TRAUMATISME OCULARE ‘Traumatismele polului anterior... pag. 686 Traumatismele conjunctivei si sclerei ‘Traumatisme corneene Traumatismele irisului Leziunite posttraumatice ale cristalinulu Traumatismele polului posterio Leziuni posttraumatice retiniene Rupturi coroidiene posttraumatice Maculopatii traumatice Corpi straini intraocula Diagnostic Tehnica extractiei corpilor str&ini intraoculari Complicatiile corpitor strdini intraoculari Traumatismele anexelor. ‘Traumatismele pleoapelor si aparatului lacrimal Traumatismele orbitei pag. 696 -pag, 698 sn pag, 700TRAUMATISME OCULARE Traumatismele globului ocular constituie una din cele mai freevente cauze de pierdere a functiei vizuale. Prin pozitia sa anatomica, ochiul este relativ bine aparat de peretii orbitei, ca si de cele dowa pleoape. Cu toate acestea, multi agenti vulneranti pot provoca o multitudine de pligi oculare, in funcfie de viteza gi de fora lor de impact Astfel, pot fi afectate atét polul anterior al ochiului sau polul posterior, edt si intregul glob ocular. Agenii vulneranti, care pot produce plagi oculare, pot fi clasificatiastfel © —— obiecte tlietoare (foarfeci, cufite, vioburi, ete.); . obiecte intepatoare ascutite (ace, sirme, aschii, spini, varfuri de cutite, ereioaneete.); + particule eu vitezd mare, provenite din prelucrarea diferitelor materiale (span, schije metalice, fragmente de piatra, sticla, Jemn sau materiale plastice) sau ca urmare a unor accidente, Aceste particule pot rimane vantonate la nivelul globului ocular ‘eonstituind corpi.straini intraoculari), sau pot intra in orbit’ (corpi straini intraorbitar). . unda de soc. TRAUMATISMELE POLULUI ANTERIOR Rezultatele functionale in trauma- tismele oculare nu implica numai o atitudine corecti ei si un factor terapeutic cu implicatii prognostice majore-factorul timp sau caracterul de urgenti a acestora, in cazul traumatismelor soldate cu glob ocular deschis orice amanare a interventiei privind extracjiaunor corpi strdini intraoculari sau a tratamentului antibiotic poate influenta decisiv gi iremediabil prognosticu! ‘Aceste traumatisme pot provora fie 0 simpli contuzie, fie perforarea uneia din structurile anexe ale globului ocular. 686 TRAUMATISMELE —CONJUNCTIVEI SISCLEREI Hemoragia subconjunctivala Poate fi prezenta in cursul traumatismelor locale, de vecinatate (pleoape, sprincene, orbita, glob ocular) sau la distangé (fractura bazei craniului). Nu necesita tratament. Se resoarbe in cateva zile, chiar spontan, Cele mari pot fi,tratate”, prin administrarea de vitamina C $i protectoare vasculare. In acest fel, timpul de resorbtie se reduce la 3-5 zile. Acevasi terapie este valabild si la pacientii care sunt sub tratament cu anticoagulante gi antiagregante plachetare. Atenfie la hemoragiile subconjuneti- vale post- traumatice care pot masca o plag& scleralé. (se yor explora sub microscop pentru diagnostic corect). Emfizemul subconjunctival Apare odat cu emfizemul palpebral in cazul fracturii unui perete orbitar, cu interesarea unuis dintre sinusurile fefei (in special lama papiracee din sinusul etmoidal anterior). Necesitd consult in sectia de neurochirurgie sau/si chirurgie buco-maxito-faciala, Plagile conjunctivale Sunt frecvent asociate cu o plaga palpebral penetranta sau apar izolate. Prin ele insele nu prezintd un pericol deosebit (sutura find simpli, deseori nefiind necesara). O plags conjunctival poate, ins, de cele mai multe ori, s& ascunda o plaga sclerala penetranta. Plagile mici nu necesita suturijcele mai mari se vor sutura cu fire resorbabile 8-0 ce impune ca orice plagi conjunctival si fie explorat& .De fiecare data se yor administra antibiotice topice. Corpii straini conjunctivali Sunt de natura variati: mici fragmente de metal (ofel, font’, bronz), nisip, zgura, stick’, rumegus, seminje, insecte sau aripi de insecte, spini, fin, paie,etc. Conjunctiva