FRIEDRICH NIETZSCHE $I AFIRMAREA UMANULUI PRIN ARTA Tmagines pe care contompomnneltsten o are despre Niotzsche repreciiti un porirel ce nesesli@ mumervase rotusitl spre & tna Tnfatisa un ehip daformat pink Ia nerecenoagtere. Dest 95) ma cate ving nonstate suferinga,lndignarea dreaps ‘evoltA provocate de ororite si atrocti8tile nor eventmente, fn care euvintole slaseinun» pl cNielzacve » a fost edesea Fusille Impreung, ne-eu tmpiedicat si, psihle ne impledied Ie$, spropiorea’ ce oblectivitate si Iveiditate gllntiicd do esenja ginal acestui visitor solitar. Prudent este ius titienta pentro of orien ve pot gle min} i diapuse ot r4stdl lneeasea in folosul aor seopurt subumane cee mai nebile ie, 88 foloseased leneul, altfel dozat, en otrav’, en coup, papler-ul, ullat tntre paginte earl, rept pumnal, Cam aceeasi radical $i bratali risturnare do sone 5 falate au suportat — ola partea fase lsmulll — Helle, nai exact spus, euoinieleIul Nietzsche. Nu ¢ pentrs prima dia In fterie cind ru, pentru a se inmpane, folosete cace rile binelni Sine arnitim de uliltznrea glndiii seeratice, 0 argurmont al une! fosot it zolstie, relativise, sas de un Arlstotel pus tn slujea dogmatisnulul scolatic $1 reven ieat ea axgament 41 frink, impotriva color met curajuose {el ale lal Glereano Brno §1 Gale, sa, ea st reveniin Ia porn norstrl, de cosa ce a devenit 1a gingivenls agramald ® propagandel fuscise, sptitul par st elemt a poeziei tut Hilden, Fires, mu este vorka de s-1 prezenta pe Nletasche ca lun model de gindire progresitd, Integral asimiiabil, ci de atitucines unet gindit erie eare — actin etn spitiele sat calimat, sietnd de Hitieirle traeutl ine desparie prate un 160 stort de veue ~ 58 fudoce sf si chntireasea ex rigeate stn- [illek yalenfele cugeldelt lat Nietzeohe, alit de pretond sl Tmulttiateral implicate 10 rilosorls mukior curente 91 perso: nelitafi ale secolutal nostra, Nu suspleiiaen sau fnditerenta SIat e&laviele scestn! domers, cl tneercares — snc hnecesand — da a ne elibera de acele explicable prejudeciti ce ne Drviszd audlecen aievdrateter sale lel, yresupunted faba pai decinin woot? deaderare saw de respingere, Una diatre sceste prejudecail, cea mal apaerioare $1 otedath cea tual nefondald — ene acces despre santiuma- hnisimtl elie yal Ivf Nietzsche, Sorse privelpal, ce allisen- teaait ceanath vslune eronalf, find Infelegeree gresili. supertietalé sl edep& ureane » @ toelt de supracm sl 8 se ‘sulud pe care Nistrsthe 11 didea acestelnothani en confrat Tat yentru ee, inalate do a demonstra cd viziunes sa despre art — expsisk tn auce tx Naplerce tragediet — we bn zeavit pe vn prefund gl inerezitor umanism, va trebu st larifickin — deshgur, In Moitele tmpare de contests! ae feta — implieatille florotiee 1 seclale ale acelut mit ad suproomutet. Criterfol de aprectere valerie a erktrel cultur! 11 repre: zinidy pene Nieteche, indlfines tipelat uman ed nal Atestvlrs., prods s| format de cultura respectiva. De alct 4) edinlrs}ia netiennsritS a Untrulu! Nietzsche portra eal tors greaed, realieatosre « atitor culm! inegalabile. Tk acest sens, Nietoiche vod esopul orlekte!ewituel fn erearea exer plarelor rare ele uiantiait pe care — ta prima perloadt + {llosotiot gale — Te antes cu gros geninl, lar ty iim, cit supraomel. Gultara are saretnn de x netextterenut In enlon devenirit omelai de genin, are ssreins de a presitt fo casta a oumeatlor de litt, ca umlerte privat, din