UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “GR.T.POPA"IASI FACULTATEA DE FARMACIE DISCIPLINA DE CHIMIE FARMACEUTICA Prof.dr.Gh.Danil Sef lucr.dr. Georgeta Ungureanu Sef lucr.dr. Margareta Ungureanu Sef lucr.dr. Georgeta Alexandrescu Prep. drd. Gabi Huhurez CHIMIE __ FARMACEUTICA Caiet de lucrari practice Anil Partea | IASI 1996INTRODUCERE, ‘Activitatea desfigurath de studenti in cadrul lurirlor practice de |aboratorjoac un rol important in frmaresacestora ca specialist. DDeprinderea unor tehnici de Iueru eit mai modeme, ined din timpul sundentiei, casi rezoivarea cu responsabiltae a temelor de lua propuse. ‘va ajuta considerabil la 0 rapid integrare in activities proesionala a viitoraluiabsolvent, Pentru sceasia se impune punerea la dispozitia studemtlor a unor materiale documentarecorespunzitoare, cares cuprinds pe cit se poste cele mai actuale date din domeniu. Incerednd sa rispundem derideratelor enuntat, tn cadrul etedrei de (Chimie Farmaceutica a Universitit de Medicin8 si Farmacie “Gr. T. Popa” fasi, am elaborat o nous editie a calculi de lurisi practice destnat in special stadentilor anu I ‘Strueturarea caietului de Iuerri practices ‘lout in canformitte cu programa snalite® in vigoare, urmirindu-se prezentaea unor metode de simtezA a substan{elor farmaceutice mai reprezeatative si accesible CHata = IeHa 49 - oi + i] san cato rae Ha! 1 Ho Sensibiltatea limit a reacil este de 0,0003 mel. Sotpia de baz : 02965 gclorurt de amon () sca in excator pe acid sul (R) se dizolva in $0 ml ap gi se completean cu acelagi solvent la 1000 ea nt-un balon cot.2 ‘Soluta etalon de ton amonia 10 mi solujc de baz8 se dilueaz8 cu api la 100 ml int-un balon cotat. ‘Solutia etalon confine 0,01 mg NH. Soluia etalon se prepari la nevoie. Tehnica de ner nto eprubeth se adue 10 ml solutie de analizat de concentaiia previzuti de m onografia respectivs, se neutralizeaz, dack este necesar, eu hidroxid de sodiu 100 2 (R) ln parael, se pregiteste probe-ctlon, conform prevederilor din monografisrespectiva. In ambele eprubete se adaug’ ci» 0,15 ml tetraiodomercurat (2) de posi - solute alcalind (R).Se agit gi se ‘compard dupa 5 min, Solufia de analizat nu trebuie si se coloreze in galben ‘mai intens decdt proba-etalon. Obseratie In carl siruilor de metaleal:ainopimintoase gi ele de metale src evindwse in vere fal ch formarahidrxiilor especiv - dine Sere ini sunt olor = drt ala eat care pore in evident ‘emu anion, a pita condoce Interpret are, se va posed atl in solute de alia se adnueh 2 ml droid de sediu 100 el (R) $i 2 mi Carbonate soda 100g (R), se agit fi se Aneaah. Detmnates se efectueash ci 10 ml dia fraitobtinu, procedéndvse conform prevederioraneioare Tn mod idento se procedeazh in cazul sbstanelor exe contin impur sruri de metal alalno-piméniose ss sr de mele gre a substanfle cae cain mal mult de_003% fer ox impure determinate se fetiech sll 10 ml solute de analiza se adaugs 0, tn dros de sais TOO i (R), 3m sat de pots i sao) 200 Se agit, se adaugt 013 ml téniodomercurat (1) pots» solu Alcala) 58 comport prods talon (Fert » Tot neers form de complex sail ort de potas 6 sodiu sf ase se evils intererarea stn routine detemiare on moni) in cazul in care monografia substanjei farmaceutice prevede ce substanga "nu trebuie s& dea reacia” pentru fonul amonia, cercctars prezenfe (seu absenfe) acestuiase face prin fierbereasoiuie! de analizat hidroxid de sodiu 100 g/l (sau 300 g/, dup’ eax), conform prevede farmacopeci edaptinds-se la gura eprubeteio hire indiatoare de pH.18 NH¢* + NeOH ~> NH +Na” +H,0 \Vaporii de amoniac care provin prin descompunerea stil de amoniu (eventual prezente ca impuritate In substanja respectiva, ia mediv alesis. vor albisri hirtia rosie de tumesol sau vor modifi culoares hich indicator de pH universal spre domeniulalealin (pH -> 8-8), 1.34.12. Controtal limitei de arsen {In cazal in care farmacopeca edmite prezenga arsenuluiint-o anumita limits, pera stabi dnc limita maxima tolerah (admisa) este depth sa gy se utlizeazé proba de culoare eu cloruré mercuricé (Fckinger- care st a aza