TERAPIA LASER iN OFTALMOLOGIE Bagajul tehnic al tratamentului laser. ‘Complicafiile tratamentului las Utilizarea laserului pe pol anterior. Chirurgia refractiva Capsulotomia laser Chirurgia glaucomului Utilizarea laserului pe pol poste Rezultatele tratamentului laser. F (fotocoagularea).TERAPIA LASER IN OFTALMOLOGIE Oftalmologia este prima specialitate medicali in care laserul a fost folosit in scop cerapeutic, Astazi acesta este o altemativa de wratament (preventiv gi curativ) de mare mporanji, find folosit in numeroase proceduri pe polul anterior sau in leziuni ale fundului de ochi. Ce este LASER-ul ? Electronii unui atom pot exista la mai multe nivele de energie. Pot urca la un nivel energetic superior prin absorbfia_unei cantitati fixe de energie (un foton), sau pot trece la un nivel inferior prin eliberarea unui toton, in taser electronii din mediul activ sunt excitafi cu energie mare si pot recidea prin eliberarea_fotonilor prin dou’ mecanisme: emisie spontand sau emisie stimulat’; in ultimul caz_ obfinandu-se 0 populatie crescutt de electroni cu aceeagi energie. Reacia este amplificats de un sistem de oglinzi, electronii putand iesi din sistem continuu sau pulsat ca raza laser. Light Amplification by Stimulated Emision of Radiation este deci 0 unda electromagnetica din domeniul optic (CN.wizibil LR.) avand —caracteristici speciale! © monocromaticitate, adicd elimina aberatiile cromatice © coerenta spatiala si temporal’; toyi fotonii produsi sunt in aceeasi faz’ unul fata de altul © directionalitate, adic’ foarte limitata Laserul poate astfel transporta la distant o mare cantitale de energie, practic fara pierderi ivergents Componentele_principale_ale_unui_aparat laser Mediul aetiy reprezint& partea principal a unui laser in care se petrec procesele ce conduc la emisiastimulata, cesta determingnd lungimea de unda a radiatici, condifiile de excitare, modalitatile de generare. Mediul activ poate fi: © solid (laserul cu rubin si YAG-Na) © lichid (laserii cu coloranti organici) © gazos (CO2,HeNe,ArKr,excimeri) Sistemul de pompaj unde tofi electronii sunt adusi la nivel energetic superior gi ‘menfinuti un interval de timp in aceasta stare excitati, Pompajul se realizeazi prin aport energetic extern: optic, termic, electric, chimic sau prin particule de inalta energie. Rezonatorul care are rolul de amplific emisia stimulata Interactiunea cu tesuturile vii LASER-ul produce asupra tesuturilor vii mai multe tipuri de efecte : = efeetul mecanic =break down sau clacaj optic: la putere foarte mare a laserului apare © unda de soc care provoacd disruptia esutului; efectul nu depinde de pigmentatia {esutului si se folosegte cu laserul YAG-Nd = efectul electric — nu are repercursiuni notabile, = efectul fotochimic se utilizeazi pentru tratamentul tumorilor dup sensibilizare cu derivayi de hematoporfirina, sau cu laser excimeri pentru tierea fesuturilor prin ruperea directa a legdturilor molecular. = efectul termic, cel mai utilizat_ pentru ‘ratamentul laser: 0 cantitate mare de energie emis in timp scurt va produce la nivelul moleculelor fint& 0 energie vibrational care se va imprastia apoi sub forma de caildura. Objinerea efectului termic al laserilor depinde de cativa factor = Parametrii reglabili care se controleazi de cAtre utilizator pe aparatul de lucru. © dimensiunea spotului -de stiut ¢& ta energie echivalenta spoturile mai mici determina un efect mai puternic (rise de supradozaj ) © mpul de expunere -cdnd este mai scurt, determina impacte cu comogenitate mai bund; de asemenea, timpul scurt reduce riscul de leziuni maculare datorate miscarilor privirii Ja un pacient agitat, De retinut totusi,ca un timp de expunere foarte scurt poste determina un fenomen de explozie tisulard * energia incident determina puterea de impact; ca tebuie si atingd un nivel prag pentru a produce o leziune tisulard; puterea prag depinde si de tipul fesutului iradiat. Parametrii nereglabili sunt date biologice la care manipulatoral. laserului trebuie sd se acomodeze pentru obtinerea efectului dorit. ‘© transmisia spectral’; mediile oculare permit transmiterea luminii cu lungime de unda intre 380-1400 nm. Permeabilitatea maxim este intre 380-900nm apoi scade bruse, avand doua reveniri cu varfuri mai mici in zonele 1064 nm, respectiv 1400 nm. © absorbfia tisulard; efectul termic se objine dacé laserul este absorbit de fesuturile oculare, absorbtie care se datoreazi prezentei Ia acest nivel a cromoforilor, ‘convertizori de. energie © melanina din epiteliul pigmentar retinian, iris, coroida, trabecul © hemoglobina din _vasele retinei si coroidei, hemoragie vitreandt © pigmentul xantofil din straturile plexiform intem si exter ale maculei. Nici unul dintre cromofori nu are spectre de absorbjie caracteristice, totusi exist afinitati diferite co lumina albastra (488 nm) este absorbiti mai ales de melanina si pigmentul xantofil © lumina verde (568 nm) este bine absorbita de Hb © galbenul (568 nm) este absorbit de Hb si pujin de melanin& © rogul (647 nm) este absorbit de melanina gi foarte putin de xantofil © infrarosul este absorbit de apa celulard si se folosegte in laserul cu CO; ea * dispersia luminii se produce cand lumina cade pe un mediu format din particule msi mici decdt undele luminoase respective. Dispersia creste cu varsta datorita imbatranirii cristalinului, Cea mai mare dispersie © are lumina albastrd de 495 nm a laserului argon, de aceea folosim lumina verde in cazul unui cristalin opalescent si lumina rosie in cazut unei hemoragii vitreene. * conductibilitatea termica. =a tesuturilor, Caldura rezultata in urma impactelor laser se transmite in ariile vecine cu o vitezi ce depinde de conductibilitatea termica a tesutului respectiv (fintd), cea mai mare viteza fiind la nivelul vaselor sanguine. Pornind de la cunoasterea interactiunii laser ~ esuturi vii s-2 putut stabili utilitatea Jaserului pentru urmatoarele acjiuni fotocoagularea prin utilizarea efectului fermic cu scop citotoxic-necrotic in retinopatia diabetica, vizind distructia retinei ischemice; fie pentru obfinerea unei cicatrici aderente in tratamentul dezlipirii de retina. Se folosese laserul argon, krypton, laserul cu coloranti sau YAG-Nd dublat in freevents. -fotoablatia urmareste eliminarea superficiala de fesut, fri necrozd. Si-a gasit utilitatea fn laserii cu CO2 si excimeri -fotodisrupfia — in ehirurgia polului anterior pe glob inchis permite incizia de membrane: capsulotomia, iridotomia, incizia de bride din vitrosul anterior -fotovaporizarea —urméreste—_cresterea temperaturii locale fie pentru destuparea canalelor de drenaj in operafiile filtrante, fic pentru cauterizarea neovaselor iriene (CO2) fotodinamica permite distrugerea selectiva de fesut patologie dupa depozitarea la nivelul lui de derivati ai hematoporfirinei, 727