ANATOMIA GLOBULUI OCULAR Anatomia globului ocular, Tunica fibroasd Comeea Sclera Tunica vascular’ Irisul Corpul ciliar Coroida Tunica nervoasi Retina Mediile oculare Anatomia orbitei ‘Anexele globului Muschii extrinseci ai globului ocular Pleoape conjunctiva Aparat lacrimal Calea optica. Nervul optic Chiasma optica Tracturile optice Corpul geniculat lateral Radiatiile optice Lobul occipital al emisferei cerebrale Structurile nervoase orbitare... ‘Nervul oculomotor comun (1) Nervul trochlear (IV) Nervul abducens (V1) Nervul oftalmic Ganglionul ciliar Structurile vasculare orbitare.. ‘Artera oftalmica Vena oftalmica[TOL ANATOMIA GLOBULUI OCULAR Generalitat Ochiul, componenta a aparatului vizual periferic, reprezinta sediul —_celulelor fotoreceptoare care au rolul in transformarea. energie’ luminoase din spectrul vizibil (radiatia cu lungime de unda 400-760 nm) in impulsuri nervoase care vor fi transmise spre cortex. Globul ocular este situat la nivelul orbitet gi este invelit de un strat de fesut conjunctiv numit capsula Tenon, care il separ de grisimea orbitara. Orbita are nu numai rolul de a susfine si direcfiona globul ‘ocular ci si acela de a determina o relatie spafiala intre ochi, factor ‘fundamental in vederea binoculara. Nofiuni de embriologie. Dezvoltarea globului ocular incepe in ziua 22 prin aparitia a dowd sanfuri la nivelul prozencefalului. Acestea se adéncese si apar veziculele optice care intr in contact cu ectodermul. Vezicula opticd sufer3 un proces de invaginare rezultand o structura numitA cupa opticé. Aceasta prezinté un perete intern si unul exter separate prin spafiul intraretinian, in partea inferioard invaginatia cupei optice formeaz’ fisura coroidiand prin care patrunde artera hialoidiand. Ulterior aceasta fisurd. dispare astfel incdt marginea continua a cupei optice contureazi locul viitoarei pupile. Dac& aceast fisurd persité apare colobomul irian sub forma unei fante ce se poate extinde prin corpul ciliar si coroida pana la nervul optic. Contactul veziculei optice cu ectodermul induce o ingrosare a acestuia numit& placoda cristalinului care prin invaginare se transforma in vezicula cristalinului. Celulele peretelui posterior al acesteia se alungesc spre anterior formand fibrele cristaliniene, care ajung la peretele anterior al veziculei. Aparitia granulelor pigmentare in peretele extem al cupei optice va da nastere epiteliului pigmentar retinian. Spatiul intraretinian dispare si in peretele intern al cupei optice se diferentiaza stratul celuletor fotoreceptoare $i stratul celulelor neuronale. Axonii acestora formeaza un strat fibros din 2 care se formeazi fibrele nervului optic care stribat pediculul optic ce leaga cupa optica de prozencefal. Pediculul confine o parte a arterei hialoidiene care devine artera central a retinei, in spatiul dintre ectodermul de suprafagi si cupa—optica-—celulele mezenchimale se diferenjiazi in mugchii pupilei, muschiul ciliar si zonula lui Zinn. Mezenchimul care inconjura vezica optic evolueaza in doua straturi: unul inte din care apare coroida gi unul extem din care se formeaza sclera. Mezenchimul care particip& la formarea polului anterior al ochiului este clivat prin vacuolizare. Acest spajiu va deveni camera anterioara a ochiului. Stratul mezenchimal situat in exteriorul viitoarei camere anterioare se diferentiaza in stroma comeana acoperité la exterior de celule ectodermale (din care apar —celulele epiteliului comean). Stratul -mezenchimal situat profund de camera —anterioard formeazé membrana irido-pupilara_ care central suferd un proces de apoptoz ce va da nasfere orificiuluipupilar. Din mezenchimul interiorului cupei optice apar vasele hialoidiene si corpul vitros. Forma globutui ocular. Ochiul are forma tunei sfere care poate fi imparyiti in doua parfi, o parte anterioara, transparent cu raza de 8 mm, care poate fi aproximati ca reprezentand a sasea parte dintr-o sfera si o parte posterioara, opacé cu raza de 12 mm, Dimensiunile, — greutatea yolumul globului ocular. Globul ocular, sor aplatizat supero-inferior, are urmatoarele dimensiuni: diametrul antero-posterior 24 mm, diametrul transvers. 