VIATA COTIDIANA SOCIETATEA $! NATURA fn secolul al XVI-lea populatia Europei s-a confruntat cu o serie de dificultaji generate de frecventa deosebit de mare a calamit&tilor naturale, care au franat dezvoltarea economicd gi demografic’.”"* Aceleasi fenomene, cu aceleagi consecints au fost resimtite gi de locuitorii din firile roméne, aga cum rezulté din multitudinea insemnérilor din anii respectivi.””? Datorita calamitatilor naturale, in cursul secolului al XVIl-lea, {arile romane au trecut prin mai multe dé crize economice gi doud crize complexe, care presupuneau prezenta simultand a calamitatilor naturale, razboiului gi epidemiilor gi care au fost cu cele mai nefaste urmari pentru populatic. Crizele complexe au fost la inceputul veacului gi apoi in anii 1658- 1661 cAnd in paralel cu razboaiele, desfagurate in toate farile rominc, s-au abatut asupra locuitorilor gi icrni excesiv de geroase gi de lungi (1601-1604, 1610-1612, 1658-1661), ploi, grindina, inundatii (1605, 1606, 1608), c&lduri mari gi seceti (1607, 1609).""* Acestea laolalté au 22 Chaunu, P, Civilizatia Europei clasice, vol, |, Bucuresti, 1989 p.257-267; Le Roy Climat et recolte aux XVil-e et XVill-¢ sieoles, in "Annales E.S.C.", 3/1960, p.434-465, Reinhard, M., A-Anmengaud, J. Dupaquier, Histoire generais de Ja population mondiale, Paris, 1968, p.147. 2} Cemovodeanu, P., P, Binder, Cavalerii Apocalipsului, Bucuresti, 1993, p.72-124. 4 Jbidem, p.123.determinat izbucnirea unor putemnice crize economice insofite de foamete gi epidemii.”"* in afara acestor momente de mare dificultate pentru locuitorii firilor romAne, documentele pistreazd gi amintirea unor crize economice generate de dificult4tile meteorologice gi de epizoolii; printre cele mai importante au fost in anii 1648-1650, 1676-1680, gi din ultimul deceniu al veacului. Sursele de limba maghiaré dovedesc preocuparea deoscbité, mai ales a categoriilor mijlocii, pentru fluctuatiile economice gi pentru incercarile de solutionare a lor de catre autoritati. Memorialul tui Francisc Nagy Szab6 da ocazia urmiririi efectului suprapunerii r4zboiului gi a calamitatilor naturale. in 1602, an cu recolte slabe, "prin {ara a prins a se scumpi graul, mai cu seam incoace citre Cluj, unde haiducimea gi, mai curand, sfrbii au fost pustiit gi parjolit comitatele.""* "Pe atunci apoi... a inceput a ne stramtora o foamete mare pan’ intr-atat, incét mierfa”'? de grdu s-a fost urcat la un forint gi chiar mai sus, cA printre noi era sumedenic de jume pribegita; tot in acest al 1602-lea an, a incepul si bintuic gi moartea - ci pe Criciun s-a iscat o ciuma cumpliti gi au murit ou duiumul de foame gi de ciuma."""* Din nefericire, fenomenele descrise ‘nu s-au restrans doar la Cluj, ci scumpetea, foametea gi apoi ciuma au fost semnalate la ‘Targu Mureg, Bistriya, Alba Iulia, in Jara Barsei, in Secuime.”? Scumpetea se continua, fiind amplificaté de inflatie, care cra tot mai accentuat’ incepand cu sfargitul secolului al XVI-lea. Pe la jumitatea veacului, cnd igi scria memoriile Francisc Nagy Szabé, el igi amintea de anul 1604: “Pe deasupra, scumpetea era deosebit de mare ca graul s-a fost suit, numai in trecuta primAvard, la 24 de florini cibla”? muregeand gi ovazaul la 60 de bani, ba s-au suit gi mai mult; 2 Thidem, p.76-78, 86-91 © Memorialul Ini Nagy Szabé Ference din ‘Targu Mures (1580-1058), ed. de St. Gail Mihiilescu, Bucuresti, 1993, p. 105. 