care fapof, sf tHneesck omil ce genie seu supmaomul. Sarcina e fea, recunoagte Nietzsche, efct ca caut sf Invingk Imper fectfunes naturll, On de gentu, capodopera ei, ramine © fallmplate, » excepiie. A elortan tatura 6h produsd elt ms multe atemenca exzep{it este sarcine omulut de extiura. ‘Nleizsene rede ef cmenties Ip! poate afla mutates de perleola! degeneririf nanai tn supracm. E} trebuie si fe Senisl gL scopvl omeniell, Lote» exist trobule peelult, com: parat, confront. lu raport cu e tn fanetle de el. Supraomut ntrachipeacd universulal, wraanul ee at ext& ined, dor vx exista odattew 4 161Dae pe ctne reprezinti supraomel In eonceptin Iv Niet roche Este aren de gisit un migpuns procts la eeoasth tntre- ere, Nietsctie au sa exprimat tetdeaune onivos si lim: ede in acest sens. La otf ce tneereare de a uimple maf ‘rn conf laut eoneret se leek perteotal dena sale vixiuni 41 propried lelzsche mi personified nlsiodsté smpravenul, Aw fave din el © persoand concretd. eile el sapreomul tte 0 imagine cclectivd, absiracth, Inpestebits ss wegen tele poliezome produse de Suaginatia 94 pueilel, Dar Nie insee © departs de tnfelegsrea mic-burghedk a sepraome lu ca Individulitate escopflaunidy oa. rdenrdt sayator, sh wat dincolo ce bine +1 rat, cam M1 voces Carlyle. Deaseme hea nimic n-er fi mal grositdeett 9! Mentifietus pe sapre= om 4m sstipiny M0 persoana.capllalistuli dap eam aa Incereat unil cercatitort. Bupa Nistzstho, propstetarel cap ‘allst este inelus tn rindul turmel, & egloaiet necritice ». Fugind mereu dup¥ noi bopXtit gt erte cu total ineapabit se ridfee deanna ual orlzont ingust, mereentil, Pentea Niotesohe, maghafit industries repreriniA perseae ox totul fmelnteresnnten eare Igl eumpirk oases a eli tel slartel, dar care stat mult prea lipsiti de meblojer pentru ffi patea subordona muneitern}, £814 sluterul unel con Sedgert exterloare, iste problersttic Insist faplul died feest concept al suprmomilsi peal pita un catacler cbiectiv, dacil poate il enlsalizt Intr-un Lip care sé fie un rredis al devenirli, Smpmereul nt yo pare mai degreb’ un ‘posivlat tn permanenjas, o ceringd core mi se stinge nciodatt, deoarece 1m poate fl satursta pe deptin, on te! e cere oinnl se porte doar apeepla £4r8 at alinge etudve ca telul, Suman! esie mrmai tn viiter. Distanja care desparte do ef rimine yeynle secensuna la, asemenen als lanfet dinite nol §! orizent, El este tn simbot ce ink sensul deavoltiriiexiturt. Ja onloe ese supraomul ni este ‘ceva care pone fi identifial in prezent sau tn tree 7 ailevitat ef Nietzicho deslojepte tn ftorieeltevn personal {af stritucitecare-t umpia ae entuziastn ea; Homer, Cezar, Friedrich a1 Y-lea, Cevare Borgia, Napoleon, der cle mu eprecints, cum ar putea pares, exersple de stpranamen’, cl doar poncte culminante stinse do ununitate pind atunct sl eure se apropie cel mt mult de postulated snpmomulet Gh adovir a) iranscendenfet umene, sapromal — remarea P, Gamior — este tn med necesar aldat dectt ent, tar fceesit alteritate, ca produs al amu proces de anto-den’ 102 sine, ni este alleeva deelt. manifestaren adevarulut finjel sale, Onis! ny) este mogat do Nistesche, cnn on spus ado sta, el se depasejte In supmom; pentru Xletsche, em! fate un oop, Ni ce pare es totol torepta{its rewatea In| ‘Mikel Dulteane 08 6 €or supraomat inseamna a fece opel te fom: 94 preaupime of orm pact Enfeleve asl apel insane fa edeuce ca el ste tn stare 98 dealt