiculara nu este organizaté sub forma de bandelete ci formeazé un strat continuu, iar tunicile mucoass sisubmucoasa contin fesut limfoid foarte bogat Fig: —Varietatt de pozitie ale apendicelul vermicular (dup Wakeley) 1. Apendice retrocecal s retrocolic (in 65,286) 2.Apendice descendent (in 31,01% 3. Apendice subcecal in 2.26%); 4, Apendice preileal (In 199); 5. Apendice retroilel fin 4%) Manual de chirurgie ceea ce confers apendicelui denumirea de *amigdalé abdominals” este realizaté de@rtera apendiculara - ram din @rrera ileo-colics, iar@BAE dreneazs in@na ileo-colic8 care se vars in@na mezenteric’ superioar’. @QHIEEREB converg cétre @bdul limfatici colectorisituati de-a lungul artere ileocolice, iar@HSQBRSISMBEEE a apendicelui este asigurats. de @lexul nervos al. arter mezenterice superioare. 2. Apendicita acutd 2.1. [storic, Epidemiologie Prima apendicectomie a fost practicata in anul 1736 de catre un chirurg englez - Claudius Amyand, dar apendicita acuta a fost recunoscut ca entitate clinica si patologica in 1886 de catre Scoala de anatomie patologica de la Harvard. In aceeasi perloada un mare chirurg, McBurney descria inciia care-i poart numele pentru apendicectomie si Isi finea bolnavii la pat cel putin 4 séptamani postoperator. nndicita acuta este cea mai frecventa urgenta abdominala. Ea apare ld@rice varsta, dar Beste Gai rara la copii micillffecvent’ in decada a doua sia treia de viata si din nou mai putin frecvent odata cu inaintarea in varsta; faptul este corelat intrucdtva cu importanta cantitait de fesut limfoid continut de organ. @an’ ia pubertate incidenta este egala la ambele sexe, in timp cela adolescent si adultul tanar boala apare de doua ori mai frecvent |4@R00SSe0D In ultimele 3-4 decade incidenta apendicitei acute a fost in scddere si se pare c& aceasté scdere continu’, Diverse studi statistice atribuie acest fapt unor factori diversi, cum ar fi: modificarea comportamentului_alimentar, schimbarea florei intestinale, hrénirea_ mai corecté, cu aport adecvat de vitamine, utilizarea antibioticelor. in plus, stabilirea unor protocoale diagnostice si terapeutice stricte precum $i utilizarea pe scara din ce in ce mai mare a chirurgiei minim invazive a dus la scéderea morbiditatii dar mai ales a mortalitati sub 0,25%. 2.2. Etlopatogeni, Fiziopatologle Considerat cdndva un organ rudimentar apendicele este de fapt un (SRN BECaIzD al tractului digestiv. Jesutul limfoepitelial apendicular participa fa (aturarea limfocitelor Aimorndependete 5 lent cert Se a2 imunoglobuline. tiopatogenia apendicitei acute are rept QED procesul de obstructie lumenului apendicular. obstruaci acestui lumen pot fi: fecaliti(@el mai frecver hipertrofia fesutulul limfoid, bariul folosit pentru explorari radiologice, seminje de fructe sau legumne, paraziti intestinali (mai frecvent (@EGHB). In urma obstructiei complete, deoarece mucoasa apendiculara continua s& secrete in mod normal, se produce distensia lumenului apendicular. Acest proces stimuleaza terminate nervoase viscerale si determin’ @UISEeNMeaeD ca intensitate, difuzs, in(fSGiUnea mezogastricd a abdomenului, in@™jpsa iliacd dreaptd sau in @igastru, in funcyie ce ECGNSAIRSEEAD cesul de distensie stimuleaza de asemenea, resimit8 sub forma de in conditiile obstructiei, @acteriile prezente in mod normal in lumenul intestinal si in cel apendicular, gisesc conditille propice pentru multiplicarea lor cea ce va accentua procesul de distensice. @fSSSISaNDIESUnEDin lumenul apendicular genereaza_comprimarea eeueiMIBHERD i producerea edem ccresterea presiunii venoase, obstructia venulelor si. capilarelor. nny coca ce duce la congestie, tromboze vasculare si EERE too permite invazia bacteriana in lumen prin mucoasa inflamata in tunicile mai profunde. Procesul inflamator afecteaza si seroasa apendiculard, apoi peritoneul parietal. Regiunile din peretele apendicular care au suferit proces de@@EHERIBse infarctizeaz, cu aparitia zonelor de QEEDre perforeazé. Din punct de vedere bacteriologic, in culturile realizate la bolnavit_ cu @pendicits acuts gangrenoasa fBeritonita saul@bces apendicular s-au izolat germeni afiati in mod uzual intre germenil aerobi s-au a, Coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Enterococi - Streptococul fecal. @cteriile anaerobe sunt reprezentate in principal de Bacteroides Fragilis, poi Clost Perfringens. 