7 mierfa de la Cluj = cea.60 de litri et fall Lui Szabé Feranez.., p. 116 28 Cemovodeann, P. Binder, Op cit,, p.76. ” Cabla cuprinea 4-8 mierfe in fiance de regiune 7)SOCIETATEA $I NATURA dat-am gi cu o mier{a de grau cu un florin si 25 de bani. $i tare buni bani mai umblau pe atunci: mandrejea aceea de dutcd straveche pretuia 9 bani gi de marunfig rau banii aceia mAndri ai lui Ferdinandus, care gi azi se mai folosesc in Moldova gi Jara Roméaneasc4, dar acum pe un florin sc dau din aceia cu SO bani mai mult. Florinul de aur s-a gi fost suit la 2 florini galbenul gi tare des mai umbla; talerul, mndretea de taler al lui Ferdinandus, la un florin gi 10 bani; iar in copiliria mea, cam pe la 1590 adic&, am vazut cA galbenul de aur cra un florin gi jumitate, iar talerul de 80 de bani, talerul lui Ferdinandus de 90 de bani, dutca era 9 bani."**" Cu toatS devalorizarea monetara, preturile cerealelor au crescut mult prea mult faja de deceniul noua al secolului al XVI-lea. Astfel in anii 1582-1583 a fost ieftinatate, dupa spusa aceluiayi memorialist din Targu Mureg: “floarea graului mergea cu 25 bani cAbla,...ovazul se da po 8 d(ena)r(i). cabla". Dar era o perioada la care cu nostalgic se gandea Nagy Szabé pentru cA "pe deasupra, intre toate starile domnea deplina gi pagnica buna intelegere".”? Revenind la primul deceniu al veacului al XVil-lea, vedem, din consemnéarile clujcanului Valentin Segesvari, cA in 1606 “s-a facut tare putin grau"””. Apoi, dupa amintirile lui Francisc Nagy Szabé, in 1607 "a fost o mare, neobignuita revarsate de ape”. Anul 1608 a fost un an cu recolte bogate, se facuse gi "tare mult grau gi vin" coca ce a determinat scdderea prefului dup’ cum scria Valentin Segesvari.’* In anul urmitor, 1609 "a fost o secet’ mare toat vara"””*. Valentin Scgesvari adduga la cele ardtate de Francisc Nagy Szabé: "in acest an frigul a distrus toate vile, astfel cd s-a facut tare putin vin din viile din hotarele Clujv'ui;, gi grdu s-a facut tare putin datoritd secetei"*” “in anul 1610, dic 18 augusti, dup& amiazd, au ajuns pana aici, la noi lacustele despre care am tot auzit zvonuri: puzderie de cosagi, vietdti Iékir6k 1603-1720 (Memorialigti din Cluj 1603-1720), ed. Pataki 990, p.136. Szabé Ferenez._., p.145. K olozsvari emiékirok, p.139. acu trupul mare - mai mare decAt al licustelor de pe la noi - de culoare bilaic; aveau mdndrete de aripi tircate; stolul lor intuneca lumina soarelui ca o negura, aga parea cfnd erau in zbor. Cat au bantuit ele prin fara, a tinut aproape trei ani."** fn 1611, cfind "griul era in clai de acum, intr-o dupa-amiaza, m-am fost dus pe camp, printre clai gi s-a iscat o vijelic atat de putemic’, de a stricat in orag multe case gi homuri de piatra; toate claile le-a risipit; a facut gi in gridini pagube mari." Ani la randul, in deceniul al doilea, 1615, 1616, 1619, la jumiatatea lui mai “frigul a luat" recoltele scria Valentin Segesvari.