BEM delta) si publicitate Cristina Com: a RELATIILE PUBLICE $1 MASS-MEDIA Ecitie revazuta si adaugita ata | Gllegiun: POLIROMfat4y b) pentru a teprezin. profesion tradite solida si benef ‘ansamblu complex Editura ALL ia disparut capitole noi, a vEzut lumina Bucuresti, 2000, 2004 RELATIILE PUBLICE 1. Definifii Asociatia Internationalit a Relajiilor Publice a stabilit, cu ocazia sau organisme profesionale au formulat diferite definigii, din dorina de a circumserie cat mai exact acest domeniu. Dupa Pul ns Society, una dintre cele mai mari asociatii profesionale din lume, ,rel ‘mentine increderea in randul publicului, pe baza unor cercetiri siste~ m, p. 7). Dupa sinteza realizati de revista profesional publice sunt ,.fuunctia de conducere care yrocedurile unui lanificd si10 RELATIILE PUBLICE $1 MASS-MEDIA Cercetarile consacrate in ultimele decenii sistemelor de relatii publice au dus la proliferarea modalit domeniu: consultat diverse luerari de special intervievat 84 de specialisti, peste 472 de defi iferite. Selectind notele comune, el a ajuns la urmitoarea sintezi : sunt functia manageriala dist ea unor limite reciproce de comunicare, la accep- tiv care ajutt la tarea reciproci si la cooperarea dintre 0 organizatie si pul ele implick managementul problemelor, ajutind managerii s& fie informati asupra opiniei publi % raspunda cererilor opi le definese si accentueazi obligati de lucru cercetarea si comunicarea bazate pe principii etice” (apud LE, Grunig, T. Hunt, 1984, p. 7). Efortul de a defini relatiile publice sau de a face o: existente este ingreunat de faprul ci formulrile respective contin att aspecte conceptuale (ce sunt rel c), ct si aspecte instru- ‘mentale (ce eficiengi au ele, ce proceduri de lucru folosese cei care le practic), Toate acestea inmulfesc elementele care compun definitil, deoarece rezultatele acestei i sunt numeroase, iar uneltele folosite de practicieni sunt deosebit de variate. Daca aruncim o privire transversal asupra defi observim ci anumite cuvinte-cheie apar in majoritatea formulirilor, Dupi D.L. Wilcox si colaboratorii s&i (1992, pp. 6-7), acestea ar fi urmitoarele a) deliberarea — act cfstigare a increderii 5 b) planificarea - activitatea in rel »Solutile problemelor sunt descop. concepute pentru peri ©) performanya ~ relatiile publice se bazeazit pe rezul lor depinde de activitatea concret% a organiza iar eficienja prin urmare, RELATIILE PUBLICE u demersurile de relatii publice nu pot cistiga increderea publicului pentru o organizatie care, prin activitatea ei, dovedeste ignorarea interesului publ @) comunicarea bilateralii ~ relatiile publice se bazeazi pe preluarea informayiilor din mediul in care opereaz’ organizatia, pe transmiterea de noi informasii e) interesul publ facerea nevoilor publicului, nu objinerea, cu orice pret, de beneficii pentru organizatie” ; dimensiunea managerialé - acti eficiente arunci c4nd sunt integrate in structurile de conducere ale unei organizai 2 Doud definitii sunt foarte frecvent evocate in lucritrile de speci Una, propusi de S.M. Cutlip si colaboratorii sai, su: Publice reprezinti o functie manageriald ce stabileste si mentine legéturi reciproc benefice intre o organizatie si publicul de care depinde succesul sau falimentul ei” (1994, p. 6). Cealalt, propust de J.E. Grunig si T. Hunt, accentueazi dimensiunea comunicationala si afirma cf rel jut pe manageri si cunoasca atit decizii corecte; totoda elementul-cheie al relatiilor publice este doi parteneri, organizatia si publi ajung, datorita unei bune strategi de comunicare (planificata si ‘ata de relagiile publice), la un stadiu de inelegere, _incredere reciproca si de sprijin mutual.