GH. GUTU DICTIONAR LATIN-ROMAN Editie revézuté G HUMANITAS BUCURESTICoperta IONUT BROSTIANU, Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei GUTU, GHEORGHE, Dicfionar latin -roman / Gheorghe Gutu, Bucuresti: Humanitas, 2007 ISBN 978-973-28.0913-6 id rev. - 81°374.8-124=135.1 © HUMANITAS, 2007 EDITURA HUMANITAS Piafa Presei Libere 1, 013701 Bucuresti, Romania tel 021/317 18 018, fax 021/317 1824 www-humanitas.r0, (Comenzi CARTE PRIN POSTA: tel. 021/311 23 30, fax 021/313 50 35, C.P.CE. - CP 14, Bucuresti e-mail: epp@humanitas.ro ‘www librartilehumanitas.ro CUVANT INAINTE Dictionarul latin-roman pe care il publicdim este un dictionar uzwal al limbii latine din epoca clasica. El cuprinde, pe Inga aceasta, $i materialul lexical al operelor seriitorilor din perioada urmétoare, cam pand pe la Jumdtatea secolului al I-lea al erei noastre, cu excepfia cuvintelor care apar- Jin unor domenii speciale: medicind, stiine ale naturit, agronomie $.a La aledtuirea lui, am urmarit sd punem la dispozigia celor interesati un instrument de lucru practic, care sé le permitd sa gdseascd repede cuvéi tul necunoscut si sii stabileascd infelesul cel mai potrivit in context. Ne-am Solosit pentru aceasta atdt de dictionarele latine mari (Forcellini, Freund, Georges, Quicherat, Gaffiot, Benoist $i Goelzer), cat si de dictionare de scoald reputate (Menge, Stowasser, Heinichen, Blase si Reeb, Rigulini, dic- tionarul prescurtat al lui Gaffiot, cel mic al lui Georges), acestea din urmé mai ales pentru sistematizarea sensurilor si alegerea exemplelor. Fireste, n-am neglijat nici dictionarele latinesti aparute la noi, folosindu-le ori de dite ori ni s-a parut necesar. Efortul nostru principal s-a indreptat spre concentrarea si sistematizarea edt mai logicd a sensurilor, in special la verbe — sursd principald a confuzi- ilor in traducere. La aceasta, am fost determinati deopotrivd de convin- crea, rezultatd din experien{é, cdi prea multe diviziuni in cuprinsul unui articol nu ajutd la cuprinderea sensurilor si la infelegerea raporturilor dintre ele, cat si de limitele fixate dictionarului nostru, De aceea, am redus aceste sensuri la cat socotim cd este necesar si ne-am strdduit si le orga- nnizdim astfel,incat si‘fie simtite ca un tot coerent. Am insofit — pe cat ne-a impus necesitatea si ne-a ingiduit spatial traducerea unui cuvant cu exemple ilustrative, care ne permit sé stabilim domeniul cdruia cuvantul fi aparjine, limitele in care se poate folosi, s& cunoastem regimul sau si imbindrile frazeologice mai obisnutte, La traducerea exemplelor, deseoriCUVANT INAINTE s-au folosit, in scopul imbogatirit si nuanydrit sensurilor de baz, care nu apar in definiti. In ordnduirea sensurtlor, am urmat criteriul etimologic, care este si cel logic, ciici numai asa ele se pot ordona si ierarhiza, numai asa se poate vedea rafiunea derivérii lor si a raporturilor dintre ele, Nu ne-am abditut de Ja acest principiu decdt atunci eénd sensul primitiv nu mai apare in latina clasicd. Acolo unde nu sensul primitiv e cel mai folosit, desi e trecut sub numdrul 1,, -am notat — ca si evitdm confuzia — ca rat, insemnénd ca {frecvent (abreviat: frecv,) sensul de mai mare circulatie. Dictionarul cuprinde limuriri suficiente privitoare la termenii care se referd la cultura materiald sau la institwiile politice, sociale, religioase, militare ete. romane. Nu lipsese nici explicatile privitoare la mitologia ‘greco-romand. La numele propri am fost nevoiti sd facem 0 alegere mai severd si sd restrangem explicaile la strictul necesar, ‘Sub acelasi cuvant-title, trecem si derivatele lor, noténd prin bard dubla' (/) categoria gramaticalat deosebita careia ii apartin. Ca si putem cuprinde edt mai mult in edt mai puyin spatiu, pe ling abrevierile obisnuite, am folosit si altele, uzitate in multe luerari lexico- grafice, mai ales in dictionarele de scoala sau in vocabularele manualelor seolare, $i anume: a) Addugdnd dupa un verb cifra romana (1) sau (IV), ardtam cd verbul este de conjugarea I sau a 1V-a $i ca formele lui de bazd sunt cu totul regu- late, De exemplu: canto (1) inseamnd ca verbul este de conjugarea I si cit Sormele lui de bazd sunt: eanto, cantare, cantavi, cantatum; audio (IV) in- seamnd cd verbul este de conjugarea a IV-a si cd formele lui de bazdi sunt: audio, audire, audivi (audii), auditum. Daciiformele de bazéi sunt altele, le indicdim pe fiecare in parte. La ver- bele de conjugarea a -a $i a HI a, unde se intélnesc situapit felurite, dim toate formele de bazé; 5) addugand dupa un adjectiv cifra (3), notdm ca el este un adjectiv cu frei terminafii, inus, a, umm, de declinarea Isi a U-a, De exemplu: longus (3) inseamné longus, longa, longum; addugdnd dupa un adjectiv cifra (2), notdim ed este adjectiv cu doud terminatii, de declinarea a Ill-a. De exemplu: dulcis a 2) inseamné dulcis, dulce; addugdnd dupa un adjectiv cifra (1) — inainte de terminatia genitivului —, notdm ed este adjectiv cu 0 singurd terminatie (de declinarea a Ill-a). De exemplu: audax (1), acis inseamné audax, audacis; ©) notdind numai cantitatea vocalelor lungi, cu semnul obisnuit (@, €, 0, inseamné cd vocalele care nu au notatd cantitatea sunt vocale scurte. GHEORGHE GUTU