aeestl determin este urmitor: le de As" gi As® sunt reduse cu hidrogen “in tae niscdnda™ (obsinut prin reacts ace zne gi acid sulfiric) ls n arena Asche dhe HyAs + SHI Hidrogenu!atsenat este un gaz incolor, cu miros de ustroi(liaceu) si toxic In functie de camttates de arsen din proba, el formeaz8 eu clonura mercurict colorafi dela galben Is rosi-bran, datoitéformarii urmBtorilor comput: Ash “+ 2HCI ASH, 2HyAs + HgCh = WS a Hy Ae+2HgCl= As —Hgcl + 2HCI Hac Hse AsHgcl + 3HcI Hci Hy As + 3HgCl 2HaAS + 3HgCle = AsHgs + BHCL“ Sensbiitates limits a resctie este de 0,001 mg/ml. Pentru aprecierea gradului de impurificare cu arsen, se utilizeazh 0 solujie etalon de arsen care se prepard prin diluarea soluiet de bazi in proportie 1¥e (V7). Solutia de baz 0,1320 g tioxid & arsen (R) se dizolv in 20 mil hidroxid de sodiw 100 1 (R), se neutral cza cu acid sulfuric 100 g/l (R)_se-adaugh 10 sl acid sulfuric (R) si se completeaz cu an Ja 1000 mi, nt-un Balon cotat Suiiie-ctaion de arser: 1,0 ea soluie de baz se dilueazA cu apt la 100 ‘ml inn balon cota. Solutia etion confine 0,001 mg As* ml. Solutia etalon se prepar la nevoie Dispocitivul pentru determinarea arsenulul se compune dintrur flacon e sic de 100 ml (a) prevazt eu cota (h). La flaconul (a) se atageazé un sistem de treituburi (b,c, d, eu forma gi dimensiunile previzute in Fig. 1 si fixate unul int-altul cu dopuri rodate sau cu dopuri de:cauciue lipsite de arsen, Tubul (d) are o cots (h) iar distanfa dintre cele doud cote (ksi h;) ‘rebuie astfel reglaté Inet sf fie de 220 mm. in tubul (b) se introduce o hati de filtra imbibats in prealabil cu acetat de plumb (R); in bul (©) se introduce vatB de sticla cu acetat de olumb (,, iar in tbul (4) se introduce o fis de hare indicator pentru arsen (R). Diametrele werioare ‘ale tuburilor, exprimate in milimetr, sunt rezentate in Fig. 1 gos “Tehnica de luera q in fine de astra subsinor se 0 ——_procedeaz in felul umitor: 5 1. Pentru substanjele care in conde de reactie mu pun in Iibertate acid nitric, acé nits, halogeni,sulfuré de hidrogen sau dioxid de sulf {Ia proba Tustin Tucru, a cérei mast este previzutl in monografia respectvl, se adaugi 20 ‘acid clorhirie 100 gl (R) tn flaconal (a). 2. Pentru substantele organice si pentru substanfele care in conditile de reactie pat pune fn liberia acid nitric, acid nitros, halogeni, viet sulfurk de hidrogen sau dioxid de sulf, in proba moo18 lust in vera @ tre mash este previzuts In monografia respecivi se ‘daugh 10° mi acid sulfric (R) in-un balon Kjeldahl. Amestcul se Inczese la ferbere timp de 40 minute. tn solujs ferbime se sdauga, ‘eepiat pe pret alonul, volume mici de peroxide hidrosen~ solue concentra (R) pénd la decorates sol, se comin inczire ined = minute gi ameseculobirut se aduce canta cu mick porn de ap in ‘acon este amestecl obyinut Is punctol 1 respectv 2 se adaugh 0.5 ml clorur de tani if -sluie per asen(R), se completeaz cu of la 50 fol se ricegte gi se adaugh $'g zine granule (R). Flaconul (a) se lnchide repede eu dopll pe eare este fxatsisemul de tabu de sil (cd) Disposiivals tne la 20-25°C timp de 20 minute, agtind din cind in cind iia indicator petra area (R) dia tabu (2) se scat ise acopet cu un strat subir de poafing (R) opt. Coloratia hte! indicator pentru arsen se ‘compar® cu accea obtinut cu 0 proba etalon. roba-calon se efetueaz int-un disporiiv dente cu cel os pentru proba de analiza In flaconol (a) se introdve $ ml soluetalon de arsen (0,008 mg asen), 20 ml acid clrhidvic 100 gf (R), penta substan care $e ncaa in grpa 1 sa 5m acid sulfur (R) peneu substance care se Ineadreaa in grap 20.5 ml cloru de stan (Isolate pent aren (R). Se completeaza cu apa a 30 mise cet, se adaugh Sg zine granule (R) 5 In continuare se procedeazs conform prevederilor dela proba de anazat. Se compard infesiateacolorailor objinute pe cele dout hirti- indicator dearsen. Observati: = Zincul, clorura stnoasi - soluye pentru aren, acidul sulfiric (R) ‘webuie s fie lipsiti de arsen ("sine arsen"); ‘rolul cloruri stanoase este dea favoriza reactia, in sensul ci tewvsforma