° Dupa un deceniu care a decurs normal din punct de vedere climateric gi cand nu au fost consemnate scumpiri semnificative, anu! 1632 a venit, scria tot Valentin Segesvari, cu “o vara atat de secetoasa ‘incat in multe locuri nu s-a facut grau de loc din cauza secetei mari; gi fan s-a ficut putin in multe locuri...Dupa secerig graul s-a scumpit atat de repede incat au inceput 84 care gréu din Ungaria in Transilvania; o baniti*! de grdu se ddea gi cu 60 de bani, am auzit, chiar cu 1 forint am auzit".29 Francisc Nagy Szabé relata cum la Targu Mureg in anul acela era "scumpete, 80 de bani o micr{a de grau"?”*, in 21-22 mai 1633 “frigul in nenuméarate locuri din Transilvania i Ungaria a distrus in intregime viile... Zipada ajungea din munti tocmai pind in Giliu , de au murit de frig multe randunele gi turturele.""™ fn iulie, scria mai departe Segesvari, in Cluj a “izbucnit o mare epidemie de ciumé, ce a tinut gi in 1634". Doar prin poarta din strada Turda au fost scogi 1098 de morti in 1633, ** ii asemantoare s-au pastrat referitor gi la Targu Mureg. F. Nagy Szabé 2* Memorialul lui Nagy Szabé Ferencz.... p.146. ®° Thidem, p.148. © Kolozsviri emlékirdk, p.149, 150. 2" banita de Cluj = 21 litri (dupa 1566). 22 K olozsvari emlékirdk, p.162. 253 Memorialul lui Nagy Szabé Ferenez..., p.194; mierja de Targu Mures =cca.26-30 lite. > Kolovsvari emlékirdk, p.165. 9 Thidem, p.166.SOCIETATEA $I NATURA compara amploarea epidemiei cu cea din 1623.%° fn anul 1635 “s-a lsat o iama tare grea, diundtoare - lung, din care pricind s-a pustiit tare graul, pretutindeni."”"” Jama s-a prelungit pani in mai. Valentin Segesvari scria ci "in diminetile de 18 i 19 mai frigul a distrus toate viile din fara." Primavara, dupa acelagi autor, “a tinut o secet deosebit de mare, in aga misurA incat in multe locuri au secat réurile si izvoarele, gi somanatul graului a inceput tarziu din cauza secetei; gi micinatul a fost tare sarac....gi prejul graului a crescut brusc din cauza secetei...gi prequl vinului, care era de 5, 6, 8, denari, dup’ ce }-a luat frigul se didea un citel’* cu 8, 10, 12 denari; nici fructe nu s-au facut in afard de prune."*” Nenorocirile au luat 0 amploare gi mai mare in 1636, astfcl Segesvari nota cA in vara a fost o secet de au secat gi lacurile in multe locuri,.,. batranii nu-gi aminteau de asemenea secet’; s-a facut grau marunt gi fanul facut a fost putin; din cauza secetei mari putine c&pife au fost...Pentru aceasta pani in primavara multe vite au pierit de foame."“° Pretul grauloi a urcat, astfel o banifa era de 12 denari, iar din cel frumos de 15 denari", in condifiile in care ou trei ani mai devreme bani{a de grau frumos fusese de 12 denari.* Nici deceniul cinci nu a fost mai milos cu locuitorii principatului, ba dimpotriva, spre sfargitul ci s-au declangat ciuma gi o putemica orizi economic’. Astfel Francisc Nagy Szabé igi amintea de anul 1641: "Pe la ziua de Sfintul Mihai? a fost atat de frig, incat apa din cada mA finea, aga inghetase de tare yi frigul a muiat strugurii si aga i-am putut culege; s-a facut ua vin, biet vin acru, in acest al 1641-lea an, dar nici de cel de acum, din 1642, nu s-a ales nimic si chiar gi avela a fost tare slab." Apoi in 1646 “in toata {ara a fost o foarte mare cium" nolau cu tui Napy Szabé Ferenez.. p.196. supa) de Cluj = 1.361 vari emlekirdk, p.1 66-167. 0 sept. (calendarul romuno-catolie) Memorialul lui Nagy Szabé Ferenez.... p.200 B