supracniy ot se poate transforma asin! de profnd pentra a ajunge s4 fle c thus A rrea supraoniat toscana al wre tn om — yl unde alter dena — sf del e orva oval a-l area ailé de Rtérit, Inte te concrly troll doh nit se poate spans ceva feb eine ned de pe acuin eeea ce tf anunfa gil preattsle Tetra, ebtar cu riseal ed fi revendieat de ols torelletentt feactsmatl “Asfel, despre fiteofta supraomulut se poate spane ca ste ‘elaamantete sn e ete antiumantetd; ea nar plea fl asa Gecit pentra @ denunfa sapsanete te care weantsmall © edcut Inteadeotr pron frevoent ‘Seopel propus de Sietsshe euliuet, prin sodelnl supa coowths, dosh represint un Inde poaitiv lao perpetua facflunie 41 eferl de auto-depiqhre riusine conhz gi Min riot de vedere coxezel Islorle ~ Iealizabll. Un. ideal, entra a pules flalins, (rebate plasat by capstal unt eve uff posibile, al unet perfectionsri progresive. Dar exedina resiantet tn pestbiliiates aparifiel weet yorsonallt min- tuiteare a oieniri, refiecta etyeiegeres condstlonériter reale cle fenometiili! eullissl gi sl apatite’ notlor pers: nalftagt — condijoudel pase prin data ta lust, tn ebp slate, de eatre marian [Nil tn asenienes reli} uloplce ~ departe de injelegerea resid a fenomanelor seclnl-itoriee — sid fash vietulen de Fecund eugeloe a lol Nictusche, A fatieela amupea acestul fspest al ghhdlril sale a combate la resfirsit, mses mnt f duce ¢ D&talis dinainte efptigaté gl ecoll eatle de acces cole wi sigare spre contactul cu ceen ce este i rémine vate Hil din ghndieyn Mul Nietzsche, Acest contact, pi ma ageerivi: tates verted Impoiriva cetul analtzn, este scoput! erleeret analize critics waniste cars, chiar atune! end folosesle negajlaatestiea, ramine orlenlaia spre vateriticare $1 Aeptgire creatonre ‘Dac exis in unghl de vedere din care porvonelitates| scestil filosot et) 0 existent de artist pribeag, torturat de Durrerne, yy, 463 p. 202 Pentru om, Ties, TM. Poittica, 1973,demonnt xi Interior, sf poath {relists eit geal titel, nal neniterita de taterpretarile vulgerizatoare care lu lransformat tntean seat» pelltls, determing) pin& Ja hnerectamytere, alunel aceasta perspectival ne-0 aa. rnp bores ul Nietzsche tn petal rinf ea tMosot al earl ¢f farteL Aualleate 19 spiitut 1or $1 1n contertet tnrept oper’, lfelle aleteschoene due spre cu toll altceva deeit doctrina si practice Imaunk a nacinmului, cu toste aberapiile el rasiale, Ninole mal stein tn fond de spirital gtndirit Jot Nietische are, dict a-a fest nlelodatt un apostel al deme craéismull, na fost ins nel nationaitstul Inforat, ezzonent al teller ‘roactionare ale capitatismatat in cxparatine (S, Oduev). Stigmaitzate astel, nu © de mirare e& opers sa do cugstaro a rimas atta vreme intro uemeritatd ambrd, fara a beneficia de efortul de exominare eric pe care 1 resi. ‘Anata molulul 1m ce¥e Nletasene a impeles FoI st venta artel va fl In mignrd eine dezviinle motivale ce I eondas apce combaterea spiritulul egelitar §] democratic 4m cultues — pezitie ex 0 coloraturd promuntat aristoers- el, dar malt mal putin reaetienars gf antiamand destt ‘ac pirea Ie prima yodere. Apol, intelezerea lu! Nietzsche ca filesof to primal sind al culturlt gl ertel, lar nu ea yoctoo, sau ginditer politi, ear ee! mai adesea Fa fReut pina acum va pine Ints-e alld luda Adelle cate gl ne va prilejui pl satea lot Mir context datéter ce seams spre a ajunge ‘sttel I senssl proprin al gindinitenle, tira a ne