poste fi Improseati in cursul diferitetor explozii cu particule de praf de pusca, céirbune, pamant, metale diverse, ete.Corpii straini fie se fixeaza, fie cad in fundul de sac inferior si sunt indepartati prin reflexul de clipit si secresia lacrimala. Corpii strdini fixati pe conjunctiva tarsal superioaré pot determina —dezepitelizari comeene (puse in eviden(a prin instilarea de fluorescein). Particulele de sticld pot trece neobservate la un examen simplu. Dupa intoarcerea pleoapei, corpii straini pot fi Indepartagi cu un ac steril. Corpii strsini mai lungi si subtiri (spice, pai, fin) se fixeaza prin cele doud capete in fundul de sac conjunctival, indeosebi in cel superior, de unde nu se mai elimina singuri, Prin iritagie provosc’ congestie conjunctivala dif wz8, cu seerejie abundenté si chiar false membrane siedem palpebral. Dup’ imtoarcerea pleoapei acesti corpi stréini se extrag cu pensa Asocierea plagilor conjunetivale cu pligile selerale © plag conjunctivata banal poate uneori masca o plagi scleral Pligile selerale Descoperirea unei astfel de plégi impune sutura de urgenti. O plaga sclerala penetranta poate fi insotita de hemoragie vitrean’, iar riscul de suprainfectie este ridicat. Cand exista retenfie de corp strdin intraocular (CSIO), plage sclerali constituie posrta de intrare Acesta se va extrage cu electromagnetul sau prin vitrectomie. Plagile sclerale se sutureaza cu fire in ,,U,, in jur se aplic’ puncte de criocoagulare in scopul blocarii rupturii retiniene subiacente. Hemoragia vitreana va fi tratata ulterior prin mijlouce medicamentoase sau chirurgicale (vitrectomie), Foarte frecvent plagile sclerale se asociaza cu plagi comeene, astfel de pligi ,,mixte., sunt cele mai periculoase, interesind corpul ciliar. De aici rezulté o amplasare deosebita a hemoragiei intraoculare, precum si risc ridicat de atrofie de glob sau chiar oftalmie simpaticd. Corticoterapia a redus mult riscul de aparifie a acestei grave complicatii, pe care © mai intalnim inca, din nefericire in practica urgenfelor oftalmologice. Pligile biperforante Dac& dupa sutura etangata a unei plagi sclerale sau comeene, tonusul ocular nu se ‘in CA de aer sau ser fiziologic, trebuie si ne géndim la existenja unei alte plagi, situat’ in polul posterior. Acelasi lucru trebuie suspectat cdnd pe radiografia de profil se evidenfiaz’ un corp strdin despre care stim sigur cd a perforat, polu! anterior al ochiului, dar care se proiecteazi posterior de peretele globului Aceste lucruri ne obligi ca, dupa sutura ctansé a plagii polului anterior, s& exploram cu atentie ‘intreaga suprafayé scleral’, iar plaga nou descoperitd si fie suturat ca orice plaga sclerala si blocaté. Gaura retinian’ astfel rezultati trebuie si fie blocata cu laser pentru a evita o decolare a retinei. reface in ciuda inject& TRAUMATISMELE CORNEENE Eroziunile corneene © Eroziunea corneeana simpli Daca existd o eroziune epiteliala superficial fri lezarea membranei bazale, epiteliul se reface Riré dificultate O eroziune superficiala se poate cicatriza in 24 de ore. Lezarea total’ a epitelilui corneean necesita un timp de epitelizare de 7 zile sau mai mult Eroziunea se obiectiveazd prin coloratic cu fluoresceina. in toate cazurile se eliming prezen{a corpilor siraini inclavaji in conjunctiva tarsal prin eversia pleoapei, se caul& prezena unui eventual infiltrat stromal 1r in caz de suspiciune de plagi comeani penetranti se va face testul Siedel cu fluorescein’. ‘Tratamentul va consta_in administrarea topic’ de _cicloplegice, antibiotice -unguent si pansament. In locul pansamentului se poate folosi o lentila de contact terapeuticd si atunei in locul unguentelor utilizim solujii. Atentie la eroziunile survenite prin corpi vegetali sau lentile de contact cind se va lua in considerare posibilitatea contaminarii_ cu fungi sau agengi gram negativ 687