combinaile AsY tn combinagii As" si in continuare by arsen retalic, ind un eficace agent reducdtor. in caza in care substanfa firmaceutca confine arsen int-o cantitate care e afl in/sub limita de sensiilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiv in acid clorhidric (R) reactiv Bougaulty se wilizeazA aceastl reatie pentru ‘Secelaea arsenuli ca impurtate Reactia se aplic’ deci in toate cazurile in cere FRX prevede cf substanfa nu trebuie i dea reacie pentru arsen cu hipofosfit de soi in acid clorhiarie(R.6 Princip aces detomintrl const in redoceres combi AAs pnd la aren metalic, in prezentahipofesfifloralealn in medio de {ceri concent a cl. fn fines de concentrate pare o close band sau un precipita brn. 4ABClp + SHPO;H, + 10 HO = 4As + SH;PO, + 20HCI AASCI; + SHPOzH, + 6 HO = 448 + 3HsPO, + 12HCI Sensiblitetea limita a reacfie este de 0,001 mgr. Observafi: in aceleasi condi de luru, tga. slenjul smtinonind. ca impure, dau In functie de concentrate © cotoratie brund sau precipitate rogurbrun sau violacee. Tehnica de bncru, Proba lua in Iucru, a cei masi este prvizuta in ‘monogratia respectiva, se dizolvi, dupa caz, in 3 ml api seu in 3 mb acid clorhidrie 250 p/ (R), se adauga 5 mi hipofesfit de sodiu in acid clorhidrie (R) si se incazeste in baia de apa timp de 20 minute, dacd nv se prevede altel n aceste condi n solutia de anaizat nu tebuie s4 para o coloratie brand sau s& se formeze un precipitat bran, nd substanja de analizat este insolubl in apa sau tn acizi sau precipita adaugarea de hipofosfi de scliu in acid clorhidie (R) se Procedeaza astiel proba luatd in lucru, a cirei mash este prevazutd in monografia respectiva, se aduce intr-o capsula de porjelan, se adiugs $ m! hipofosfit de sodiu in acid clrhidre (R) gi se incalzeste pe baie de apa, tiny de 20 minute, amestecind cu 0 baghets de sticli. Lichidul decentat nv ‘webuie s fie colorat in bran Cand solute in care sa adanzathipofosfit de sodiu in acid cloridrie (R) se coloreazA sa precipiti datorta aor impuritai, identifcarea arsenulu se efeetueaza astiel: Ia proba Iuath in lueru, a ciel mash este Drevizutd in monografia respectivd, se adaugh 3 ml hipofosft de sodiy in acid clohidrc (R), se ncalzete la Terbere, se ricest, ge diluesad cu sl api sise agit curd-maeter (R). In guezenta arsenulu, la zona de separazo-a lichidelorsformeazao peicuta brand, 1.34.13, Controlul limite de caletu ‘onal calcu formeaza cu oxalatul de amcniu, in funetie de concentrate, © tubureais sau un precipita alb, microcrstalin, de oxalat de calc, practic insolbil in aid acetic si among, solubil in acid cloridrie sin acid nitCOONHy = COO" ce +] > Cat + aN COO NH COO Sensbiltatea limit a reacii este de 0,0035 mg/m. ‘Soluya de bazd.2.500g carbon de calc (R) uscat la 105°C pind ta asi constant se dizoiv8 in 25 ml acid acetic 300 g/l (R) si se dileara cu ps 1000 mi ins-an balon coat, ‘Solutia-etalon de ion calla. 10,0 ral solutic de baz se dileazd cu pi. 1100 mi, int-un baton cot. Solufie-etlon confine 0,1 mg Caimi. Soluyia etalon se prepara la neve. ‘Tehnica de lueru, 10 ml soluie de analiza, de concentrayia previzutl in monografia respoctiv.se neutralizeaz, duck este necesar, eu acid acetic 300 g/t (R) sau cu amoniac 100 eR). patalel, se. pregiteste probe-etlon conform prevederibr_ din sonogrefiarespectivl. {irembele eprubete se aduugd cite 1 ml cloruré de amoniu 100 gt) 1 mt amioniae 100 g/l (R), 1 ml oxalat de amoniu 40 1 (R), se agid. 3 fnealzeste t hale de apt timp de 10 minute si se rlceste. Sole se compara dup Sminute, Solon de analizat nu trebuie sf prerinle © sulburealé mi inonsh decétrlbureala probei-etalon. 1.344 14, ComtrotulYimitei de carbonai in cuzul ty care farmacopecs prevede limit admis4 penta °° proveniaacestuia se pune in evident prin reastia ew hidrowidul de ind tn Functio de concentrate, poste st a, 0 suiburee's au vn tat stb de carbonate baru, solo fo acid nitric gr wera tire Os! + BaiOH = BaCOs + 2HO" Solus de bazt: 1.7062 g cathonst de sodiu anhidra (R). se dizolvs in nl ap8 i se completeazs cu ecclay solvent le 1000 mi. tn Bator