2.3. Anatomie patologica Apendicita acuta parcurgein evolujiemai multe j, caracterizate prin urmatoarele elemente: @Pendicita acut apen- 343 dicele este edematiat si hipervascularizat; apendicita lu menul apendicular confine puroiggproasa apendiculara este acoperita de false mem- brane, iaferitoneul confine un exudat se- ros sau seropurulent; apendicita @EURTEGEMGTERGEES apendicele prezintd un placard necrotic situat de obi- cet iffona medioapendiculars; apendicita@eURPEHOREEEBeretele apendicular este perforatin zona necrozata in urma pre- siunilintraluminale crescute, iar continutul purulent se revarsa in cavitatea peritoneal determinand peritonita In_functie_de_situatia topografici a apendicelui, marimea si viteza de instalare a perforatiel, precum si de capacitatea organismului de a raspunde la agresiunea germenilor intraperitoneali, peritonita poate Imbraca si ea diferite forme anatomoclinice gi evolutive: 2, CRORES infectia afecteazi intreaga cavitate_peritoneala ‘Aceast’ forma de peritonit MEBaREB varstnici sau foarte tineri la bolnavil cuimunodepresie saul cazurile in care leziunea a evoluat spre perforatie foarte rapid, fard posibilitatea de a intra in actiune mecanismele de aparare. b, @2RRGRIERISERIZEE peritoneul si epiploonul ‘ingradesc efractia septicd instaland o bariera locala care apara marea cavitate peritoneal Acest tip de peritonita poate avea 2 forme: 1 -olectie purulent’ care ate evolua spre: inchistare, fistulizare spontana in tubul digestiv (colon sau rect), cu evacuarea puroiului,fistulizare spontand extern’ la piele cu evacuare in exterior, @eschidere secundara in marea cavitate cu ese @itonitei generalizate inked 2. ‘plastronul apendicular: un bloc polivisceral format testin din cec, epiploon, anse de ubtre CGEM i cu intens @GECHIABEBGIES aderentiala intre aceste organe, care realizeaz8 o peritonits plastic’, adeziva. Plastronul oa ED spre rezolujie spontana, spre vindecare sub tratament medical sau spre SBQ80ara cu constituirea unui abces care evolueaz’ conform celor descrise mai sus. 12-Apendice cecal 2.4, Diagnostic clinic Acesta este determinant in diagnosticu apendicitel acute siGHTBBEBY1% de investigatil de laborator si radiologice. Tabloul clinic include simptome si seme clasice, desi apendicita acuté se poate manifesta si atipic, iar diagnosticul poate fi uneori greu de stabilit. ‘Simptomele sunt: Durerea debuteazi @ifaD in regiunea periombilicala si epigastrica, este difuza, imprecis localizaté si prezint’(GHRGRERI@sub forma de ip8 un interval de timp variabil in medi durerea se localizeaza i devine continua, GigeRHIG accentueazs durerea, ceea ce sugereazs ste prezenta fA RROREORStt in tabloul clinic, find atat de caracteristica incat, in lipsa ei, diagnosticul de apendicita acuta este ste frecventa si apare precoce. a la trei sferturi din cazuri, mai tardiv. De altfel, @aca warsatura) precede) ‘uterea) diagnosticul de apendicita acuta devine improbabil. a instalarii simptomelor (SABA instatea pacientul relatnc{iRMpresiales cefecatia ar usura durerea. pare rai rar, in special lag oate fGHEBB crescuta, de obicei in jurul es Examenul clinic al bolnavulul cu apendicita acuta parcurge etapele clasice si evidentiazé cdteve(SSRRRGleSSERERSEICSS a, GRRE relevs pacientul culcat care evita misc&rile si de cele mai multe ori tine@apsa dreaptd flectata pe abdomen. REBBIEGED este limitata si se blocheaza la tentativa de inspir iaine ia @MBEB determina o durere vie. se face prin manevre blande, incepand din zona opusa celei in care se resimte durerea spontané qSRD palpar ir provoaca dureri in fos iliac dreapts ~-

    You might also like