opel door J cuvintele, cel mal adesea metatoriee, in arta, Nietasche a. viral Implinizea supremalsi mo- meat creator al cular, Dac scopul tntregll cullarh st {tn producerea geniului sl supmomuluf, rol) acestuin este de a eefermuls + lames prin arts. Numan crea ar Uistuini transpare ceva din esenla’ascunsii a viet: Inft- Lintnd fonomonele reatitafi, gone! eagoroazs, prin inite ccitea imagini, frinturt din esenja castor fenomene. Cres- Wa arlistied representa. astfel — pontea Nietzsche — pri fordlain actikate metatiica a viet (metesiziea in mae stra In care ultima osoa}i a luveii nn este decttartt), idee fel plaseaxs pe Nistiache In sfera de Snfluen}& a concep lel Inotuctitiene despre arti, conform efrela tumea este rodud joculal ou sine fewuy! e hal Accs, joo ropetat tm perpetad ‘constleata sf din care remsle vegnle umes. Reprezentatly ppontr conceptte aletzacecant despro arti mal este ape! fap. tl ed lumea, ea totalitate a interforitayli sublective gl ex 164 Corfortattt obiective, este privititea un dfenomen estet raspectly 0 slutesK dintre exlstenfa jl neont ~ sinterK ce poset nnmele de caparentis, Namai ca un asemmeaet Menonien eatetlcs, ca lapt de arid, lumen pi existenia par ex justifiete. Lumen po care neo ceivatute arte este O aparen{f, un Jov dlaalsige eu forme epolinies. Prin acessia farla devine figure centrald 0 existenfel spirtiuale far opera fndividonit, mai lee tragedia, ca artetact, este doar 0 retaford efemerd ¢ joeulu! aparent a1 tani {In spostaza el prearlislick existenga colo de nesuportat, dominath de groara gl spaima ce copleyeyie constiinja cela care, lumi act de absurdul exietenfo} Individunie, ~ deve- tire econtenitd a individulol supus nagtertt, istortet gt eri, oblectivare & eclor mal Ireduettbiie contlicte sf color mai pitemice conteaste ~ nn a ajuns ined 18 cumoay- terea eoenel Tumi, Gunoaytere prin care se dezvalule spec- facolul implacabil al Voanjel care creeazi 91 distauge lumen, Aincolo de volnfa individulus, Act de eunoastere yarailzant fnsh pentm inijativa mdlvidval&, spslan eonvertinds 9° tn mclanestte apaticd of dezgusl, deoarece individal st ea nny va pulen schimba nimle oh esenja eternd @ lucruriler Tativea{a tamel ehepenbaueriene a neantului, ea «senia a volael,a elorinjei ce mourte inserise fn inizeaga exister{i > fate nicl ral anvlt decte evigenta. Dar, spre decsebire de Schopenhauer, Nietzsche vede 1a arté postbiiteten umot univers compensitiy, ealen salvarll prin alirmatis de sine IMfeetut terapeutle al ariel constd nob mt tn pliceres este ted ef tm enpacitates el de a face transparent Joovt uatver- fal al tun delerminindy-1 pe individ si) thfetesgi gf sit eceple, prin aceea cf 1 tnvaf si mush mal priveascA yi lujeleagi individualitotea gl ipeetatea ca prineiphi ultim. [Arta are asifel mishumes dea duce ia tmpacares tndividata\ cou unyersul. Tmpécare co azo loc in trel faze: depishree Ten fenomenate ex ajutcrul aparenjet irumoase create de tila opotinted (geulpture ¢l poeria epict): desprinderea de fpateath si eontactal eu esenja an extaztl aneaatlzarit pro veeatd de bejla diontstacd (prin mazicd $i poszln liried) 91 im sizyt faze simteticd x tragedlel cave Ingeménind modal tatoa apolinie 51 ye-cen dion sined depigeste ath consolarer fealleata parjiel gl finlt 1n arta apolinici precum 4! revel rea ndevarulat esenjial al lun, realli prin dopigires Individvatial si contepiten ex universalul 1m arte deal 155. slo