23. mm §i diametrul vertical 23.5 mm. Masa ochiului este de 7.5 g si ocupa un volum de cca 6.5 om* Anatomia de suprafata a globului ocula Asimetria globului ocular permite evidentierea polului anterior, a polului posterior, a axei anatomice, a ecuatorului geometric si anatomic si a meridianclor. Polul anterior este situat la nivelul suprafejei exteme a comeci iar cel posterior pe suprafaja sclerei. Axa anatomicd (axa geometric’) reprezintA linia care trece princei doi poli si este diferita de axa opticd (care neste polul anterior cu centrul cristalinului) gi de axa vizuala (care uneste punctul de fixajie cu foveea). in mod normal, foveea este situaté temporal de potul posterior al ochiului si astfel unghiu! format de axa anatomica si axa vizuald corespunde unghiului K, care in acest caz are o valoare pozitiva, Dacd foveea este situata nazal de polul posterior, atunci unghiul K este negativ. Ecuatorul geometric este un cere cu. centrul la jumatatea distanfei dintre poli, Ecuatorul anatomic intersecteari jumatatea meridianelor gi se afl la 13.5 mm posterior de limbul sclero-cormean. Meridianele reprezint& arcuri de cere care nese cei doi poli TUNICILE GLOBULUI OCULAR Ochiul poseda trei tunici dispuse concentric dinspre exterior spre interior: tunica externd, fibroasd (formati din comee si sclera), tunica mijlocie, uveala (uveea) si tunica interna, nervoasa (retina). Aceste structuri invelese —conjinutul globului_ ocular reprezentat de mediile transparente (umoarea apoasé, cristalinul si corpul vitros) TUNICA FIBROASA Corneea Comeea formeaz 1/6 anterioara a tunicii fibroase oculare si este 0 structurd avasculard, transparent, 0 interfat& cu rol fundamental in reftacfia oculars (contribuind Ja cea 2/3 din puterea dioptricd o ochiului) . La limita dintre comee si sclera se afla limbul sclero-comean, Forma, grosimea si greutatea corneei Comeea are o forma eliptict la exterior si circulara la interior. Grosimea sa medie este de cca 5501 central si 1000. perifer greutatea sa este de 180 mg, Suprafata anterioara este ovald, are un diametrul vertical de 10.6 mm si unul orizontal de 11,7 mm. Aria sa este de 1.3 com’. Accasti suprafata, interfaja principala a mediilor refractive oculare are 0 raz de curbura de cca 7.8 mm ceea ce corespunde uunei puteri dioptrice de 48.8 D. Aceasta valoare reprezinti % din puterea refractiva a intregului sistem optic, Studiile topografice au aratat cA suprafaja anterioard corneani este asferic’, adie& raza de curburé nu este constant’ ci creste spre _periferie. Asfericitatea comeei are rolul de a compensa aberatiile optice induse de variatia diametruiui pupilar. Suprafata posterioard este rotunda, are un diametru de 11.7 mm si o razi de curburd de 6.5 mm. Limbul sclero-cornean reprezinté 0 banda inelari de tranzitie dintre comee si sclera care se proiecteazi in sectiune intre linia care trece prin marginile membranelor Descemet si Bowman gi linia perpendiculard pe canalul Schiemm. Histologia corneei. Tesutul cornean prezinta dinspre suprafafa spre -—_profunzime urmatoarele straturi: epiteliul comean, membrana Bowman, stroma corneand, membrana Descemet si endoteliu! comean iteliul cornean este format din 7-8 randuri de celule si are o grosime medie de cca SO}. Acest strat este acoperit de filmul lacrimal cu rolul de lubrifiere, netezire si protectic. Filmul lacrimal are o grosime de 7 $i este alcdtuit din stratut extern lipidic (secretat de glandele Meibomius), stratul mijlociu apos (secretat de glanda lacrimala) si stratul intern mucos (produs de celulele ‘mucoase conjunctivale). Celulele epiteliului cornean sunt reprezentate de celulele bazale, celulele intermediare si celulele apicale. Celulete bazale sunt dispuse intr-un singur strat, au 0 activitate mitoticd intens& i 0 forma prismatica cu baza__poligonalt. Membranele laterale si cele anterioare ader Ge celulele invecinate prin desmozomi ‘Aderenja acestor celule de membrana bazala se face prin hemidesmozomi care prin intermediul integrinelor si_ polipeptidelor (180D, 200D, 230D, 480D) mediaza conexiunea cu filamentele intermediare de keratina citoplasmatica. Membrana bazala este produsi de celulele bazale, are o grosime de 90 nm gi ultrastructural este ttilaminaté: lamina lucida, lamina dense si lamina reticulata (care aparjine membranei 3